Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul nu intenționează să majoreze TVA, iar ținta de inflație „indicativă” pentru 2026 este de 4–4,5%, potrivit Profit.ro, care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan.
Premierul a spus că inflația „ar trebui să scadă” în 2026 și a admis că o eventuală majorare a TVA ar avea un efect „ușor inflaționist”. Întrebat direct dacă Guvernul va mai crește TVA, Bolojan a răspuns: „Nu, nu se impune acest lucru”.
Bolojan a indicat că ținta de inflație de 4–4,5% este legată de obiectivul de deficit bugetar, descris ca fiind „cât mai aproape de 6%, peste 6%”. În explicația sa, o parte importantă din acest nivel ar reflecta costurile cu dobânzile la creditele contractate anterior și la finanțarea datoriei curente.
„Anul acesta, ținta de inflație pe care în momentul de față se lucrează, vă rog să o luați cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în așa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%.”
În același context, premierul a menționat că „practic, jumătate” din cele 6% ar reprezenta dobânzile de plătit, sugerând presiunea pe buget venită din serviciul datoriei (costurile anuale cu dobânzile și rambursările).
Bolojan a mers anterior la Banca Națională a României (BNR) pentru o discuție cu guvernatorul Mugur Isărescu. După întâlnire, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat importanța scăderii deficitului bugetar, pe care a descris-o drept relevantă pentru reducerea inflației și pentru clarificarea perspectivei economice.
Suciu a afirmat că deficitul bugetar a fost „principala problemă”, cu efecte în lanț: inflație, datorie publică și incertitudini privind dezvoltarea și stabilitatea economică. Tot el a spus că dobânda-cheie de 6,5% este „mult sub inflație”.
Primele date privind bugetul pe 2026 indică un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avansat o valoare de 2.045 miliarde lei. Nazare a mai declarat că legea bugetului de stat ar urma să fie aprobată „la jumătatea lunii viitoare”, cel mai probabil, iar în coaliție a fost agreat un calendar cu adoptarea bugetului „undeva la mijlocul lunii februarie”.
Ministrul a descris obiectivul drept „un buget al relansării, al investițiilor” și a indicat o proiecție de creștere economică „în jur de 1%” pentru 2026. În privința deficitului, a spus că ținta este „spre 6%”, dar rămâne „în discuție” până la finalizarea negocierilor cu ordonatorii de credite și cu Comisia.
Nazare a detaliat că Guvernul proiectează peste 10 miliarde de euro pentru investiții din PNRR, menționând 10,7 miliarde de euro (peste 52 de miliarde de lei), din care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Separat, potrivit estimărilor prezentate, ar urma să fie direcționate sume suplimentare din fonduri europene.
În declarațiile sale, ministrul a indicat și principalele repere financiare invocate pentru investiții în 2026:
Nazare a mai spus că bugetul este construit pornind de la analiza fiecărui minister, inclusiv a execuției bugetare din anul precedent, pe care a caracterizat-o drept „în general, bună”, „peste 90% la majoritatea ministerelor”, cu spațiu de îmbunătățire. În acest cadru, ținta finală de deficit ar urma să fie stabilită după închiderea discuțiilor, dar „în liniile anunțate anterior”.
