Știri din categoria Știință

Long March-10 își validează sistemele de revenire – pas decisiv pentru misiunile lunare cu echipaj

18 februarie 2026, 18:33

Racheta Long March-10 decolează de pe platforma maritimă, lăsând în urmă un nor de fum.

China a testat cu succes racheta Long March-10, pregătind reutilizarea lansatoarelor, potrivit Xinhua, un pas important pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman spre Lună. Testele au avut loc pe 11 februarie 2026, la centrul spațial Wenchang din provincia Hainan, iar ora anunțată local – 20:08 (14:08 în România).

În cadrul exercițiului, autoritățile chineze au efectuat:

un zbor demonstrativ la altitudine joasă al rachetei Long March-10;
un test de abort la presiune dinamică maximă pentru noua navă spațială cu echipaj, Mengzhou.

Racheta, aflată încă în fază de prototip, are aproximativ 55 de metri lungime și este echipată cu șapte motoare cu oxigen lichid și kerosen, dezvoltând o tracțiune de aproape 1.000 de tone – cea mai mare pentru un modul unic construit până acum în China. Seria Long March-10 va avea două versiuni: una cu trei trepte și propulsoare auxiliare și varianta Long March-10A, cu două trepte, fără propulsoare laterale.

Testul a verificat trei elemente esențiale: condițiile de evacuare în timpul urcării navei Mengzhou, funcționarea simultană a mai multor etaje și tehnologiile de revenire controlată. După separarea capsulei, prima treaptă a continuat zborul până la altitudinea stabilită, a oprit motoarele și a intrat într-o fază de planare, ajustându-și poziția pentru reintrare. La circa 110 kilometri altitudine, au fost desfășurate patru aripioare de ghidaj pentru stabilizare.

Secvența de revenire a inclus reaprinderea motoarelor pentru frânare, corecții aerodinamice și o coborâre controlată în mare, în zona prestabilită. La aproximativ 120 de metri deasupra apei a fost activat un sistem care simulează capturarea cu o plasă montată la sol, parte a viitoarei soluții de recuperare coordonată rachetă-sol.

Potrivit experților companiei China Aerospace Science and Technology Corporation, reutilizarea rachetelor ar putea reduce costurile de lansare și crește frecvența misiunilor. În 2025, aceeași rachetă a trecut prin două teste statice ale motoarelor, iar folosirea repetată a aceluiași prototip a permis acumularea de date și reducerea cheltuielilor de dezvoltare. Programul Long March-10 este esențial pentru ambițiile Chinei de a trimite echipaje umane pe Lună în următorii ani.

Tag-uri:wenchang reutilizare rachete china program spatial lunar mengzhou hainan long march-10

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăenglish.news.cn

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Testul navei Mengzhou pentru misiuni lunare esențiale.

