Știri
Știri din categoria Știință

Misiunea NASA SpaceX Crew-12 a primit undă verde pentru lansare, după o analiză completă a stării de pregătire realizată în colaborare cu SpaceX și partenerii internaționali ai agenției. Conform NASA, decolarea este programată pentru miercuri, 11 februarie 2026, ora 13:01 (ora României), de la Complexul de Lansare 40 din cadrul Cape Canaveral Space Force Station, Florida.
Misiunea Crew-12 include patru membri care vor petrece aproximativ opt luni la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), desfășurând experimente științifice și activități operaționale. Echipajul este format din:
Aceasta este a 12-a misiune de rotație a echipajului derulată prin parteneriatul NASA–SpaceX și al 13-lea zbor cu echipaj uman efectuat de compania lui Elon Musk pentru NASA, incluzând și misiunea Demo-2 de testare.
Membrii echipajului au ajuns deja la Centrul Spațial Kennedy în seara zilei de vineri, 6 februarie, unde se află în carantină și se pregătesc pentru lansare. Următoarele etape sunt:
NASA a analizat recent o problemă apărută la o altă misiune SpaceX (Starlink), unde a fost detectată o defecțiune la a doua treaptă a rachetei Falcon 9 în timpul pregătirilor pentru reintrare. Totuși, NASA a concluzionat că misiunile cu echipaj, inclusiv Crew-12, urmează un profil de reintrare diferit, iar acest incident nu crește riscul pentru siguranța astronauților.
Pe durata celor opt luni pe ISS, Crew-12 va participa la multiple experimente științifice și tehnologice, printre care:
Componența multinațională a echipajului – cu astronauți din SUA, Europa și Rusia – reflectă caracterul colaborativ al Stației Spațiale Internaționale, în ciuda tensiunilor geopolitice. Misiunea Crew-12 continuă tradiția unui efort comun în explorarea spațiului, aducând și un aport important în pregătirea viitoarelor zboruri Artemis spre Lună.
Recomandate

Astronautul NASA Mike Fincke spune că și-a pierdut brusc capacitatea de a vorbi în spațiu , potrivit Antena 3 CNN , într-un episod medical care a dus, în ianuarie, la prima evacuare medicală a agenției de pe Stația Spațială Internațională (ISS). Conform relatării, medicii nu au stabilit încă diagnosticul pentru problema apărută pe orbită, iar Fincke spune că simptomele au apărut rapid și fără durere, în timp ce lua cina, pe 7 ianuarie, după pregătiri pentru o ieșire în spațiu programată a doua zi. Publicația britanică The Independent a relatat că astronautul și-a pierdut brusc vorbirea, alarmându-și colegii, care au contactat echipa medicală de la sol. „A fost complet neașteptat. S-a întâmplat uimitor de repede”, a declarat Mike Fincke, într-un interviu acordat Associated Press de la Centrul Spațial Johnson din Houston. Fincke, în vârstă de 59 de ani, a spus că episodul a durat aproximativ 20 de minute și că după aceea s-a simțit bine, descriindu-l ca pe un eveniment „izbitor”, asemănător cu „un fulger foarte, foarte rapid”. El a adăugat că nu a mai trecut printr-o experiență similară nici înainte, nici după acel moment. Medicii au exclus un atac de cord, iar astronautul a precizat că nu s-a înecat cu mâncare. Investigațiile continuă, iar Fincke a spus că medicii iau în calcul o posibilă legătură cu cele 549 de zile petrecute în imponderabilitate; la momentul incidentului, se afla de cinci luni și jumătate pe stația spațială. Misiunea a fost scurtată, iar echipajul a revenit pe Pământ pe 15 ianuarie, cu o rachetă SpaceX, după care a mers direct la spital, mai notează The Independent. Fincke a mai spus că NASA analizează și dosarele medicale ale altor astronauți pentru a identifica eventuale cazuri similare și că el nu poate oferi mai multe detalii, invocând protejarea confidențialității medicale; în pofida incidentului, astronautul afirmă că speră să se poată întoarce în spațiu. [...]

Astronautul NASA Mike Fincke s-a întors mai devreme pe Pământ după un incident medical petrecut pe Stația Spațială Internațională , potrivit unei postări publicate de NASA pe platforma X, la solicitarea acestuia. În mesaj, Fincke explică faptul că pe 7 ianuarie 2026, în timp ce se afla la bordul stației, a suferit un eveniment medical care a necesitat intervenția rapidă a colegilor și consultarea medicilor NASA. După evaluări suplimentare, agenția spațială a stabilit că cea mai sigură opțiune este revenirea anticipată a echipajului Crew-11. Potrivit astronautului, nu a fost o situație de urgență, ci o decizie coordonată pentru a permite efectuarea unor investigații medicale avansate, indisponibile pe Stația Spațială Internațională. Capsula a amerizat pe 15 ianuarie 2026, în largul coastelor orașului San Diego, după o misiune de aproximativ cinci luni și jumătate. În declarația sa, Mike Fincke le-a mulțumit colegilor din Expediția 74 – Zena Cardman, Kimiya Yui, Oleg Platonov, Chris Williams, Sergey Kud-Sverchkov și Sergei Mikayev – precum și echipelor NASA, SpaceX și personalului medical de la Scripps Memorial Hospital La Jolla, implicat în îngrijirea sa. El a precizat că se simte bine și că urmează programul standard de recuperare post-zbor la Centrul Spațial Johnson din Houston. Mesajul subliniază că reacția rapidă a echipajului și coordonarea cu specialiștii medicali au contribuit la stabilizarea stării sale, iar revenirea pe Pământ a fost o măsură preventivă pentru a asigura cele mai bune condiții de evaluare și tratament. [...]

