Știri
Știri din categoria Știință
O echipă internațională de astronomi a descoperit o planetă de dimensiuni similare cu Pământul, potențial locuibilă, situată la aproximativ 150 de ani-lumină de Terra, informează G4Media. Planeta, denumită HD 137010 b, orbitează o stea asemănătoare Soarelui și este cu aproximativ 6% mai mare decât Pământul. Descoperirea a fost publicată în jurnalul științific Astrophysical Journal Letters de o echipă condusă de Universitatea Southern Queensland (UniSQ).
HD 137010 b este descrisă drept „planetă candidată”, deoarece necesită cel puțin încă o observație pentru a-i confirma statutul de planetă. Cercetătorii au comparat-o cu un loc unde „Pământul întâlnește Marte”, datorită dimensiunii sale și a distanței față de steaua gazdă, similară cu cea dintre Marte și Soare. Chelsea Huang, cercetătoare la UniSQ, a menționat că planeta este un exemplu remarcabil de exoplanetă, un tip de planetă care orbitează o stea din afara sistemului nostru solar.
Alex Venner, autorul principal al studiului, a declarat că există o probabilitate de 50% ca HD 137010 b să fie locuibilă. Aceasta se află la limita zonei locuibile, unde apa ar putea exista în formă lichidă. Totuși, condițiile atmosferice sunt esențiale pentru a determina dacă planeta ar putea susține apă lichidă la suprafață. În lipsa tehnologiei actuale pentru a măsura masa planetei, nu se poate confirma prezența apei.
Un alt scenariu posibil este un climat extrem de rece, cu temperaturi de minus 70 de grade Celsius, ceea ce ar face planeta nelocuibilă. Descoperirea a fost facilitată de un grup online de pasionați de astronomie, Planet Hunters, condus de Universitatea Oxford.
Pentru a confirma că HD 137010 b este o planetă și nu doar o planetă candidată, cercetătorii trebuie să observe încă un tranzit. Jessie Christiansen de la Institutul de Știință Exoplanetară al NASA a subliniat că, deși descoperirea este tentantă, este nevoie de cel puțin trei tranzituri pentru o confirmare solidă. Dacă ar fi confirmată, HD 137010 b ar fi singura planetă stâncoasă cunoscută în zona locuibilă a unei stele asemănătoare Soarelui.
Profesorul Jonti Horner de la UniSQ a avertizat asupra folosirii termenului „potențial locuibilă”, subliniind că, la fel ca în cazul sistemului nostru solar, doar una dintre mai multe planete considerate locuibile este de fapt locuibilă. El a adăugat că HD 137010 b reprezintă tipul de planetă pe care astronomii speră să o găsească.
Recomandate
Sonda chineză Tianwen-2 funcționează normal în drum spre asteroidul Kamoʻoalewa , iar autoritățile de la Beijing confirmă că misiunea de prelevare de probe rămâne în grafic, potrivit SpaceNews . Actualizarea oficială, rară în cazul programului spațial chinez, a fost prezentată pe 9 februarie 2026 de Zhou Jishi, reprezentant al Administrației Naționale Spațiale din China, în cadrul unei reuniuni ONU la Viena. Lansată pe 28 mai 2025, Tianwen-2 se află în prezent pe o traiectorie heliocentrică de transfer către asteroidul apropiat de Pământ 469219 Kamoʻoalewa (2016 HO3). Deși data exactă a sosirii nu a fost anunțată, calendarul indică o posibilă atingere a obiectivului în iulie 2026, urmând ca probele colectate să fie aduse pe Pământ până la sfârșitul lunii noiembrie 2027. Etapele misiunii Apropiere graduală de asteroid, la altitudini de 20 km, 3 km, 600 m și 300 m. Studierea suprafeței cu 11 instrumente științifice, inclusiv camere, spectrometre și radar. Colectarea probelor prin trei metode: prelevare din plutire, atingere rapidă și ancorare. Revenirea pe Pământ cu eșantioane în 2027. Redirecționarea sondei către cometa 311P/PANSTARRS, cu sosire estimată în 2034. Misiunea este considerată complexă deoarece Kamoʻoalewa este un corp mic, cu gravitație foarte redusă, formă și rotație insuficient cunoscute. Se presupune că asteroidul se rotește rapid, ceea ce complică manevrele de apropiere și prelevare. Interesul științific este major. Unele studii sugerează că asteroidul ar putea proveni din material ejectat de pe Lună, posibil dintr-un crater relativ tânăr, în timp ce alte cercetări indică o origine clasică în centura principală de asteroizi, urmată de migrarea spre apropierea Pământului. Probele aduse de Tianwen-2 ar putea clarifica această dispută. Programul face parte din seria Tianwen, care include și Tianwen-3, misiune de aducere de probe de pe Marte programată pentru 2028, și Tianwen-4, dedicată explorării sistemului lui Jupiter în jurul anului 2030. [...]