Știință07 feb. 2026

China testează evacuarea în zbor a navei Mengzhou – un pas esențial spre Lună

China se pregătește pentru un test crucial al navei Mengzhou, care va simula o avortare a lansării în faza Max-Q, cea mai riscantă parte a zborului, pentru a verifica sistemele de salvare ale echipajului. Potrivit China in Space , testul este programat pentru săptămâna viitoare la Centrul de Lansare Spațială Wenchang și marchează o etapă tehnologică vitală în planul Chinei de a trimite oameni pe Lună până în 2030. Ce este Max-Q și de ce contează? Faza Max-Q reprezintă momentul în care racheta este supusă la presiunea aerodinamică maximă, un interval critic în care orice eroare poate deveni catastrofală. În acest context, un test de avort în zbor are rolul de a simula un scenariu de urgență, în care nava trebuie să se desprindă rapid de rachetă și să se întoarcă în siguranță pe Pământ. Acesta este al doilea test major al sistemelor de salvare ale navei Mengzhou , după testul „pad-abort” efectuat cu succes pe 17 iunie 2025 la Jiuquan. Atunci, sistemul de evadare a fost activat la sol, capsula a fost propulsată la distanță și a aterizat în siguranță cu parașute și airbaguri, confirmând separarea eficientă și controlul balistic. Ce este Mengzhou și ce o face specială? Mengzhou („Vasul Viselor”), construită de China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) , este o navă spațială reutilizabilă de ultimă generație. Are două module: Modulul de echipaj , destinat întoarcerii pe Pământ Modulul de serviciu , care conține sistemele de propulsie și de suport vital Aceasta măsoară 8,8 metri lungime, cântărește 21.600 kg în configurație completă și poate transporta: până la 6 astronauți , sau 3 astronauți și 500 kg de marfă Mengzhou va înlocui modelul Shenzhou și va fi folosită atât pentru aprovizionarea Stației Spațiale Tiangong, cât și pentru misiuni lunare, împreună cu landerul Lanyue . În comparație cu generațiile anterioare, permite avorturi târzii de misiune, grație noilor sisteme de propulsie integrate. Detalii despre specificațiile tehnice și capacitățile navei sunt oferite de Copernical . Ce urmează? După acest test Max-Q, planurile includ: Zbor orbital fără echipaj în 2026 Zboruri cu echipaj între 2027 și 2028 Lansarea acestor misiuni va fi făcută cu noua rachetă Long March 10 , de la rampa LC-301 din Wenchang Toate aceste etape pregătesc programul spațial chinez pentru un obiectiv major: trimiterea primilor taikonați chinezi pe Lună până în 2030 . Informațiile privind calendarul și planurile viitoare ale programului spațial chinez au fost confirmate prin intermediul comunităților pasionate de explorarea spațială. Ce presupune testul Max-Q? Testul de săptămâna viitoare va simula următoarele: Activarea sistemului de evadare în zbor Separarea capsulei de racheta purtătoare Revenirea controlată pe sol, folosind parașute și airbaguri Verificarea în condiții reale a capacității de reacție rapidă a sistemelor Este prima dată când China realizează un astfel de test în timpul zborului efectiv al unei rachete reale , folosind un stadiu de test al Long March 10, fără echipaj, dar cu toată configurația de salvare activă. Această demonstrație va valida sistemul de salvare pentru viitoare misiuni cu oameni la bord , un pas absolut esențial în orice program spațial cu echipaj. [...]

Celule solare din perovskit expuse la soare, evidențiind inovația în energie regenerabilă.

Știință07 feb. 2026

Stabilizatori chimici salvează perovskitul – celule solare mai rezistente și mai eficiente

Cercetători din China, Franța și Macao au reușit să crească eficiența celulelor solare pe bază de perovskit la 26,74%, menținând totodată performanța acestora timp de peste 1.000 de ore sub lumină constantă , conform Interesting Engineering . Această descoperire adresează una dintre cele mai mari probleme ale tehnologiei: instabilitatea în timp , care până acum împiedica comercializarea pe scară largă a acestui tip promițător de panouri solare. Ce sunt celulele solare cu perovskit? Perovskitul este un material semiconductiv care promite eficiență ridicată la un cost de producție mult mai redus decât siliciul, utilizat în panourile fotovoltaice clasice. Problema majoră a acestui material o constituie însă degradarea internă cauzată de lumină și oxigen , care duce la scăderea performanței în doar câteva sute de ore. Soluția: protecție chimică inteligentă Cercetătorii au integrat în structura celulei un stabilizator de lumină din clasa aminelor steric-hindrede , folosit deja în industria plasticului. Acesta funcționează astfel: Sub lumină , amina formează un radical nitroxilic; Acest radical neutralizează superoxidele formate în interiorul stratului de perovskit; Se previne astfel distrugerea legăturilor dintre iodură de plumb și ionii organici. Un avantaj major al acestei metode este faptul că procesul este regenerativ , ceea ce înseamnă că stabilizatorul poate funcționa pe termen lung fără a fi consumat. Beneficii suplimentare – mai puține defecte, flux electric mai curat Pe lângă protecția chimică, stabilizatorul reușește și să: Lege chimic defectele de la granițele cristalelor , locuri unde se pierde energie; Crească dimensiunea cristalelor , rezultând o structură mai uniformă; Scadă pierderile neradiative și prelungească durata de viață a purtătorilor de sarcină . Rezultatele: eficiență record și durabilitate remarcabilă Celulele realizate cu această metodă au fost testate fără a fi încapsulate , adică fără protecție fizică suplimentară, și au menținut peste 95% din performanța inițială după 1.000 de ore de expunere continuă la lumină . Parametru Valoare obținută Eficiență de conversie 26,74% (certificată) Timp de testare 1.000 ore sub iluminare continuă Pierdere de performanță Sub 5% Condiții de fabricație Aer ambient Protecție suplimentară Nu (fără încapsulare) Aceste rezultate reprezintă un pas semnificativ spre comercializarea celulelor cu perovskit , în special pentru aplicații precum panouri integrate în clădiri sau module hibride împreună cu siliciu. Impact mai larg și potențial extins Studiul sugerează că strategia de protecție chimică aplicată aici ar putea fi utilizată și în alte domenii care implică materiale sensibile la lumină, cum ar fi LED-urile sau fotodetectorii. Autorii cercetării afirmă că soluția propusă este ușor de integrat în procesele actuale de fabricație și nu presupune costuri suplimentare semnificative. Studiul complet a fost publicat în jurnalul științific eScience . [...]