NASA spune că episodul medical al astronautului Michael Fincke rămâne neexplicat , potrivit The New York Times , după evacuarea neobișnuită de pe Stația Spațială Internațională (ISS) din ianuarie. În mai multe interviuri acordate vineri, Fincke a confirmat că el a fost astronautul afectat de urgența medicală care a dus la scurtarea misiunii. Nu este cunoscut cât timp a fost incapabil să vorbească și nici momentul exact în care și-a recăpătat vorbirea, iar NASA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, notează publicația. Fincke ajunsese pe ISS în august, într-o capsulă Crew Dragon a SpaceX, împreună cu Zena Cardman (NASA), Kimiya Yui (JAXA, agenția spațială japoneză) și Oleg Platonov (Roscosmos, agenția spațială rusă). Echipajul, denumit Crew-11, a petrecut 167 de zile în spațiu. Când evacuarea a fost anunțată, oficialii NASA au spus că astronautul afectat era stabil și nu avea nevoie de o întoarcere de urgență imediată, însă echipamentele medicale limitate de la bordul stației au cântărit în decizia de a reveni pe Pământ, reiese dintr-un material anterior al The New York Times . Misiunea urma inițial să se încheie în februarie, după sosirea Crew-12, dar Crew-11 s-a întors mai devreme, amerizând în Oceanul Pacific pe 15 ianuarie. În cei 25 de ani de istorie ai ISS, aceasta a fost prima situație în care astronauții au revenit anticipat din cauza unei probleme medicale. Toți cei patru membri ai echipajului au fost duși la spital pentru evaluări, inclusiv pentru a proteja viața privată a astronautului care avea nevoie de îngrijiri, consemnează The New York Times . Fincke a spus că episodul a început pe 7 ianuarie, în timpul cinei, când „dintr-odată” nu a mai putut vorbi, relatează The Associated Press . Ulterior, el a declarat că testele au exclus infarctul și accidentul vascular cerebral și că medicii încă nu au o explicație, potrivit NBC News ; Fincke a adăugat că este „aproape 100%” sigur că ar fi vorba despre un fenomen legat de mediul spațial. Conform profilului său de pe site-ul NASA, el a acumulat 549 de zile în spațiu, potrivit NASA . [...]

NASA introduce o misiune suplimentară de test înaintea revenirii astronauților pe Lună potrivit Reuters , agenția spațială americană modifică semnificativ programul Artemis și amână în practică momentul aselenizării cu echipaj. Anunțul a fost făcut pe 27 februarie 2026, la Centrul Spațial Kennedy din Florida, de administratorul NASA , Jared Isaacman, care a explicat că noua strategie este „singura cale” pentru a respecta termenele și a reduce riscurile tehnice. Noua misiune, programată pentru 2027 pe orbită joasă a Pământului, va testa andocarea capsulei Orion cu unul sau ambele module lunare dezvoltate de SpaceX, compania lui Elon Musk, și Blue Origin, fondată de Jeff Bezos. Testul este considerat esențial înainte ca NASA să trimită astronauți pe suprafața Lunii, misiune planificată acum pentru 2028, în cadrul Artemis IV . Ce se schimbă în programul Artemis Introducerea unei misiuni de andocare pe orbită terestră înaintea aselenizării. Renunțarea la modernizarea rachetei Space Launch System (SLS). Creșterea ritmului de producție și lansare a actualei versiuni SLS, cu obiectivul de cel puțin o lansare pe an. Decizia de a abandona dezvoltarea unei trepte superioare mai puternice pentru SLS afectează un contract de aproximativ 2 miliarde de dolari al companiei Boeing. NASA mizează însă pe accelerarea lansărilor, în condițiile în care în prezent racheta zboară o dată la doi sau trei ani. Programul Artemis, lansat în 2017 ca succesor al misiunilor Apollo încheiate în 1972, se confruntă cu întârzieri tehnice. Artemis II, prima misiune cu echipaj, ar urma să ducă patru astronauți – trei americani și un canadian – într-un zbor de zece zile în jurul Lunii. Recent, o scurgere de hidrogen și o problemă la treapta superioară a rachetei au forțat NASA să retragă vehiculul pentru reparații. Reconfigurarea programului are loc pe fondul competiției cu China, care vizează o aselenizare cu echipaj până în 2030. Oficialii americani subliniază că testele suplimentare sunt necesare pentru siguranța echipajelor și pentru a asigura un calendar sustenabil al misiunilor lunare. [...]

