Știri
Știri din categoria Știință
ESA vrea să renegocieze cu NASA locurile pentru astronauți europeni în programul Artemis, potrivit HotNews.ro, după ce agenția americană a revizuit arhitectura misiunilor lunare și a suspendat proiectul stației orbitale Gateway.
Declarația îi aparține directorului general al Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, într-un interviu acordat AFP, miercuri, din Florida. El spune că schimbarea de direcție a NASA ridică întrebări directe pentru Europa, în condițiile în care ESA avea acorduri legate de Gateway care includeau trimiterea a trei astronauți europeni în viitoarele misiuni Artemis.
Conform Agerpres, NASA a anunțat cu o săptămână înainte că suspendă proiectul Gateway, pentru a se concentra pe construirea unei baze pe suprafața Lunii. În acest context, ESA încearcă să afle ce se întâmplă cu „locurile” negociate inițial pentru zboruri către stația orbitală și dacă acestea pot fi transferate către misiuni care vizează aselenizarea.
„Aveam un acord cu NASA pentru trei locuri în zborurile spre Gateway. Proiectul Gateway este suspendat, aşadar va trebui să mă aşez la masă cu administratorul Jared Isaacman şi cu NASA, pentru a negocia în ce fel aceste locuri care au fost atribuite pentru Gateway vor putea fi utilizate pentru misiunile pe suprafaţa (lunară)”, a declarat Josef Aschbacher.
Aschbacher a indicat că negocierile ar trebui să acopere atât numărul de locuri disponibile pentru misiuni către suprafața Lunii, cât și condițiile și „contrapartida” pe care Europa ar trebui să o ofere. „Este o discuţie care trebuie să aibă loc încă de pe acum”, a spus el, subliniind nevoia de a intra „în detalii” pentru a rezolva aspectele rămase în suspensie.
Miza politică și tehnologică pentru ESA este ca astronauți europeni să ajungă pe Lună. Șeful agenției europene a afirmat că, cel puțin la început, acest lucru depinde de cooperarea cu Statele Unite, însă pe termen lung Europa urmărește să-și dezvolte propriile tehnologii și competențe pentru a crește autonomia în zborurile spațiale cu echipaj uman.
În forma inițială a parteneriatului, Europa urma să furnizeze componente pentru Gateway, unele deja construite sau aflate în dezvoltare, la fel ca agenția spațială japoneză JAXA. În baza acordurilor, un astronaut german ar fi urmat să fie primul european care zboară în cadrul acestor aranjamente, posibil urmat de un francez (menționat ca posibil Thomas Pesquet) și de un italian, în timp ce un astronaut japonez ar fi urmat să zboare înaintea primului european.
Recomandate
NASA renunță la stația orbitală Gateway și se concentrează pe baze pe Lună , potrivit Space.com , într-o schimbare majoră de strategie în programul Artemis, menită să accelereze revenirea oamenilor pe satelitul natural și să susțină o prezență permanentă acolo. Decizia a fost anunțată pe 24 martie 2026 și vine în contextul competiției crescute cu China și al dorinței de simplificare a arhitecturii misiunilor. Inițial, stația Gateway trebuia să orbiteze Luna și să servească drept punct intermediar pentru astronauți. Planul este acum abandonat temporar, iar resursele și echipamentele deja dezvoltate vor fi redirecționate către infrastructura de la sol. De ce renunță NASA la Gateway: dificultăți tehnice și logistice în utilizarea stației pentru coborâri pe Lună; consum mare de combustibil pentru transportul dintre orbită și suprafață; nevoia de a accelera misiunile și de a reduce complexitatea programului. În locul stației orbitale, NASA va dezvolta direct infrastructură pe Lună, bazată pe landere, roverele și module locuibile. Noua strategie Artemis se bazează pe trei etape: Faza inițială misiuni robotice și livrări de echipamente; testarea sistemelor de energie, comunicații și navigație. Faza intermediară introducerea modulelor semi-locuibile; misiuni mai lungi și colaborări internaționale (inclusiv cu agenția japoneză JAXA). Faza finală construirea unei baze permanente; prezență umană de lungă durată pe Lună. Costul estimat al dezvoltării bazei lunare este de aproximativ 20 de miliarde de dolari până la finalul deceniului. În paralel, programul Artemis continuă cu pași concreți: Artemis 2 este programată pentru 1 aprilie 2026 și va trimite astronauți în jurul Lunii; Artemis 3 este vizată pentru 2027, cu teste complexe în orbită; Artemis 4 ar putea marca prima aselenizare după această schimbare de strategie, fără implicarea Gateway. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a precizat că renunțarea la stația orbitală nu exclude revenirea la acest concept în viitor, însă prioritatea actuală este dezvoltarea rapidă a infrastructurii de suprafață. Schimbarea marchează o repoziționare strategică: în locul unui „punct de tranzit” pe orbită, NASA vizează direct colonizarea Lunii, cu implicații majore pentru viitoarele misiuni spațiale și pentru cursa globală în explorarea spațiului. [...]