Recomandate
Deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în S1/2026 , un ritm care contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru menținerea ratingului de investiții, înaintea evaluărilor Fitch și Moody’s , potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate vineri de Ministerul Finanțelor . Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele șase luni din 2026 cu un deficit de 41 miliarde de lei (2% din PIB), față de 69,8 miliarde de lei (3,64% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea a fost susținută de creșterea veniturilor fiscale și a fondurilor europene atrase, precum și de temperarea cheltuielilor curente. Ce a împins deficitul în jos: venituri mai mari, cheltuieli ținute în frâu Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,5 miliarde de lei în primul semestru, în creștere cu 10,3% față de S1/2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, pe fondul unor încasări mai mari din TVA, impozitul pe salarii și venit, contribuții sociale, dar și din atragerea de fonduri europene. Pe partea de cheltuieli, totalul a crescut cu doar 0,8% în termeni nominali, la 383,6 miliarde de lei, ceea ce a coborât ponderea în PIB la 18,66%, de la 19,85% în S1/2025. Ministerul Finanțelor afirmă că ajustarea s-a concentrat pe cheltuielile curente, „protejând integral” investițiile publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual. Investițiile au crescut, cu finanțare majoritar europeană Cheltuielile pentru investiții au urcat la aproape 60 de miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru din 2025. Aproape 71% din această sumă a fost finanțată din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR. În același timp, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,3 miliarde de lei, în creștere cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR au ajuns la 37,2 miliarde de lei. Semnal pentru rating și pentru companii: TVA rambursat mai mult, presiune pe consecvență Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei ca element cu efect direct asupra mediului privat, prin lichiditate mai rapidă în companii. „Un semnal extrem de important pentru economia reală este creşterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creştere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile româneşti, eliminăm blocajele din lanţurile comerciale şi le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie.” În perspectiva evaluărilor Fitch și Moody’s, ministrul a legat menținerea ratingului de investiții de continuarea consolidării fiscale, implementarea PNRR și stabilitatea politică. „Execuţia bugetară la şase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch şi Moody’s. (...) Dar nu avem motive de relaxare: menţinerea calificativului de investiţii depinde de continuarea acestei direcţii, de finalizarea PNRR şi de stabilitatea politică.” Contextul rămâne presant: România trebuie să reducă treptat deficitul bugetar, conform angajamentelor față de Comisia Europeană, după ce a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar agențiile de rating au avertizat că păstrarea ratingului depinde de reducerea deficitului și continuarea reformelor. [...]
Un posibil plus de cheltuieli la legea salarizării ar putea împinge Guvernul spre taxe mai mari și ar alimenta riscul de retrogradare a ratingului , avertizează fostul premier și fost ministru de Finanțe Florin Cîțu, într-un mesaj publicat pe Facebook, preluat de Stirile Pro TV . Cîțu le transmite românilor să „pună bani deoparte”, susținând că „miliardele în plus” cerute în contextul legii salarizării unitare vor trebui acoperite, iar efectele s-ar vedea rapid în fiscalitate și în prețuri. Miza bugetară: diferența dintre „prag” și solicitările sindicatelor Fostul premier face trimitere la discuțiile despre legea salarizării și la solicitările sindicatelor. Potrivit ministrului interimar Dragoș Pîslaru, sindicatele ar fi cerut 20 de miliarde de lei în plus , deși „pragul” ar fi de 12 miliarde de lei , notează publicația. În mesajul său, Cîțu indică și o presiune suplimentară asupra cheltuielilor, menționând „cel puțin 8 miliarde lei” ca nivel al cheltuielilor suplimentare. Efecte anticipate: taxe pe termen scurt, inflație pe termen mediu Cîțu leagă direct eventualele majorări de cheltuieli de măsuri care ar putea afecta contribuabilii și mediul economic: „Puneți-vă bani deoparte, trebuie să plătiți miliardele în plus pentru legea salarizării unitare. Pe termen scurt: taxe mai mari. Pe termen mediu: inflație mai mare — așa cum ne-au obișnuit deja.” În aceeași postare, el susține că economia este „atât de slabă” încât, „teoretic”, România ar trebui să fie „mai aproape de downgrade” (retrogradare a ratingului de țară). Context: România, înaintea evaluărilor agențiilor de rating Materialul plasează declarațiile în contextul unei perioade pe care o descrie drept „decisivă” înaintea publicării rapoartelor agențiilor internaționale de rating. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat într-un interviu pentru Știrile PRO TV că menținerea ratingului de investiții este o miză strategică pentru economie și că o eventuală trecere în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar însemna costuri mai mari de finanțare și investiții afectate , cu ani necesari pentru revenire. În lipsa unor decizii oficiale în acest material, rămâne de urmărit dacă presiunile bugetare invocate în dezbaterea despre salarizare se vor traduce în modificări fiscale sau în ajustări ale țintelor de deficit. [...]
