Un semnal radio repetitiv la 84 de minute a fost legat de un sistem binar strâns, o explicație care poate deveni „etalon” pentru o clasă rară de fenomene și poate orienta mai eficient observațiile viitoare cu radiotelescoape, potrivit Antena 3.

Semnalele analizate fac parte dintr-o categorie de evenimente radio neobișnuite, care apar, dispar pentru perioade lungi și revin într-un ritm regulat. Un studiu publicat în „Nature Astronomy” propune acum o soluție pentru unul dintre aceste cazuri, după ani în care originea a rămas neexplicată.

Ce au identificat cercetătorii și de ce contează

Echipa a concluzionat că sursa nu este o singură „stea moartă” care se rotește lent (ipoteza inițială), ci un sistem format din două stele aflate pe o orbită foarte strânsă, în care una extrage constant materie de la cealaltă. Obiectul a fost denumit ASKAP J1745-5051 și a fost identificat de Kovi Rose, doctorand în fizică la Universitatea din Sydney, în urma analizei unor observații realizate cu radiotelescopul australian ASKAP.

Sistemul ar fi compus din:

• o pitică albă (rămășița unei stele care și-a încheiat viața), cu dimensiuni apropiate de cele ale Pământului, dar cu masă comparabilă cu cea a Soarelui;
• o pitică roșie, o stea mică și rece, cu aproximativ o zecime din masa Soarelui.

Cele două corpuri cerești sunt atât de apropiate încât completează o orbită în aproximativ 84 de minute, iar impulsurile radio apar în același ritm cu mișcarea orbitală.

Mecanismul propus: materie transferată, raze X și câmpuri magnetice

Fenomenul ar fi alimentat de gazul smuls de la pitica roșie și atras de gravitația piticei albe. Pe măsură ce materialul cade spre steaua compactă, se încălzește și emite radiații X, iar observațiile cu telescoape spațiale arată că intensitatea razelor X poate varia de peste zece ori, semn al unui proces activ de acumulare a materiei.

Impulsurile radio ar proveni dintr-o regiune diferită, probabil acolo unde câmpurile magnetice ale celor două stele interacționează cu fluxul de gaz dintre ele.

O particularitate suplimentară: semnalele radio prezintă un model fin de benzi luminoase și întunecate, asemănător cu cel observat în emisiile radio produse de Jupiter și satelitul său Io — un tipar care, potrivit materialului, nu mai fusese detectat până acum într-un astfel de sistem stelar. De asemenea, semnalul se poate opri complet pentru câteva ore, înainte să reapară.

Ce schimbă față de ipotezele vechi

Mult timp, astronomii au suspectat că astfel de semnale provin de la stele neutronice (pulsari). Totuși, conform explicației din articol, o stea neutronică ce s-ar roti suficient de lent pentru a produce impulsuri la acest interval nu ar trebui, potrivit teoriilor actuale, să emită semnale radio detectabile.

În acest context, obiectul identificat ar putea deveni un punct de referință pentru studierea „tranzientelor radio cu perioadă lungă” (fenomene radio care apar intermitent, cu perioade mari). Compararea altor semnale similare cu acest sistem ar putea ajuta la stabilirea originii lor și la înțelegerea unor procese fizice care nu pot fi reproduse în laboratoarele de pe Pământ.