China își accelerează ambițiile lunare, iar NASA își recalibrează așteptările , potrivit The New York Times , pe fondul unei noi competiții pentru revenirea oamenilor pe Lună și pentru influența asupra regulilor viitoarei explorări spațiale. La peste jumătate de secol după ce Statele Unite au trimis oameni pe Lună, cursa spațială se reconfigurează, de această dată în raport cu China. NASA a lansat miercuri o misiune cu astronauți într-un survol lunar, descrisă ca un pas important către obiective mai ample. Atât SUA, cât și China urmăresc să construiască avanposturi în jurul polului sud lunar și iau în calcul valorificarea resurselor de acolo, inclusiv apă înghețată, hidrogen și heliu. În paralel, ambele țări au în plan utilizarea unor reactoare nucleare pentru alimentarea bazelor lunare, care ar putea deveni platforme pentru misiuni în spațiul îndepărtat. Miza nu este doar tehnologică, ci și geopolitică: cine ajunge primul într-o zonă-cheie și își consolidează prezența va avea un cuvânt greu de spus în stabilirea regulilor acestui „nou front” al explorării, notează publicația. Programul NASA, Artemis, a întâmpinat întârzieri repetate. SUA își propun să revină pe Lună până în 2028, cu doi ani înaintea țintei anunțate de China, însă chiar agenția americană admite că nu este sigur că va câștiga această cursă. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a declarat săptămâna trecută: „Ei ar putea fi devreme. Iar istoria recentă sugerează că noi am putea întârzia.” În evaluarea unor experți citați de The New York Times, avantajul Chinei ar veni din controlul centralizat, care îi permite să planifice și să finanțeze proiecte pe termen foarte lung. În plus, misiunile robotice ale Chinei au ajuns deja în locuri unde Statele Unite nu au ajuns, ceea ce îi întărește poziția în competiția pentru următoarea etapă a prezenței umane pe Lună. [...]
NASA a readus racheta SLS pe rampa de lansare pentru misiunea Artemis , cu o posibilă fereastră de lansare la începutul lunii aprilie, după remedierea unei probleme la sistemul de heliu, potrivit BBC. Miza este reluarea zborurilor cu astronauți în jurul Lunii, o inițiativă pe care NASA nu a mai încercat-o de peste 50 de ani. Racheta Sistemului de Lansare Spațială (SLS), cu o înălțime de 98 de metri, împreună cu nava Orion, sunt transportate pentru a doua oară de la hala de asamblare la platforma 39B din cadrul Centrului Spațial Kennedy, Florida. Revenirea pe rampă vine după ce NASA a renunțat la o încercare de lansare în martie și a dus vehiculul înapoi în interior pentru reparații, din cauza unei probleme la sistemul de heliu. Inginerii spun că defecțiunea a fost rezolvată, iar următoarele teste la platformă ar urma să confirme dacă racheta este pregătită pentru lansare. Transportul pe distanța de aproximativ șase kilometri se face cu Crawler-Transporter-2, un vehicul pe șenile construit în 1965 pentru programul Saturn V. Ansamblul rachetă-platformă are circa 5.000 de tone, iar deplasarea este intenționat foarte lentă, cu o viteză maximă de aproximativ 1,6 km/h, astfel încât drumul poate dura până la 12 ore. După sosirea la platformă, echipele NASA vor petrece câteva zile verificând dacă reparațiile realizate în Clădirea de Asamblare a Vehiculelor (VAB) au funcționat și dacă transportul nu a afectat componentele. Sunt prevăzute reconectarea turnului de lansare, teste de presiune pentru sistemul de heliu și repetarea unor etape ale numărătorii inverse, fără alimentarea rezervoarelor cu combustibil. O decizie privind continuarea procedurilor este așteptată după o reuniune a echipei de management al misiunii, programată cu câteva zile înainte de prima oportunitate de lansare menționată pentru 1 aprilie. [...]
