Știri
Știri din categoria Știință
Misiunea DRACO a ESA va analiza reintrarea distructivă a deșeurilor spațiale pentru a reduce riscurile asociate cu acestea, potrivit Euronews. Această misiune inovatoare, programată pentru lansare în 2027, va implica un satelit de dimensiunea unei mașini de spălat, care va înregistra procesul propriei distrugeri în timpul reintrării în atmosferă.
Misiunea DRACO este concepută pentru a oferi informații esențiale despre modul în care obiectele spațiale se dezintegrează la reintrarea în atmosferă. Satelitul va fi echipat cu o capsulă indestructibilă, conectată la 200 de senzori și patru camere, care va măsura temperaturile și tensiunile metalului pe măsură ce acesta se dezintegrează. Datele colectate vor fi transmise către un satelit geostaționar, oferind experților șansa de a analiza și înțelege mai bine acest proces.
Această inițiativă este crucială deoarece, în prezent, este imposibil să se recreeze condițiile exacte de reintrare pe Pământ. Informațiile obținute vor ajuta inginerii să proiecteze sateliți care să se dezintegreze complet înainte de a ajunge la altitudini periculoase pentru avioanele comerciale.
Printre măsurile testate de Agenția Spațială Europeană (ESA) se numără utilizarea de componente care facilitează dezintegrarea, cum ar fi șaibele și suporturile „demisabile”. De asemenea, se explorează trecerea de la rezervoare din titan la aliaje de aluminiu, care se topesc mai ușor. Obiectivul pe termen lung este standardizarea reintrărilor controlate, direcționând obiectele în zone izolate ale oceanului.
Pe măsură ce cerul devine tot mai aglomerat, cu o creștere anuală a traficului aerian european de până la 2,4% până în 2050, coordonarea între controlorii de trafic aerian și comunitatea spațială devine esențială. EUROCONTROL lucrează la dezvoltarea unui serviciu permanent care să monitorizeze în timp real evenimentele spațiale, oferind o imagine cuprinzătoare a spațiului aerian, de la orașe până la orbita joasă a Pământului.
În plus, pentru a gestiona riscurile asociate deșeurilor spațiale, EUROCONTROL solicită o mai bună coordonare între operatorii de zboruri și industria spațială privată, inclusiv simulări comune între companiile aeriene, militari și operatorii de nave spațiale. Aceasta include și o mai mare transparență în raportarea cazurilor în care deșeurile spațiale ajung la altitudini periculoase, pentru a proteja siguranța tuturor călătorilor.
Recomandate
ESA vrea să renegocieze cu NASA locurile pentru astronauți europeni în programul Artemis , potrivit HotNews.ro , după ce agenția americană a revizuit arhitectura misiunilor lunare și a suspendat proiectul stației orbitale Gateway. Declarația îi aparține directorului general al Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, într-un interviu acordat AFP, miercuri, din Florida. El spune că schimbarea de direcție a NASA ridică întrebări directe pentru Europa, în condițiile în care ESA avea acorduri legate de Gateway care includeau trimiterea a trei astronauți europeni în viitoarele misiuni Artemis. Conform Agerpres, NASA a anunțat cu o săptămână înainte că suspendă proiectul Gateway, pentru a se concentra pe construirea unei baze pe suprafața Lunii. În acest context, ESA încearcă să afle ce se întâmplă cu „locurile” negociate inițial pentru zboruri către stația orbitală și dacă acestea pot fi transferate către misiuni care vizează aselenizarea. „Aveam un acord cu NASA pentru trei locuri în zborurile spre Gateway. Proiectul Gateway este suspendat, aşadar va trebui să mă aşez la masă cu administratorul Jared Isaacman şi cu NASA, pentru a negocia în ce fel aceste locuri care au fost atribuite pentru Gateway vor putea fi utilizate pentru misiunile pe suprafaţa (lunară)”, a declarat Josef Aschbacher. Aschbacher a indicat că negocierile ar trebui să acopere atât numărul de locuri disponibile pentru misiuni către suprafața Lunii, cât și condițiile și „contrapartida” pe care Europa ar trebui să o ofere. „Este o discuţie care trebuie să aibă loc încă de pe acum”, a spus el, subliniind nevoia de a intra „în detalii” pentru a rezolva aspectele rămase în suspensie. Miza politică și tehnologică pentru ESA este ca astronauți europeni să ajungă pe Lună. Șeful agenției europene a afirmat că, cel puțin la început, acest lucru depinde de cooperarea cu Statele Unite, însă pe termen lung Europa urmărește să-și dezvolte propriile tehnologii și competențe pentru a crește autonomia în zborurile spațiale cu echipaj uman. În forma inițială a parteneriatului, Europa urma să furnizeze componente pentru Gateway, unele deja construite sau aflate în dezvoltare, la fel ca agenția spațială japoneză JAXA. În baza acordurilor, un astronaut german ar fi urmat să fie primul european care zboară în cadrul acestor aranjamente, posibil urmat de un francez (menționat ca posibil Thomas Pesquet) și de un italian, în timp ce un astronaut japonez ar fi urmat să zboare înaintea primului european. [...]