NASA introduce o misiune suplimentară de test înaintea revenirii astronauților pe Lună potrivit Reuters , agenția spațială americană modifică semnificativ programul Artemis și amână în practică momentul aselenizării cu echipaj. Anunțul a fost făcut pe 27 februarie 2026, la Centrul Spațial Kennedy din Florida, de administratorul NASA , Jared Isaacman, care a explicat că noua strategie este „singura cale” pentru a respecta termenele și a reduce riscurile tehnice. Noua misiune, programată pentru 2027 pe orbită joasă a Pământului, va testa andocarea capsulei Orion cu unul sau ambele module lunare dezvoltate de SpaceX, compania lui Elon Musk, și Blue Origin, fondată de Jeff Bezos. Testul este considerat esențial înainte ca NASA să trimită astronauți pe suprafața Lunii, misiune planificată acum pentru 2028, în cadrul Artemis IV . Ce se schimbă în programul Artemis Introducerea unei misiuni de andocare pe orbită terestră înaintea aselenizării. Renunțarea la modernizarea rachetei Space Launch System (SLS). Creșterea ritmului de producție și lansare a actualei versiuni SLS, cu obiectivul de cel puțin o lansare pe an. Decizia de a abandona dezvoltarea unei trepte superioare mai puternice pentru SLS afectează un contract de aproximativ 2 miliarde de dolari al companiei Boeing. NASA mizează însă pe accelerarea lansărilor, în condițiile în care în prezent racheta zboară o dată la doi sau trei ani. Programul Artemis, lansat în 2017 ca succesor al misiunilor Apollo încheiate în 1972, se confruntă cu întârzieri tehnice. Artemis II, prima misiune cu echipaj, ar urma să ducă patru astronauți – trei americani și un canadian – într-un zbor de zece zile în jurul Lunii. Recent, o scurgere de hidrogen și o problemă la treapta superioară a rachetei au forțat NASA să retragă vehiculul pentru reparații. Reconfigurarea programului are loc pe fondul competiției cu China, care vizează o aselenizare cu echipaj până în 2030. Oficialii americani subliniază că testele suplimentare sunt necesare pentru siguranța echipajelor și pentru a asigura un calendar sustenabil al misiunilor lunare. [...]