NASA introduce o misiune suplimentară de test înaintea revenirii astronauților pe Lună potrivit Reuters , agenția spațială americană modifică semnificativ programul Artemis și amână în practică momentul aselenizării cu echipaj. Anunțul a fost făcut pe 27 februarie 2026, la Centrul Spațial Kennedy din Florida, de administratorul NASA , Jared Isaacman, care a explicat că noua strategie este „singura cale” pentru a respecta termenele și a reduce riscurile tehnice. Noua misiune, programată pentru 2027 pe orbită joasă a Pământului, va testa andocarea capsulei Orion cu unul sau ambele module lunare dezvoltate de SpaceX, compania lui Elon Musk, și Blue Origin, fondată de Jeff Bezos. Testul este considerat esențial înainte ca NASA să trimită astronauți pe suprafața Lunii, misiune planificată acum pentru 2028, în cadrul Artemis IV . Ce se schimbă în programul Artemis Introducerea unei misiuni de andocare pe orbită terestră înaintea aselenizării. Renunțarea la modernizarea rachetei Space Launch System (SLS). Creșterea ritmului de producție și lansare a actualei versiuni SLS, cu obiectivul de cel puțin o lansare pe an. Decizia de a abandona dezvoltarea unei trepte superioare mai puternice pentru SLS afectează un contract de aproximativ 2 miliarde de dolari al companiei Boeing. NASA mizează însă pe accelerarea lansărilor, în condițiile în care în prezent racheta zboară o dată la doi sau trei ani. Programul Artemis, lansat în 2017 ca succesor al misiunilor Apollo încheiate în 1972, se confruntă cu întârzieri tehnice. Artemis II, prima misiune cu echipaj, ar urma să ducă patru astronauți – trei americani și un canadian – într-un zbor de zece zile în jurul Lunii. Recent, o scurgere de hidrogen și o problemă la treapta superioară a rachetei au forțat NASA să retragă vehiculul pentru reparații. Reconfigurarea programului are loc pe fondul competiției cu China, care vizează o aselenizare cu echipaj până în 2030. Oficialii americani subliniază că testele suplimentare sunt necesare pentru siguranța echipajelor și pentru a asigura un calendar sustenabil al misiunilor lunare. [...]
Astronauții Artemis 2 vor trăi circa 10 zile în capsula Orion, în microgravitație , potrivit Adevărul , care relatează detalii furnizate de NASA despre condițiile de la bordul misiunii ce va ocoli Luna. Publicația arată că echipajul va opera într-un spațiu foarte restrâns, fără facilități obișnuite, iar fiecare activitate de rutină – de la mese și somn până la igienă – este adaptată pentru absența gravitației. Cei patru membri ai echipajului – Reid Wiseman, Christina Koch, Jeremy Hansen și Victor Glover – vor locui aproximativ 10 zile într-o capsulă comparată ca volum cu „două minivanuri”. Orion are un diametru de circa 5 metri și un volum de 9,3 metri cubi, ceea ce limitează semnificativ spațiul de mișcare și depozitare, în condițiile în care nu există „încălzire centrală, televiziune sau aer proaspăt”. În privința alimentației, meniul este alcătuit din produse neperisabile, în lipsa refrigerării și pentru a reduce riscurile asociate firimiturilor care pot ajunge în echipamente. Multe preparate sunt liofilizate (deshidratate prin înghețare, pentru conservare) și sunt rehidratate cu apă potabilă, iar pentru mesele calde există un încălzitor compact. Fiecare astronaut își testează în avans meniul, care combină preferințele personale cu cerințele nutriționale stabilite de NASA; într-o zi obișnuită sunt prevăzute trei mese și două băuturi aromate, de la cafea și ceai verde la smoothie-uri și sucuri. Gestionarea deșeurilor rămâne una dintre cele mai sensibile componente ale vieții în microgravitație. Astronauții folosesc sistemul Universal Waste Management System, bazat pe flux de aer, iar articolul precizează că, spre deosebire de Stația Spațială Internațională, urina nu va fi reciclată în apă potabilă, ci evacuată în spațiu, în timp ce deșeurile solide vor fi păstrate pentru a fi aduse pe Pământ. „Oficialii NASA au transmis că sistemul trebuie lăsat să atingă viteza optimă înainte de utilizare, pentru a evita alte blocaje.” Textul mai consemnează un incident tehnic apărut la câteva ore după lansare, când Christina Koch a raportat o defecțiune la pornirea sistemului de colectare a urinei, ventilatorul părând blocat. Echipele de la sol au intervenit cu instrucțiuni, astronauții folosind soluții de rezervă pentru deșeurile lichide, în timp ce funcția pentru deșeuri solide a rămas operațională; ulterior, problema a fost rezolvată împreună cu centrul de control din Houston, iar toaleta a revenit la parametri normali. Dincolo de toaletă, rutina zilnică include igienă cu kituri adaptate (șampon uscat, săpun lichid, produse de bărbierit), exerciții fizice de circa 30 de minute pe zi pentru a limita pierderea masei musculare și a densității osoase și aproximativ opt ore de somn în saci fixați de pereții capsulei, pentru a preveni plutirea. În ansamblu, Artemis 2 este prezentată ca un zbor de testare fără aselenizare, cu rol de etapă în programul NASA pentru viitoare misiuni cu echipaj uman pe suprafața Lunii. [...]