Vasul de foraj Chikyu pregătit pentru explorarea adâncurilor marine.

Știință02 feb. 2026

Japonia anunță descoperirea de pământuri rare în sedimente adânci din ocean – Misiune la 6.000 de metri sub nivelul mării pentru reducerea dependenței de China

Guvernul japonez a confirmat recuperarea unor sedimente conținând pământuri rare din adâncuri marine, la o adâncime de 6.000 de metri, în cadrul unei misiuni de explorare fără precedent, desfășurată cu vasul de foraj Chikyu . Potrivit The Japan Times , aceasta este prima încercare la nivel global de a accesa resurse minerale critice dintr-o asemenea adâncime, iar descoperirea are implicații importante atât pentru securitatea economică , cât și pentru dezvoltarea maritimă strategică a Japoniei. Ce sunt pământurile rare și de ce sunt importante Pământurile rare sunt un grup de 17 elemente chimice esențiale în fabricarea de tehnologii avansate, de la cipuri și baterii pentru vehicule electrice, până la turbine eoliene și sisteme de ghidare militară. În prezent, China domină peste 80% din producția globală , iar Japonia a căutat în ultimul deceniu alternative pentru a-și diversifica aprovizionarea. Purtătorul de cuvânt guvernamental, Kei Sato, a subliniat că urmează o analiză detaliată pentru a determina cantitatea exactă de pământuri rare prezentă în mostrele extrase. Totuși, el a calificat misiunea drept „o realizare semnificativă” , cu implicații directe asupra reducerii vulnerabilităților externe. Contextul geopolitic și economic Descoperirea vine într-un moment tensionat pe plan internațional: Piețele asiatice au fost zdruncinate de prăbușirea prețurilor metalelor prețioase (aur și argint), în paralel cu temeri privind o bulă speculativă în domeniul inteligenței artificiale. Nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed a întărit dolarul american, afectând prețurile materiilor prime și accentuând volatilitatea în piețe. Totodată, scăderea prețului argintului cu 30% în doar o zi și căderile bursiere din Coreea de Sud (indicele KOSPI -5%) și Hong Kong (+2,5%) sugerează că investitorii încep să caute materii prime alternative sau mai sigure. Ce urmează? Japonia va analiza dacă extracția la scară industrială este fezabilă și sustenabilă. Dacă resursele confirmate sunt suficiente, ar putea începe o nouă eră a exploatării miniere submarine – un domeniu controversat, dar extrem de promițător din punct de vedere economic și strategic. Această descoperire plasează Japonia într-o poziție rară – de lider tehnologic în accesarea de resurse critice de sub fundul oceanului, într-un moment în care lanțurile globale de aprovizionare sunt sub presiune. [...]

Cip pe fibră subțire, integrat pe un deget, demonstrând tehnologia avansată.