NASA a revizuit programul lunar Artemis și a introdus o misiune suplimentară de testare, înaintea primei aselenizări cu astronauți americani după mai bine de 50 de ani, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Ajustarea vine pe fondul intensificării competiției spațiale cu China și al avertismentelor interne privind necesitatea unor verificări suplimentare de siguranță. Modificarea centrală este introducerea, în cadrul Artemis III, a unui test de andocare (cuplare în spațiu) pe orbita joasă a Pământului între capsula Orion și unul sau chiar ambele module de aselenizare aflate în dezvoltare. Misiunea Artemis III este planificată pentru 2027 și ar urma să includă astronauți la bordul capsulei Orion, tocmai pentru a demonstra, în condiții reale, că procedura de andocare poate fi realizată înainte de etapa de coborâre spre Lună. În noua arhitectură a programului, aselenizarea cu echipaj, care anterior era asociată cu Artemis III, este împinsă în cadrul Artemis IV, programată pentru 2028. Reuters notează că decizia este legată și de evaluările experților americani în siguranța zborurilor, care au indicat că sunt necesare mai multe teste înainte ca NASA să încerce trimiterea unui echipaj pe suprafața Lunii, în timp ce China își menține obiectivul de a trimite astronauți pe Lună în 2030. Revizuirea include și o schimbare de direcție pentru racheta Space Launch System (SLS): NASA renunță la planul de modernizare pentru a se concentra pe creșterea producției și a frecvenței lansărilor, care a fost până acum relativ redusă față de rachete mai noi. Decizia afectează un contract de 2 miliarde de dolari cu Boeing pentru dezvoltarea unei trepte superioare mai puternice a SLS, plan care a fost anulat, conform informațiilor transmise. În paralel, programul Artemis rămâne dependent de un lanț industrial complex: SpaceX (Elon Musk) și Blue Origin (Jeff Bezos) dezvoltă module de aselenizare concurente, în timp ce Boeing și Northrop Grumman construiesc SLS, iar Lockheed Martin produce capsula Orion. NASA a efectuat deja un zbor de test fără echipaj cu SLS și Orion în 2022, iar pentru Artemis II are în vedere luna aprilie 2026, misiune care ar urma să ducă patru astronauți în jurul Lunii și înapoi pe Pământ. În acest context, noul test de andocare din Artemis III este prezentat ca un pas intermediar menit să reducă riscurile înaintea aselenizării propriu-zise. [...]
Astronautul NASA Mike Fincke s-a întors mai devreme pe Pământ după un incident medical petrecut pe Stația Spațială Internațională , potrivit unei postări publicate de NASA pe platforma X, la solicitarea acestuia. În mesaj, Fincke explică faptul că pe 7 ianuarie 2026, în timp ce se afla la bordul stației, a suferit un eveniment medical care a necesitat intervenția rapidă a colegilor și consultarea medicilor NASA. După evaluări suplimentare, agenția spațială a stabilit că cea mai sigură opțiune este revenirea anticipată a echipajului Crew-11. Potrivit astronautului, nu a fost o situație de urgență, ci o decizie coordonată pentru a permite efectuarea unor investigații medicale avansate, indisponibile pe Stația Spațială Internațională. Capsula a amerizat pe 15 ianuarie 2026, în largul coastelor orașului San Diego, după o misiune de aproximativ cinci luni și jumătate. În declarația sa, Mike Fincke le-a mulțumit colegilor din Expediția 74 – Zena Cardman, Kimiya Yui, Oleg Platonov, Chris Williams, Sergey Kud-Sverchkov și Sergei Mikayev – precum și echipelor NASA, SpaceX și personalului medical de la Scripps Memorial Hospital La Jolla, implicat în îngrijirea sa. El a precizat că se simte bine și că urmează programul standard de recuperare post-zbor la Centrul Spațial Johnson din Houston. Mesajul subliniază că reacția rapidă a echipajului și coordonarea cu specialiștii medicali au contribuit la stabilizarea stării sale, iar revenirea pe Pământ a fost o măsură preventivă pentru a asigura cele mai bune condiții de evaluare și tratament. [...]