Misiunea Artemis 2 va stabili un nou record istoric de distanță în spațiu NASA a anunțat că echipajul va ajunge la 406.773 km de Pământ, depășind recordul vechi de 56 de ani stabilit de Apollo 13, care atinsese aproximativ 400.171 km. Momentul este estimat pentru 6 aprilie 2026, când nava Orion va survola partea îndepărtată a Lunii și va începe întoarcerea spre Pământ, marcând cea mai mare distanță parcursă vreodată de oameni în spațiu. Misiunea nu include aselenizarea, fiind concepută ca un test critic pentru sistemele de transport uman în spațiul profund, în special pentru siguranța capsulei Orion în condiții reale. Echipajul este format din patru astronauți, trei din Statele Unite și unul din Canada, selecționați pentru experiență în zboruri și misiuni complexe: Reid Wiseman – comandant, fost pilot de test al Marinei SUA Victor Glover – pilot, căpitan în Marina SUA Christina Koch – specialist de misiune, inginer Jeremy Hansen – specialist de misiune, reprezentant al Agenției Spațiale Canadiene Traiectoria misiunii a fost stabilită în urma unei manevre esențiale realizate pe 2 aprilie, când motoarele navei au funcționat aproape șase minute pentru a o plasa pe direcția corectă către Lună. Această etapă a determinat și parametrii finali ai zborului, inclusiv atingerea distanței record. Pentru a înțelege importanța momentului, comparația cu trecutul este relevantă: Misiune Distanța maximă de Pământ Apollo 13 (1970) ~400.171 km Artemis 2 (2026) ~406.773 km Deși diferența este de câteva mii de kilometri, impactul este major: este prima dată după mai bine de jumătate de secol când oamenii depășesc limitele atinse în era Apollo. Dacă această misiune se încheie cu succes, NASA va face următorul pas în programul Artemis, care vizează revenirea oamenilor pe Lună până la finalul deceniului, cel mai probabil în jurul anului 2028. [...]
NASA a publicat imagini cu Pământul surprinse de echipajul Artemis II spre Lună , pentru prima dată după 1972, potrivit Mediafax . Fotografiile au fost realizate în a treia zi a misiunii, la bordul capsulei Orion, și arată planeta văzută din drumul către Lună. Imaginile au fost făcute de comandantul misiunii, Reid Wiseman, folosind un dispozitiv personal (o tabletă cu cameră). Una dintre fotografii a fost descrisă de centrul de control al misiunii NASA de la Centrul Spațial Johnson din Houston drept un memento că, indiferent cât de departe ajung oamenii, rămân „o singură lume”, notează CNN . A doua imagine a fost realizată dintr-una dintre ferestrele navei Orion și oferă o altă perspectivă asupra Pământului, descris ca un „punct albastru pal”, așa cum îl vede echipajul. Într-o transmisiune live cu presa din a doua zi a zborului, specialista de misiune Christina Koch a spus că priveliștea Pământului văzut „în întregime prin fereastră” a amplificat emoția echipajului înaintea momentelor în care vor avea imagini similare ale Lunii. Tot atunci, Wiseman a relatat că, după o reorientare a navei făcută de controlul misiunii, echipajul a putut vedea globul „de la un pol la altul”, inclusiv Africa și Europa, iar la o privire atentă și aurora boreală. Astronauții au povestit că au amânat prima masă împreună în spațiu pentru a rămâne la ferestre și a face fotografii. Specialistul de misiune Jeremy Hansen, astronaut al Agenției Spațiale Canadiene, a spus că echipajul urmărea partea întunecată a Pământului iluminată de Lună, în timp ce Wiseman a menționat și o consecință practică a acestui interes: ferestrele capsulei Orion s-au murdărit, iar echipajul a cerut indicații despre procedurile corecte de curățare. [...]