Fitch condiționează menținerea ratingului de investiții de respectarea deficitului și de banii din PNRR , iar pierderea fondurilor europene ar putea forța Guvernul să aleagă între tăieri de investiții și reduceri de cheltuieli, inclusiv la personal, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Agenția urmează să anunțe ratingul de țară al României pe 31 iulie, într-o evaluare considerată esențială pentru credibilitatea statului în fața investitorilor. La Ministerul Finanțelor a avut loc o nouă rundă de discuții tehnice între reprezentanții Guvernului și experții Fitch, în care autoritățile au prezentat rezultatele bugetare din prima parte a anului și măsurile de consolidare fiscală, reformele și investițiile asumate. Conform surselor citate, stafful tehnic al Fitch s-a arătat „foarte preocupat” de riscul pierderii banilor din PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ), pe fondul întârzierii reformelor negociate cu Comisia Europeană. Miza PNRR: 6,5 miliarde euro și ținta de deficit de 6,2% Potrivit surselor din discuții, Fitch consideră că îndeplinirea la timp a jaloanelor din PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar. Agenția ar insista asupra respectării țintei de deficit de 6,2% asumată de Guvern pentru acest an, mai notează sursa. În același timp, experții ar fi avertizat că, dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lunii legile necesare pentru jaloanele PNRR, România riscă să piardă aproximativ 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei), din care: aproape 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) granturi; 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) împrumuturi. Ce ajustări ar putea urma dacă se pierd fondurile europene Mesajul atribuit experților Fitch este că pierderea fondurilor din PNRR ar reduce „drastic” spațiul de manevră al Guvernului. În lipsa acestor bani, respectarea țintei de deficit ar putea deveni posibilă doar prin măsuri mai dure, precum: amânarea unor investiții publice, inclusiv proiecte majore de infrastructură; reducerea cheltuielilor de personal, inclusiv prin concedieri în sectorul bugetar. În discuții nu ar fi fost evocată posibilitatea unor noi creșteri de taxe, pe motiv că economia ar suporta cu dificultate o povară fiscală suplimentară, potrivit surselor citate. Presiuni suplimentare pe buget: obligații financiare deja în derulare Sursa mai arată că, în lipsa banilor din PNRR, presiunea pe buget ar crește într-un moment în care Guvernul trebuie să acopere și alte obligații, între care sunt menționate: plata a aproximativ 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) către Pfizer, achitarea salariilor restante ale magistraților estimate la circa un miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), rambursări restante de TVA către companii și decontarea concediilor medicale. Toate acestea ar putea împinge deficitul în sus și ar reduce și mai mult spațiul fiscal, crescând riscul de tăieri de investiții sau alte reduceri de cheltuieli pentru a rămâne în ținta de 6,2%, potrivit sursei. Blocaj politic și calendar strâns până la decizia din 31 iulie În material se menționează că adoptarea reformelor din PNRR este afectată de criza politică: după demiterea Guvernului Bolojan, Executivul nu mai poate adopta ordonanțe de urgență pentru îndeplinirea jaloanelor, iar proiectele depind de Parlament, unde nu există consens. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis public că menținerea calificativului recomandat investițiilor este „obligatorie” și că influențează costurile de finanțare ale statului, încrederea investitorilor și capacitatea de a continua investițiile și reformele. Președintele Nicușor Dan a declarat, la Paris, că nu vede în acest moment un risc de retrogradare la „junk”, atât timp cât există garanția că România nu se abate de la ținta de deficit, potrivit declarațiilor citate în articol. În acest context, următoarele săptămâni sunt prezentate ca decisive pentru adoptarea reformelor din PNRR și pentru decizia de rating din 31 iulie. [...]