Știință26 ian. 2026

Cercetătorii de la Fudan comprimă electronica într-un fir subțire - Cipurile flexibile ar putea ajunge în haine și implanturi

O echipă de cercetători de la Universitatea Fudan din China a dezvoltat primul „cip pe fibră” din lume, integrând circuite de înaltă densitate în fibre polimerice moi, mai subțiri decât un fir de păr uman , potrivit DIGITIMES , citând publicarea rezultatelor în revista Nature. Această inovație vine pe fondul limitărilor fizice și de fabricație ale arhitecturilor tradiționale pe bază de siliciu și marchează un pas semnificativ către electronica flexibilă și purtabilă. Cipul este realizat folosind o arhitectură inovatoare de tip multilayer spin stack, permițând încorporarea directă a circuitelor integrate în fibre textile. Cu o densitate de până la 100.000 de tranzistori pe centimetru , această tehnologie deschide noi perspective în domenii precum interfețele creier-calculator, dispozitivele medicale implantabile sau hainele inteligente. Ce face diferit cipul pe fibră? Spre deosebire de plăcile rigide din siliciu, cipurile pe fibră sunt flexibile și compatibile cu țesături , putând fi împletite direct în materiale textile. Potrivit Yicai Global , avantajele lor cheie includ: Flexibilitate mecanică – pot fi îndoite, răsucite și integrate în suprafețe neregulate; Compatibilitate bio – pot fi folosite în aplicații medicale, inclusiv implanturi subțiri sau senzori purtabili; Scalabilitate – pot susține circuite complexe în spații minuscule, fără rigiditatea siliciului. Cercetarea, condusă de profesorii Peng Huisheng și Chen Peining , vine în continuarea unor rezultate anterioare obținute de Universitatea Fudan, precum cipurile hibride 2D-siliciu (2024, Nature Electronics) și memoria flash 2D (2025, Nature Communications). Unde se încadrează acest cip în evoluția semiconductorilor? Deși nu există încă o echivalență clară cu „wafer-ele optice pe fibră”, noua tehnologie se aliniază cu obiectivul global de a dezvolta semiconductori flexibili și conformabili . Cipul pe fibră ar putea deveni o alternativă viabilă pentru electronica portabilă de nouă generație, care necesită flexibilitate, miniaturizare și integrare în materiale moi. Publicarea în Nature , sub titlul „Fiber Integrated Circuits Based on Multilayer Spin Stack Architecture”, subliniază caracterul revoluționar al acestei realizări. Autorii subliniază potențialul integrării acestor cipuri în textile pentru a crea haine inteligente cu funcții electronice complete. [...]

Capsula Orion în timpul testelor de alimentare la Centrul Spațial Kennedy.

Știință17 feb. 2026

NASA reprogramează pentru 19 februarie al doilea test de alimentare al Artemis II - SLS a încărcat 700.000 de galoane, dar scurgerile de hidrogen amână lansarea spre 6 martie

NASA vizează 19 februarie pentru o nouă repetiție de alimentare a rachetei Artemis II , după ce scurgeri de hidrogen și probleme tehnice au întrerupt testele anterioare, potrivit NASA . Eșecurile au împins cea mai devreme dată posibilă de lansare către 6 martie 2026, în timp ce îngrijorările legate de scutul termic al capsulei Orion continuă să fie analizate. Probleme repetate la alimentare La repetiția generală din 2 februarie, inginerii au reușit să încarce aproximativ 700.000 de galoane de combustibil criogenic în racheta Space Launch System, însă o scurgere de hidrogen a oprit numărătoarea inversă la T-5 minute și 15 secunde. Defecțiunea a fost identificată la structura Tail Service Mast Umbilical, care transferă hidrogen lichid către treapta principală. Ulterior: au fost înlocuite două garnituri în zona afectată; pe 12 februarie a fost efectuat un test parțial de alimentare; o altă problemă la echipamentele de la sol a redus fluxul de hidrogen; în weekend a fost schimbat un filtru suspectat că ar fi cauzat restricția. Directorul de lansare, Charlie Blackwell-Thompson, a declarat pentru National Geographic că testul a fost „foarte reușit în multe privințe”, dar necesită ajustări suplimentare. Pentru noua repetiție, controlorii de lansare vor începe secvența de numărătoare inversă la Centrul Spațial Kennedy pe 17 februarie, la ora 18:40 EST (18 februarie, ora 01:40, ora României), într-un proces care durează aproape 50 de ore. Controverse privind scutul termic În paralel, persistă dezbaterea privind scutul termic al capsulei Orion. În timpul misiunii Artemis I din 2022, fragmente din materialul Avcoat s-au desprins la reintrarea în atmosferă, lăsând aproximativ 100 de cavități la suprafață. Investigația NASA a indicat acumularea de gaze în interiorul materialului. Pentru Artemis II, agenția nu a reproiectat scutul, ci a modificat traiectoria de reintrare pentru a reduce riscul. Totuși, fostul astronaut John Olivas a declarat pentru CNN că fisurarea este inevitabilă, în timp ce oficialii NASA susțin că noul profil de zbor va proteja echipajul. Pașii următori Echipajul Artemis II - Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și astronautul canadian Jeremy Hansen - nu participă la această repetiție și va reveni în carantină cu aproximativ două săptămâni înaintea unei noi tentative de lansare. Misiunea Artemis II va fi primul zbor cu echipaj uman în jurul Lunii din programul Artemis și un test esențial pentru planurile NASA de revenire a oamenilor pe suprafața lunară în următorii ani. De succesul repetiției din 19 februarie depinde menținerea calendarului ambițios stabilit pentru 2026. [...]

