Știri
Știri din categoria Știință
Coiful dacic de la Coțofenești și două brățări din aur au fost returnate României, potrivit Știrile ProTV, după ce fuseseră furate din Muzeul Drents (Olanda) în ianuarie 2025. Predarea a avut loc joi după-amiază, în Assen, în provincia Drenthe.
Stan Rareș-Petru și Daniela Buriana, reprezentanți ai Parchetului din România, au preluat artefactele de la procurorul-șef Corien Fahner, de la Parchetul din Olanda de Nord. Evenimentul s-a desfășurat în Vechea Sală a Consiliului din Drenthe, spațiu care face parte din Muzeul Drents, conform unui comunicat al parchetului olandez citat de publicație.
Artefactele „extrem de rare” au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025. Ulterior, capodoperele arheologice au fost predate luni Parchetului (OM) din Olanda de Nord, „în urma intervenției apărării”, mai notează sursa.
Corien Fahner a descris recuperarea drept „o adevărată aventură cu suișuri și coborâșuri”, atât pentru România, cât și pentru personalul muzeului. Procurorul a adăugat că autoritățile vor continua căutările pentru brățara dacică ce lipsește încă.
Din momentul furtului, poliția și Parchetul din Olanda de Nord au deschis o anchetă cu două obiective: repatrierea coifului și identificarea și urmărirea penală a principalilor suspecți. În prezent, ancheta ar indica trei suspecți principali, iar procesul ar urma să înceapă pe 14 aprilie 2026.
Parchetul olandez susține că nu are dovezi care să arate implicarea altor persoane în afara celor trei suspecți și că „cheia rezolvării cazului” a fost la aceștia. Discuțiile cu avocații apărării au dus la acorduri procedurale, una dintre condiții fiind restituirea obiectelor; în cazul coifului și al celor două brățări, restituirea a fost realizată „în mare parte”.
Parchetul a mai transmis că nu poate detalia procesul de restituire, invocând inclusiv motive de securitate operațională, dar a mulțumit poliției pentru verificarea autenticității și pentru organizarea transportului.
Recomandate
ESA vrea să renegocieze cu NASA locurile pentru astronauți europeni în programul Artemis , potrivit HotNews.ro , după ce agenția americană a revizuit arhitectura misiunilor lunare și a suspendat proiectul stației orbitale Gateway. Declarația îi aparține directorului general al Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, într-un interviu acordat AFP, miercuri, din Florida. El spune că schimbarea de direcție a NASA ridică întrebări directe pentru Europa, în condițiile în care ESA avea acorduri legate de Gateway care includeau trimiterea a trei astronauți europeni în viitoarele misiuni Artemis. Conform Agerpres, NASA a anunțat cu o săptămână înainte că suspendă proiectul Gateway, pentru a se concentra pe construirea unei baze pe suprafața Lunii. În acest context, ESA încearcă să afle ce se întâmplă cu „locurile” negociate inițial pentru zboruri către stația orbitală și dacă acestea pot fi transferate către misiuni care vizează aselenizarea. „Aveam un acord cu NASA pentru trei locuri în zborurile spre Gateway. Proiectul Gateway este suspendat, aşadar va trebui să mă aşez la masă cu administratorul Jared Isaacman şi cu NASA, pentru a negocia în ce fel aceste locuri care au fost atribuite pentru Gateway vor putea fi utilizate pentru misiunile pe suprafaţa (lunară)”, a declarat Josef Aschbacher. Aschbacher a indicat că negocierile ar trebui să acopere atât numărul de locuri disponibile pentru misiuni către suprafața Lunii, cât și condițiile și „contrapartida” pe care Europa ar trebui să o ofere. „Este o discuţie care trebuie să aibă loc încă de pe acum”, a spus el, subliniind nevoia de a intra „în detalii” pentru a rezolva aspectele rămase în suspensie. Miza politică și tehnologică pentru ESA este ca astronauți europeni să ajungă pe Lună. Șeful agenției europene a afirmat că, cel puțin la început, acest lucru depinde de cooperarea cu Statele Unite, însă pe termen lung Europa urmărește să-și dezvolte propriile tehnologii și competențe pentru a crește autonomia în zborurile spațiale cu echipaj uman. În forma inițială a parteneriatului, Europa urma să furnizeze componente pentru Gateway, unele deja construite sau aflate în dezvoltare, la fel ca agenția spațială japoneză JAXA. În baza acordurilor, un astronaut german ar fi urmat să fie primul european care zboară în cadrul acestor aranjamente, posibil urmat de un francez (menționat ca posibil Thomas Pesquet) și de un italian, în timp ce un astronaut japonez ar fi urmat să zboare înaintea primului european. [...]