Echipajul Artemis 2 a transmis primele mesaje video din spațiu la circa două zile de la începutul zborului, potrivit Live Science . Astronauții aflați la bordul capsulei Orion au vorbit despre priveliștea Pământului dincolo de orbita terestră și au oferit detalii despre viața la bord, inclusiv despre o problemă tehnică rezolvată în timpul misiunii. Mesajul către Pământ și imaginile din capsula Orion În prima transmisie, comandantul misiunii, astronautul NASA Reid Weisman, a descris panorama vizibilă prin hublourile capsulei. El a spus că se poate vedea „întregul glob de la pol la pol” și că momentul i-a făcut pe toți cei patru membri ai echipajului să se oprească din activitățile curente. Pilotul NASA Victor Glover a transmis un mesaj direct către planetă, într-o formulare care a devenit rapid elementul central al clipului. „Crede-ne, arăți incredibil”, a fost mesajul transmis de pilotul NASA Victor Glover către întreaga planetă. „Al cincilea membru al echipajului” și incidentul cu toaleta de la bord Pe lângă cei patru astronauți, misiunea include și o mascotă, Rise, un mic pluș alb care simbolizează Luna. Rise a fost imaginată de Lucas Ye, în vârstă de 8 ani, și a fost aleasă din peste 2.600 de propuneri, fiind inspirată de fotografia „Earthrise” realizată în timpul misiunii Apollo 8. După ce Orion a ajuns la imponderabilitate, Glover a fost filmat jucându-se cu plușul plutitor, un detaliu folosit pentru a ilustra condițiile de microgravitație (starea în care obiectele par să plutească, deoarece nava și tot ce se află în ea se află în cădere liberă pe orbită). Transmisia a inclus și un episod tehnic: Christina Koch a povestit că a reușit să repare toaleta capsulei Orion, evaluată la 30 de milioane de dolari, după ce aceasta se blocase. Reprezentanții NASA au spus că echipajul și controlul misiunii au lucrat împreună pentru remediere, iar ulterior toaleta a revenit la funcționare normală. Koch a glumit pe seama situației, afirmând că este „instalator spațial”. [...]
Coiful dacic de la Coțofenești și două brățări din aur au fost returnate României , potrivit Știrile ProTV , după ce fuseseră furate din Muzeul Drents (Olanda) în ianuarie 2025. Predarea a avut loc joi după-amiază, în Assen, în provincia Drenthe. Stan Rareș-Petru și Daniela Buriana, reprezentanți ai Parchetului din România, au preluat artefactele de la procurorul-șef Corien Fahner, de la Parchetul din Olanda de Nord. Evenimentul s-a desfășurat în Vechea Sală a Consiliului din Drenthe, spațiu care face parte din Muzeul Drents, conform unui comunicat al parchetului olandez citat de publicație. Artefactele „extrem de rare” au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025. Ulterior, capodoperele arheologice au fost predate luni Parchetului (OM) din Olanda de Nord, „în urma intervenției apărării”, mai notează sursa. Corien Fahner a descris recuperarea drept „o adevărată aventură cu suișuri și coborâșuri”, atât pentru România, cât și pentru personalul muzeului. Procurorul a adăugat că autoritățile vor continua căutările pentru brățara dacică ce lipsește încă. Din momentul furtului, poliția și Parchetul din Olanda de Nord au deschis o anchetă cu două obiective: repatrierea coifului și identificarea și urmărirea penală a principalilor suspecți. În prezent, ancheta ar indica trei suspecți principali, iar procesul ar urma să înceapă pe 14 aprilie 2026. Parchetul olandez susține că nu are dovezi care să arate implicarea altor persoane în afara celor trei suspecți și că „cheia rezolvării cazului” a fost la aceștia. Discuțiile cu avocații apărării au dus la acorduri procedurale, una dintre condiții fiind restituirea obiectelor; în cazul coifului și al celor două brățări, restituirea a fost realizată „în mare parte”. Parchetul a mai transmis că nu poate detalia procesul de restituire, invocând inclusiv motive de securitate operațională, dar a mulțumit poliției pentru verificarea autenticității și pentru organizarea transportului. [...]