Petrișor Peiu susține că menținerea ratingului Fitch nu are efecte directe , iar discuția publică ar trebui mutată pe datoria publică și deficitul bugetar, potrivit Adevărul . Liderul senatorilor AUR afirmă că decizia de a păstra calificativul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, este „birocratică” și cu „nuanțe politice”, fără implicații asupra economiei sau „vieții românilor”. Într-un comunicat transmis duminică, Peiu a contestat relevanța practică a ratingului pentru situația economică internă și a criticat „isteria” generată la București pe acest subiect. „În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch nu are nicio implicație asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație.” De ce contează: discuția se mută pe costul finanțării și indicatorii fiscali Peiu susține că ratingurile agențiilor internaționale nu reflectă întotdeauna „situația economică reală” și compară România cu state din regiune – Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Serbia. În argumentația sa, unele dintre aceste țări ar avea datorii publice sau deficite comparabile ori chiar mai bune decât România, dar primesc calificative diferite și se finanțează mai ieftin. Totodată, el afirmă că România are același rating din 2011, deși datoria publică ar fi crescut, în acest interval, de la aproximativ 35% din PIB la peste 60%, iar deficitul bugetar „a variat semnificativ”. În acest context, Peiu ridică întrebări despre legătura dintre ratingul Fitch, indicatorii economici ai României și dobânzile la care se împrumută statul. „Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch, nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?” Context: Fitch a menținut „BBB-”, cu perspectivă negativă Declarațiile vin după ce Fitch a anunțat vineri menținerea ratingului suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, într-o decizie despre care agenția a precizat că a fost diferită de evaluarea inițială, în urma unor informații suplimentare transmise de autoritățile române, conform materialului citat de Adevărul. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că România nu își mai permite legi cu costuri bugetare noi , în condițiile în care țara este sub evaluarea agențiilor de rating și are o marjă „foarte redusă” de abatere de la țintele fiscal-bugetare, potrivit Economica . Alexandru Nazare spune că, în sesiunile parlamentare extraordinare, fiecare amendament și inițiativă cu impact bugetar trebuie evaluată „cu maximă responsabilitate”, iar dialogul politic trebuie dublat de rigoare în identificarea surselor de finanțare. În lipsa acestei discipline, „unele dintre măsurile adoptate azi” pot genera costuri mari „în perioada imediat următoare”, a transmis el într-o postare pe Facebook. De ce contează: ratingul și costul finanțării statului Nazare plasează „ratingul de țară” drept prioritatea numărul 1 în această perioadă și leagă direct deciziile legislative fără acoperire de riscuri asupra deficitului, datoriei publice și costurilor de împrumut. El avertizează că popularitatea unei măsuri nu înseamnă automat că aceasta poate fi finanțată și că actele normative fără sursă clară de acoperire „se acumulează” și pot anula eforturile de consolidare fiscală. În mesajul său, ministrul interimar subliniază că agențiile de rating nu evaluează o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire ar putea avea efecte asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai. Ce măsuri invocă: carburanți, TVA la locuințe, posturi în sănătate Nazare afirmă că, împreună cu grupurile parlamentare, a fost găsită o „formulă funcțională” pentru intervenția temporară pe piața carburanților, printr-o „acciză dinamică” care ar urma să se reducă în funcție de evoluția prețurilor la pompă și a cotațiilor Brent și Platts. Potrivit acestuia, peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru adaptarea mecanismului la condițiile actuale, inclusiv riscurile privind lanțurile de aprovizionare. El mai menționează: prelungirea termenului de achiziție a locuințelor cu TVA de 9%; deblocarea situației privind posturile din sănătate, cu accent pe faptul că noile cheltuieli trebuie să poată fi finanțate și în anii următori. Calendarul evaluărilor: Fitch, Moody’s, S&P Ministrul interimar amintește că România rămâne sub evaluarea agențiilor de rating și indică următoarele date: 31 iulie: decizia Fitch; 7 august: evaluarea Moody’s; 2 octombrie: evaluarea S&P. Potrivit lui Nazare, toate cele trei mari agenții mențin în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României, ceea ce restrânge spațiul pentru măsuri cu impact bugetar suplimentar fără finanțare identificată. [...]