NASA a revizuit programul lunar Artemis și a introdus o misiune suplimentară de testare, înaintea primei aselenizări cu astronauți americani după mai bine de 50 de ani, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Ajustarea vine pe fondul intensificării competiției spațiale cu China și al avertismentelor interne privind necesitatea unor verificări suplimentare de siguranță. Modificarea centrală este introducerea, în cadrul Artemis III, a unui test de andocare (cuplare în spațiu) pe orbita joasă a Pământului între capsula Orion și unul sau chiar ambele module de aselenizare aflate în dezvoltare. Misiunea Artemis III este planificată pentru 2027 și ar urma să includă astronauți la bordul capsulei Orion, tocmai pentru a demonstra, în condiții reale, că procedura de andocare poate fi realizată înainte de etapa de coborâre spre Lună. În noua arhitectură a programului, aselenizarea cu echipaj, care anterior era asociată cu Artemis III, este împinsă în cadrul Artemis IV, programată pentru 2028. Reuters notează că decizia este legată și de evaluările experților americani în siguranța zborurilor, care au indicat că sunt necesare mai multe teste înainte ca NASA să încerce trimiterea unui echipaj pe suprafața Lunii, în timp ce China își menține obiectivul de a trimite astronauți pe Lună în 2030. Revizuirea include și o schimbare de direcție pentru racheta Space Launch System (SLS): NASA renunță la planul de modernizare pentru a se concentra pe creșterea producției și a frecvenței lansărilor, care a fost până acum relativ redusă față de rachete mai noi. Decizia afectează un contract de 2 miliarde de dolari cu Boeing pentru dezvoltarea unei trepte superioare mai puternice a SLS, plan care a fost anulat, conform informațiilor transmise. În paralel, programul Artemis rămâne dependent de un lanț industrial complex: SpaceX (Elon Musk) și Blue Origin (Jeff Bezos) dezvoltă module de aselenizare concurente, în timp ce Boeing și Northrop Grumman construiesc SLS, iar Lockheed Martin produce capsula Orion. NASA a efectuat deja un zbor de test fără echipaj cu SLS și Orion în 2022, iar pentru Artemis II are în vedere luna aprilie 2026, misiune care ar urma să ducă patru astronauți în jurul Lunii și înapoi pe Pământ. În acest context, noul test de andocare din Artemis III este prezentat ca un pas intermediar menit să reducă riscurile înaintea aselenizării propriu-zise. [...]

NASA a finalizat cu succes ultimul test major al misiunii Artemis II , care simulează ziua lansării prin care patru astronauți vor fi trimiși în jurul Lunii, potrivit Biziday . Testul, denumit „wet dress rehearsal”, a avut loc la Centrul Spațial Kennedy din Florida și a implicat alimentarea rachetei cu combustibil criogenic și parcurgerea tuturor etapelor numărătorii inverse, fără ca racheta să decoleze efectiv. Racheta Space Launch System (SLS), cel mai puternic lansator construit de NASA, a fost utilizată în acest test. Rezervoarele au fost umplute, iar numărătoarea inversă a fost dusă până la 30 de secunde înainte de lansare. În plus, au fost simulate diferite scenarii, inclusiv opriri de ultim moment, iar sistemele automate au funcționat conform așteptărilor. Un aspect critic al testului a fost verificarea reparațiilor efectuate după ce o scurgere de hidrogen a fost detectată la prima repetiție din această lună. Hidrogenul, un combustibil extrem de eficient, dar dificil de gestionat, a cauzat întârzieri și pentru misiunea Artemis I din 2022. De această dată, NASA a înlocuit garnituri și un filtru, iar testul nu a înregistrat scurgeri peste limitele de siguranță. Misiunea Artemis II va marca prima misiune cu echipaj uman care va părăsi orbita joasă a Pământului după programul Apollo din 1972. Cei patru astronauți, Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen, vor efectua un zbor de aproximativ 10 zile. Nava Orion va orbita Pământul și va zbura în jurul Lunii, fără aselenizare, pentru a testa sistemele înaintea misiunii Artemis III, programată pentru 2028. Dacă analiza datelor confirmă că testul a decurs fără probleme majore, NASA ar putea încerca lansarea în prima parte a lunii martie. Reușita repetiției este un moment important pentru programul Artemis, care urmărește să stabilească o prezență umană sustenabilă în jurul și pe suprafața Lunii, ca etapă pregătitoare pentru viitoare misiuni către Marte. „Reușita acestui test reprezintă un pas esențial pentru NASA în pregătirea lansării misiunii Artemis II, care va deschide calea pentru explorarea umană a Lunii și, ulterior, a planetei Marte.” NASA va susține o conferință de presă vineri seara, pentru a prezenta concluziile testului și a anunța oficial dacă misiunea va fi lansată în martie. [...]