Echipajul Artemis II a început o călătorie de 10 zile în jurul Lunii , potrivit Mediafax , într-o misiune NASA care marchează revenirea zborurilor cu oameni spre mediul lunar după mai bine de 50 de ani. Lansarea a avut loc de la Centrul Spațial Kennedy (Florida), iar astronauții se află la bordul capsulei Orion. Misiunea este prezentată ca un zbor care va duce echipajul în jurul părții ascunse a Lunii, înainte de întoarcerea pe Pământ. Conform articolului, traiectoria îi va purta „mai departe și mai repede decât orice alt om din istorie”, iar finalul este planificat printr-o amerizare în Oceanul Pacific. Calendarul misiunii în următoarele 10 zile Echipajul este format din comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover și specialiștii de misiune Christina Koch și Jeremy Hansen. În momentul relatării, nava se afla pe orbita Pământului, unde astronauții urmau să petreacă o zi pentru verificări de funcționare, notează Sky News , citat de Mediafax. „Echipajul misiunii Artemis II pornește acum într-o călătorie spațială de 10 zile, care îi va duce în jurul părții ascunse a Lunii, călătorind mai departe și mai repede decât orice alt om din istorie, înainte de a se întoarce pe Pământ”, potrivit Live Science, citat de Mediafax. Reperele de zbor descrise în material includ aprinderea motorului principal al capsulei Orion în zilele 2–5, pentru ieșirea din orbita Pământului și transferul spre Lună, aflată la aproximativ 392.000 km. Survolul Lunii este programat în ziua 6, când Orion ar urma să ajungă în punctul cel mai îndepărtat față de Pământ, la circa 8.000 km dincolo de Lună, iar echipajul va realiza imagini cu camerele de la bord. Comunicații, întoarcere și reintrare în atmosferă Comunicarea cu centrul NASA de la sol ar urma să continue până în ziua a 6-a, când nava trece în spatele Lunii și legătura se întrerupe temporar, urmând să fie restabilită după ieșirea pe cealaltă parte, consemnează Mediafax. În zilele 6–9, după survol, Orion ar urma să folosească gravitația Lunii și a Pământului pentru întoarcerea spre casă. La reintrarea în atmosferă, modulul de serviciu se separă de capsulă, iar reintrarea este descrisă ca generând temperaturi de aproximativ 1.650°C, înainte de amerizarea cu parașuta în Pacific. Elementele-cheie ale secvenței de misiune, așa cum sunt prezentate în articol, sunt: o zi de orbitare a Pământului pentru verificări; în zilele 2–5, aprinderea motorului principal și plecarea spre Lună; în ziua 6, survolul Lunii și atingerea distanței maxime față de Pământ; întreruperea temporară a comunicațiilor când nava trece pe partea ascunsă; în zilele 6–9, întoarcerea folosind asistență gravitațională; separarea modulului de serviciu, reintrare și amerizare în Oceanul Pacific. Recorduri și premiere anunțate pentru echipaj Materialul indică și o serie de premiere asociate componenței echipajului. Christina Koch este prezentată ca fiind pe cale să devină prima femeie care depășește orbita joasă a Pământului și prima femeie care vizitează mediul lunar. Victor Glover este menționat ca fiind pe cale să devină primul astronaut de culoare care se aventurează dincolo de orbita joasă a Pământului și ajunge în mediul lunar. Jeremy Hansen, din partea Agenției Spațiale Canadiene, este descris drept primul astronaut non-american care vizitează Luna, iar Reid Wiseman drept cel mai în vârstă astronaut care vizitează Luna, urmând să împlinească 50 de ani în noiembrie, potrivit Mediafax. [...]