Astronauții Artemis 2 vor trăi circa 10 zile în capsula Orion, în microgravitație , potrivit Adevărul , care relatează detalii furnizate de NASA despre condițiile de la bordul misiunii ce va ocoli Luna. Publicația arată că echipajul va opera într-un spațiu foarte restrâns, fără facilități obișnuite, iar fiecare activitate de rutină – de la mese și somn până la igienă – este adaptată pentru absența gravitației. Cei patru membri ai echipajului – Reid Wiseman, Christina Koch, Jeremy Hansen și Victor Glover – vor locui aproximativ 10 zile într-o capsulă comparată ca volum cu „două minivanuri”. Orion are un diametru de circa 5 metri și un volum de 9,3 metri cubi, ceea ce limitează semnificativ spațiul de mișcare și depozitare, în condițiile în care nu există „încălzire centrală, televiziune sau aer proaspăt”. În privința alimentației, meniul este alcătuit din produse neperisabile, în lipsa refrigerării și pentru a reduce riscurile asociate firimiturilor care pot ajunge în echipamente. Multe preparate sunt liofilizate (deshidratate prin înghețare, pentru conservare) și sunt rehidratate cu apă potabilă, iar pentru mesele calde există un încălzitor compact. Fiecare astronaut își testează în avans meniul, care combină preferințele personale cu cerințele nutriționale stabilite de NASA; într-o zi obișnuită sunt prevăzute trei mese și două băuturi aromate, de la cafea și ceai verde la smoothie-uri și sucuri. Gestionarea deșeurilor rămâne una dintre cele mai sensibile componente ale vieții în microgravitație. Astronauții folosesc sistemul Universal Waste Management System, bazat pe flux de aer, iar articolul precizează că, spre deosebire de Stația Spațială Internațională, urina nu va fi reciclată în apă potabilă, ci evacuată în spațiu, în timp ce deșeurile solide vor fi păstrate pentru a fi aduse pe Pământ. „Oficialii NASA au transmis că sistemul trebuie lăsat să atingă viteza optimă înainte de utilizare, pentru a evita alte blocaje.” Textul mai consemnează un incident tehnic apărut la câteva ore după lansare, când Christina Koch a raportat o defecțiune la pornirea sistemului de colectare a urinei, ventilatorul părând blocat. Echipele de la sol au intervenit cu instrucțiuni, astronauții folosind soluții de rezervă pentru deșeurile lichide, în timp ce funcția pentru deșeuri solide a rămas operațională; ulterior, problema a fost rezolvată împreună cu centrul de control din Houston, iar toaleta a revenit la parametri normali. Dincolo de toaletă, rutina zilnică include igienă cu kituri adaptate (șampon uscat, săpun lichid, produse de bărbierit), exerciții fizice de circa 30 de minute pe zi pentru a limita pierderea masei musculare și a densității osoase și aproximativ opt ore de somn în saci fixați de pereții capsulei, pentru a preveni plutirea. În ansamblu, Artemis 2 este prezentată ca un zbor de testare fără aselenizare, cu rol de etapă în programul NASA pentru viitoare misiuni cu echipaj uman pe suprafața Lunii. [...]