NASA trimite patru astronauți în jurul Lunii, în prima misiune cu echipaj după 50 de ani , prin programul Artemis II, care marchează revenirea SUA la zboruri lunare cu oameni la bord. Potrivit Observer , lansarea este programată cel mai devreme pentru luna martie 2026, după ce un test recent a fost întrerupt din cauza unei scurgeri de hidrogen lichid. Echipajul este format din Reid Wiseman (comandant), Victor Glover (pilot), Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen, care va deveni primul astronaut din Canada ce ajunge la distanță lunară. Trei dintre cei patru au deja experiență în spațiu. Misiunea va dura aproximativ 10 zile și presupune un zbor în jurul Lunii, fără aselenizare, urmat de revenirea pe Pământ. Artemis II va utiliza racheta Space Launch System (SLS) și capsula Orion, lansate de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. SLS, în configurația actuală, are 98 de metri înălțime și generează o forță de aproximativ 8,8 milioane de livre-forță la decolare, depășind performanțele rachetei Saturn V din era Apollo. Programul Artemis, lansat în forma actuală în timpul administrației Trump și continuat ulterior, are ca obiectiv revenirea durabilă a oamenilor pe Lună și pregătirea misiunilor către Marte. Costurile totale estimate până în anul fiscal 2025 ajung la circa 93 de miliarde de dolari. Pentru 2026, Congresul american a alocat 24,4 miliarde de dolari pentru NASA, dintre care 7,8 miliarde pentru explorare. Artemis I, desfășurată în 2022 fără echipaj, a testat cu succes sistemul de lansare și capsula Orion. Artemis II va valida funcționarea acestora cu astronauți la bord, inclusiv sistemele de susținere a vieții și reintrarea în atmosferă la viteze mult mai mari decât cele ale misiunilor pe orbită joasă. Prima aselenizare din noua eră este planificată prin Artemis III, nu mai devreme de 2028. Pentru coborârea pe Lună, NASA colaborează cu SpaceX și Blue Origin, care dezvoltă module comerciale de aselenizare. Relansarea ambițiilor lunare are loc într-un context de competiție internațională intensificată, China anunțând la rândul său planuri pentru trimiterea de astronauți pe Lună până în 2030. [...]
Misiunea Artemis II ratează lansarea din martie din cauza unei probleme la sistemul de heliu , iar NASA anunță că zborul cu echipaj în jurul Lunii va avea loc cel mai devreme în aprilie 2026. Informațiile au fost confirmate de agenția spațială americană și relatate de NPR . Administratorul NASA, Jared Isaacman , a transmis că datele colectate peste noapte au indicat o întrerupere a fluxului de heliu în etajul intermediar de propulsie criogenică al rachetei SLS. Sistemul este esențial pentru purjarea motoarelor și menținerea presiunii în rezervoarele cu hidrogen și oxigen lichid. „Acest lucru va afecta aproape sigur fereastra de lansare din martie”, a precizat oficialul. Problema a apărut în timpul unei operațiuni de represurizare, deși etajul superior funcționase normal la repetițiile anterioare. Potrivit detaliilor tehnice publicate de NASA , remedierea nu poate fi făcută la rampă, astfel că racheta va fi readusă în clădirea de asamblare de la Centrul Spațial Kennedy. Printre cauzele analizate se numără un posibil filtru defect, o problemă la un racord sau o supapă de sens nefuncțională. Este a doua dificultate majoră în ultimele săptămâni. La începutul lunii februarie, o scurgere de hidrogen a dus la anularea unei ferestre anterioare de lansare, după cum a relatat și Space.com . Deși NASA reușise ulterior să finalizeze cu succes o nouă repetiție generală și stabilise data de 6 martie 2026 pentru lansare, noua defecțiune schimbă din nou calendarul. Următoarea oportunitate de lansare se deschide pe 1 aprilie 2026, iar agenția speră că pregătirile accelerate vor permite respectarea acestei ferestre. Misiunea Artemis II, cu durata de aproximativ zece zile, îi va avea la bord pe Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen. Zborul va marca prima misiune cu echipaj uman care va ocoli Luna după 1972 și un pas esențial în programul american care vizează revenirea astronauților pe suprafața lunară în anii următori. [...]