Creșterea veniturilor din iunie riscă să fie „mâncată” de accelerarea cheltuielilor , care au urcat cu 13,3% față de iunie 2025, semnalând că a doua parte a anului poate pune presiune pe deficit, chiar dacă încasările au avut o lună peste așteptări, potrivit Ziarul Financiar . În iunie, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 15,8% față de aceeași lună din 2025, peste ritmul din primele șase luni (10,3% an/an) și mult peste inflația de 10,4% menționată pentru intervalul de șase luni. Motorul a fost zona fiscală: veniturile fiscale au avansat cu 20% în iunie, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 7,8%, pe fondul unui efect de bază (în 2025 existaseră sume extraordinare din ajutoare de stat recuperate după pandemie, care nu s-au mai regăsit în 2026). Cea mai mare contribuție la saltul din iunie a venit din TVA, impozitul pe profit și fondurile europene (structurale și PNRR ). Încasările din TVA au urcat cu 36,6% (față de +25% la șase luni), cele din impozitul pe profit cu 19,4% (față de +10% la șase luni), iar accizele cu 14,7% (față de +5,9% la șase luni). Doar din TVA, plusul din iunie față de iunie 2025 a fost de 3,7 mld. lei, iar din accize de 500 mil. lei. Publicația notează însă că ritmul TVA ar urma să încetinească din august, când dispare efectul de bază al majorării TVA din august anul trecut, care încă susține comparațiile anuale din prezent. Cheltuielile accelerează: semnal de presiune pe a doua parte a anului După luni în care cheltuielile au venit cu scăderi, în iunie acestea au crescut cu 13,3% față de iunie 2025, în timp ce pe primele șase luni creșterea a fost de doar 0,8% an/an. În același timp, deficitul bugetar la șase luni este descris ca „mulțumitor”, la 2% din PIB. În interiorul cheltuielilor, două mișcări ies în evidență: Cheltuielile de personal au continuat să scadă: -4,1% în iunie (și -3,9% pe primele șase luni). Cheltuielile de capital (investițiile statului) au trecut pe plus în iunie: +21% an/an, după ce la nivelul primului semestru erau încă în scădere cu 23%. În iunie, cheltuielile de investiții (din buget și din fonduri UE) au fost cu 5,4 mld. lei peste nivelul din iunie 2025, ajungând la 15,5 mld. lei. Pe primele șase luni, investițiile (buget + fonduri europene) au totalizat 60 mld. lei, cu 10 mld. lei peste primele șase luni din 2025, adică un plus de 20%. Ce se vede în structură și la ce să ne așteptăm Execuția de la jumătatea anului arată o îmbunătățire punctuală a veniturilor în iunie, dar și începutul unei faze în care cheltuielile cresc mai repede, inclusiv pe fondul grăbirii investițiilor și al nevoii de cofinanțare națională pentru proiecte. În plus, presiunea de final de PNRR (menționată ca fiind la finele lui august) împinge administrația să accelereze lucrările, mai ales în infrastructura mare (autostrăzi, căi ferate). Pe partea de venituri, apare și un semnal de slăbiciune: în iunie, veniturile din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 2,2% față de iunie 2025, după ce pe primele șase luni erau încă pe plus cu 11%. Ministerul Finanțelor nu a oferit o explicație, iar analiza indică drept posibil factor reducerea unor venituri în sistemul bugetar (de exemplu, prime de vacanță), care ar diminua și baza de impozitare. [...]
