Știri
Știri din categoria Justiție
Curtea de Apel București a blocat, pentru moment, suspendarea decretului prezidențial prin care Siegfried-Vasile Mureșan a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru, menținând astfel efectele actului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare, potrivit Mediafax.
Decizia vizează cererea Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT. de suspendare a executării Decretului 770/2026. Hotărârea a fost pronunțată marți, 29 septembrie, în dosarul 6038/2/2026, aflat pe rolul Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Curtea de Apel a admis excepția inadmisibilității invocată de Administrația Prezidențială și, în consecință, a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării decretului în contradictoriu cu instituția prezidențială.
În același timp, instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active, ridicate de Administrația Prezidențială, potrivit informațiilor publicate pe Portalul Instanțelor de Judecată.
Separat, în ceea ce privește Regia Autonomă Monitorul Oficial, judecătorul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, iar cererea de suspendare formulată împotriva acesteia a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Hotărârea Curții de Apel București nr. 1511/2026 poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, calea de atac urmând să fie depusă la Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Dosarul are ca obiect anularea Decretului 770/2026, însă soluția pronunțată marți privește strict suspendarea executării actului administrativ, nu anularea lui.
Acțiunea a fost deschisă de RO.AS.IT., iar pârâte în dosar sunt Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Decretul contestat a fost emis de președintele Nicușor Dan la 21 septembrie și publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi, desemnându-l pe Siegfried-Vasile Mureșan candidat la funcția de prim-ministru, pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 22 septembrie.
Înainte de pronunțarea asupra suspendării, instanța a soluționat o cerere de recuzare formulată de Administrația Prezidențială. Potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, cererea a fost respinsă marți, la ora 12:00, ca neîntemeiată, iar instanța a constatat că Administrația Prezidențială este scutită de plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare.
Cererea fusese formulată la termenul din 28 septembrie, iar pronunțarea asupra suspendării fusese amânată pentru 29 septembrie.
Recomandate
Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația formulată de PICCJ–DIICOT, potrivit Mediafax . Măsura vine după ce, săptămâna trecută, Tribunalul București dispusese control judiciar în același dosar. Decizia este definitivă, conform minutei publicate pe portalul instanțelor, unde se arată că instanța a respins contestațiile inculpaților și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, „rejudecând” pe fond după desființarea încheierii contestate. Ce schimbă decizia, procedural În dosar, procurorii DIICOT ceruseră arestarea preventivă, în timp ce Călin Georgescu contestase măsura controlului judiciar. Curtea de Apel București a analizat contestația DIICOT și a decis înăsprirea măsurii preventive. Potrivit informațiilor din articol, cauza vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În același context, este menționat un dosar în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro. Derularea zilei: de la audieri la Arestul Central După pronunțare, polițiștii au ajuns la locuința lui Călin Georgescu, iar acesta a fost scos încătușat și dus la Arestul Central al Poliției Capitalei. Ulterior, și Ionel Rusen a fost ridicat și dus în arest. În cursul dimineții, Georgescu a părăsit sala de judecată fără să răspundă întrebărilor jurnaliștilor despre acuzații, însă s-a adresat susținătorilor din fața Curții de Apel București. „Să nu vă temeți de cei care pot face rău doar trupului. Ei nu pot ataca sufletele noastre. Să aveți grijă să nu vă murdăriți sufletele din cauza fricii.” Reacții și tensiune în stradă Spre seară, în fața Arestului Central s-au adunat câteva sute de susținători ai lui Călin Georgescu, care au scandat mesaje precum „Călin Georgescu e nevinovat!” și „Arestați-ne pe toți!”, potrivit relatării de la fața locului. La un moment dat, numărul celor prezenți era estimat la aproximativ 300. În paralel, Partidul AUR a transmis un mesaj public după arestarea preventivă, afirmând că „prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și un proces corect trebuie respectate indiferent de numele celui aflat în fața justiției”. Contextul imediat Înainte de decizia Curții de Apel, Călin Georgescu fusese reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, după perchezițiile și audierile desfășurate luni, iar noaptea de luni spre marți o petrecuse în Arestul Central al Capitalei. [...]