Capsula Orion pregătită pentru misiunea Artemis II, cu probleme la scutul termic.

Știință16 feb. 2026

NASA amână lansarea Artemis II din cauza unor probleme la scutul termic al capsulei Orion - siguranța astronauților este reevaluată înaintea misiunii lunare

NASA amână lansarea Artemis II din cauza unor probleme la scutul termic al capsulei Orion , informează SlashGear . Această decizie vine pe fondul preocupărilor legate de siguranța astronauților care vor participa la misiunea lunară, fiind necesară o reevaluare a integrității scutului termic al capsulei Orion. Problemele scutului termic al capsulei Orion Capsula Orion, care va transporta patru astronauți în cadrul misiunii Artemis II, se confruntă cu probleme majore legate de scutul său termic. În timpul misiunii Artemis I, care a avut loc în 2022 fără echipaj uman, au fost descoperite daune semnificative la scutul termic la revenirea în atmosferă. Materialul ablativ Avcoat, utilizat pentru protecția termică a capsulei, a prezentat deficiențe, cu bucăți mari desprinse în timpul reintrării în atmosferă. Aceste probleme au fost semnalate de mai mulți ingineri și foști astronauți, inclusiv Dr. Danny Olivas, care a descris scutul termic ca fiind „deviant”. NASA, însă, susține că are încredere deplină în materialul Avcoat și în noul sistem de protecție termică 3DMAT, dezvoltat pentru a întări suplimentar capsula. Măsurile luate de NASA pentru a asigura siguranța NASA tratează cu maximă seriozitate riscurile la care ar putea fi expuși astronauții în timpul reintrării în atmosferă. Agenția a studiat daunele suferite de capsula Orion după misiunea Artemis I și a decis să modifice traiectoria de reintrare pentru a reduce riscul de avarii. De asemenea, datele de zbor de la Artemis I indică faptul că echipajul ar fi fost în siguranță chiar și cu daunele suferite de scutul termic. „NASA este conștientă de problema scutului termic și a făcut ajustări ale planului de reintrare pentru a evita riscurile pentru echipaj”, a declarat agenția. Impactul asupra programului Artemis Lansarea misiunii Artemis II, inițial programată pentru începutul lunii februarie 2026, a fost amânată pentru cel mai devreme luna martie, din cauza unor scurgeri de hidrogen lichid descoperite în timpul testelor. Cu toate acestea, preocupările majore sunt legate de integritatea scutului termic, un aspect crucial pentru siguranța misiunii. Această controversă subliniază riscurile inerente ale zborurilor spațiale cu echipaj uman, în ciuda progreselor tehnologice semnificative realizate de la primele misiuni lunare. NASA rămâne angajată să asigure siguranța astronauților și să depășească aceste provocări înainte de a continua cu misiunea planificată. [...]