Decizia Curții de Apel București de a-l aresta preventiv pe Călin Georgescu schimbă radical poziția procesuală a fostului candidat la prezidențiale , iar apărarea pregătește deja demersuri pentru înlocuirea măsurii cu una mai blândă, potrivit HotNews . Avocatul Mircea Sinescu susține că dosarul DIICOT nu ar conține probe solide care să justifice arestul preventiv. În zilele următoare, avocații lui Georgescu analizează o acțiune în instanță pentru a-l scoate din arest. Printre opțiunile discutate se află cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar. „Soluția de astăzi este halucinantă, dar hârtia suportă orice, chiar și în camera de chibzuință. Nu intrăm acum în analiza dosarului. Sub nicio formă nu se impunea o astfel de măsură, dosarul nu impunea măsura arestului preventiv”. Cum a fost luată hotărârea de arestare Curtea de Apel București a întors marți decizia primei instanțe, care stabilise plasarea lui Georgescu sub control judiciar. Hotărârea a fost luată „în complet de divergență”, după ce cei doi judecători inițiali au avut opinii diferite (unul pentru arestare, celălalt împotrivă). A fost chemat un al treilea judecător, care a înclinat balanța în favoarea arestării. Potrivit G4Media , este vorba despre judecătorul Dragoș Mirea, delegat la Tribunalul Ilfov de la Judecătoria Cornetu. Completul inițial a fost format din judecătoarele Violeta-Elena Ashemimry-Georgescu (președinte) și Cristina Grecu. Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă atât a lui Călin Georgescu, cât și a presupusului său complice, Ionel Rusen. Acuzațiile DIICOT și miza financiară a dosarului DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. Ancheta ar fi pornit de la o plângere a unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care reclamă un prejudiciu de un milion de euro. Conform relatării, Georgescu i-ar fi propus acestuia o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro. Pentru obținerea creditului, reclamantului i s-ar fi cerut plata unei „garanții” de 1 milion de euro, urmată de încă 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul ar putea crește la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar omul de afaceri ar fi cerut restituirea sumei totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii, potrivit informațiilor prezentate. Context: de la reținere la arest preventiv Georgescu a fost ridicat marți seară de polițiști de la vila sa din Mogoșoaia și dus în Arestul Central al Poliției Capitalei. El mai petrecuse o noapte în arest și după reținerea din 21 septembrie, iar ulterior Tribunalul București decisese cercetarea sub control judiciar. Decizia Tribunalului București a fost atacată atât de procurorii DIICOT, cât și de Georgescu: procurorii au cerut arest preventiv pentru 30 de zile, iar Georgescu a cerut menținerea controlului judiciar, care îi interzice, între altele, să părăsească țara fără acordul autorităților. În fața Arestului Central s-au adunat peste 100 de susținători ai lui Călin Georgescu, care au scandat lozinci pro-Georgescu; o parte dintre ei au transmis live pe TikTok și au îndemnat oamenii să iasă în stradă. [...]
Procesul pe fond în dosarul de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” intră din nou în calendarul Curții de Apel București , cu un termen programat luni, după ce cauza a fost amânată la solicitarea apărării, potrivit Adevărul . Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați, iar miza imediată este trecerea efectivă la judecata pe fond, după epuizarea etapelor preliminare și a contestațiilor. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București la 16 septembrie 2025. La 2 aprilie, instanța a stabilit că procesul poate începe pe fond, însă decizia a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public. La 6 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile, ceea ce a deschis calea pentru judecata propriu-zisă. Primul termen pe fond a avut loc la 9 septembrie, dar judecătorii au amânat cauza pentru 28 septembrie, la solicitarea apărării, mai notează publicația. Cine este vizat și ce acuzații sunt în dosar Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra, fiul acestuia (Dorian Potra), nepotul său (Alexandru Potra) și alte 18 persoane. Potrivit informațiilor din articol, acuzațiile reținute sunt: pentru Călin Georgescu: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată; pentru Horațiu Potra: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Măsura preventivă în cazul lui Horațiu Potra În cazul lui Horațiu Potra, măsura preventivă s-a schimbat în cursul verii. La 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu, după aproape șapte luni de detenție preventivă. Ulterior, Curtea de Apel București a respins cererea de înlocuire a arestului la domiciliu cu controlul judiciar (la 4 august) și a menținut măsura (la 26 august). La 3 septembrie, Înalta Curte i-a admis contestația și a dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar. Contextul anchetei: percheziții și bunuri ridicate Dosarul are la bază și operațiuni desfășurate de anchetatori în februarie 2025. În 26 și 27 februarie au avut loc 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, fiind vizate 27 de persoane și patru sedii de firme, inclusiv domiciliul lui Horațiu Potra. La domiciliul acestuia, anchetatorii au descoperit bani ascunși într-un seif încastrat în podea, precum și arme. Publicația amintește că a relatat atunci despre „sute de mii de dolari”, iar ulterior informațiile publicate de procurori au indicat descoperirea unei sume de peste trei milioane de dolari și a peste 20 de kilograme de aur. În același context, articolul mai menționează că, în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au oprit și controlat mai multe mașini în Ilfov, Dâmbovița și București, unde ar fi fost găsite arme albe, pistoale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, topoare și materiale pirotehnice. Potrivit procurorilor, faptele pentru care cei 22 de inculpați au fost trimiși în judecată ar fi creat o stare de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii. Un al doilea dosar care îl vizează pe Călin Georgescu Separat de acest dosar, Călin Georgescu este trimis în judecată într-o altă cauză penală, pentru propagandă legionară și promovarea, în public, a unor persoane vinovate de genocid și crime de război, mai arată articolul. Tot separat, la 21 septembrie 2026, Georgescu a fost reținut de DIICOT într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, iar a doua zi Tribunalul București a dispus cercetarea sa sub control judiciar. [...]
Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie discutarea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul litigiului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit Agerpres . Miza este una de impact bugetar și de reglementare: Guvernul susține că instanța ar fi intrat în zona atribuțiilor executive și legislative atunci când a impus, inclusiv prin rectificare bugetară, plata unor sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ce reclamă Guvernul: „interferență” în deciziile bugetare În motivarea prezentată public pe 2 iulie, Ilie Bolojan a argumentat că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative” în materie de finanțe publice, invocând Legea 500/2002 și Codul administrativ, care ar plasa elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă în competența exclusivă a Executivului și Legislativului. „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a declarat Bolojan, potrivit aceleiași surse. Sumele invocate și penalitățile: presiune directă pe buget Potrivit explicațiilor premierului interimar, în martie ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente. Bolojan a mai spus că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi din sumă, adică 48 milioane lei pe zi (aprox. 9 milioane euro), la care s-ar adăuga amenzi și alte obligații, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. În plus, premierul a indicat că ar exista și alte sume „în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde lei. Contextul procesual: hotărârea CAB și termenul de executare Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, arată Agerpres. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, potrivit aceleiași surse. Ce urmează CCR va relua discuția pe 30 septembrie. O decizie a Curții poate influența atât modul în care se pot impune prin hotărâri judecătorești obligații cu efect bugetar, cât și calendarul și mecanismul prin care Guvernul ar trebui să acopere restanțele salariale din sistemul judiciar. [...]
DIICOT a reținut un cetățean rus acuzat de tentativă de diversiune, într-un dosar care vizează colectarea și transmiterea de informații militare , potrivit Agerpres . Procurorii susțin că faptele, prin natura lor, „au pus în pericol securitatea națională”, iar cazul intră în zona amenințărilor hibride (acțiuni de sabotaj/diversiune care combină metode clasice cu mijloace digitale și de informații). DIICOT arată că bărbatul, în vârstă de 40 de ani, este acuzat de tentativă la acte de diversiune. În perioada februarie–iulie 2026, acesta ar fi acționat „în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid”, sub coordonarea directă a unei persoane cu care ar fi comunicat prin servicii online de mesagerie criptată. Ce spun procurorii că a făcut suspectul Conform comunicatului DIICOT citat de Agerpres, suspectul ar fi: identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar; realizat și transmis fotografii privind tehnica forțelor armate române/aliate și deplasarea personalului și a tehnicii de luptă; documentat mai multe obiective (baze) militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din municipiul București. „Fapte care, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională”, se arată în comunicatul DIICOT. Ce urmează în dosar DIICOT anunță că urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală, ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai structurilor subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijin informativ din partea Serviciului Român de Informații și de suportul unei structuri specializate din cadrul DGIA. [...]
CCR decide pe 30 septembrie dacă Guvernul poate bloca prin „conflict juridic” executarea unei hotărâri cu impact bugetar de circa 5 miliarde lei . Potrivit Adevărul , Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra sesizării depuse pe 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan , în disputa dintre Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională, după ce Guvernul a acuzat că instanța „s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”. În argumentația prezentată public, Bolojan a invocat Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, susținând că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului. Miza: restanțe salariale și presiune directă pe buget În centrul conflictului se află plata drepturilor salariale restante ale magistraților, cu o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. La finalul lunii martie, ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare, iar hotărârea prevede un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă pentru punerea în executare. În caz de întârziere, instanța a stabilit: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare. Ce s-a întâmplat în instanță și care sunt următoarele termene După ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în luna mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs. Înalta Curte a amânat de șase ori pronunțarea, iar următorul termen este 8 octombrie 2026. Context bugetar: creștere de alocare pentru ÎCCJ în proiectul de buget pe 2026 În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Conform informațiilor din articol, fondurile ar fi urmat să acopere plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări acordate retroactiv. Restanțele sunt legate de majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 pentru perioada începând din 2018. Guvernul a amânat plata unei părți din bani, iar ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separației puterilor în stat. [...]