Astronauții Artemis 2 vor trăi circa 10 zile în capsula Orion, în microgravitație , potrivit Adevărul , care relatează detalii furnizate de NASA despre condițiile de la bordul misiunii ce va ocoli Luna. Publicația arată că echipajul va opera într-un spațiu foarte restrâns, fără facilități obișnuite, iar fiecare activitate de rutină – de la mese și somn până la igienă – este adaptată pentru absența gravitației. Cei patru membri ai echipajului – Reid Wiseman, Christina Koch, Jeremy Hansen și Victor Glover – vor locui aproximativ 10 zile într-o capsulă comparată ca volum cu „două minivanuri”. Orion are un diametru de circa 5 metri și un volum de 9,3 metri cubi, ceea ce limitează semnificativ spațiul de mișcare și depozitare, în condițiile în care nu există „încălzire centrală, televiziune sau aer proaspăt”. În privința alimentației, meniul este alcătuit din produse neperisabile, în lipsa refrigerării și pentru a reduce riscurile asociate firimiturilor care pot ajunge în echipamente. Multe preparate sunt liofilizate (deshidratate prin înghețare, pentru conservare) și sunt rehidratate cu apă potabilă, iar pentru mesele calde există un încălzitor compact. Fiecare astronaut își testează în avans meniul, care combină preferințele personale cu cerințele nutriționale stabilite de NASA; într-o zi obișnuită sunt prevăzute trei mese și două băuturi aromate, de la cafea și ceai verde la smoothie-uri și sucuri. Gestionarea deșeurilor rămâne una dintre cele mai sensibile componente ale vieții în microgravitație. Astronauții folosesc sistemul Universal Waste Management System, bazat pe flux de aer, iar articolul precizează că, spre deosebire de Stația Spațială Internațională, urina nu va fi reciclată în apă potabilă, ci evacuată în spațiu, în timp ce deșeurile solide vor fi păstrate pentru a fi aduse pe Pământ. „Oficialii NASA au transmis că sistemul trebuie lăsat să atingă viteza optimă înainte de utilizare, pentru a evita alte blocaje.” Textul mai consemnează un incident tehnic apărut la câteva ore după lansare, când Christina Koch a raportat o defecțiune la pornirea sistemului de colectare a urinei, ventilatorul părând blocat. Echipele de la sol au intervenit cu instrucțiuni, astronauții folosind soluții de rezervă pentru deșeurile lichide, în timp ce funcția pentru deșeuri solide a rămas operațională; ulterior, problema a fost rezolvată împreună cu centrul de control din Houston, iar toaleta a revenit la parametri normali. Dincolo de toaletă, rutina zilnică include igienă cu kituri adaptate (șampon uscat, săpun lichid, produse de bărbierit), exerciții fizice de circa 30 de minute pe zi pentru a limita pierderea masei musculare și a densității osoase și aproximativ opt ore de somn în saci fixați de pereții capsulei, pentru a preveni plutirea. În ansamblu, Artemis 2 este prezentată ca un zbor de testare fără aselenizare, cu rol de etapă în programul NASA pentru viitoare misiuni cu echipaj uman pe suprafața Lunii. [...]
China își accelerează ambițiile lunare, iar NASA își recalibrează așteptările , potrivit The New York Times , pe fondul unei noi competiții pentru revenirea oamenilor pe Lună și pentru influența asupra regulilor viitoarei explorări spațiale. La peste jumătate de secol după ce Statele Unite au trimis oameni pe Lună, cursa spațială se reconfigurează, de această dată în raport cu China. NASA a lansat miercuri o misiune cu astronauți într-un survol lunar, descrisă ca un pas important către obiective mai ample. Atât SUA, cât și China urmăresc să construiască avanposturi în jurul polului sud lunar și iau în calcul valorificarea resurselor de acolo, inclusiv apă înghețată, hidrogen și heliu. În paralel, ambele țări au în plan utilizarea unor reactoare nucleare pentru alimentarea bazelor lunare, care ar putea deveni platforme pentru misiuni în spațiul îndepărtat. Miza nu este doar tehnologică, ci și geopolitică: cine ajunge primul într-o zonă-cheie și își consolidează prezența va avea un cuvânt greu de spus în stabilirea regulilor acestui „nou front” al explorării, notează publicația. Programul NASA, Artemis, a întâmpinat întârzieri repetate. SUA își propun să revină pe Lună până în 2028, cu doi ani înaintea țintei anunțate de China, însă chiar agenția americană admite că nu este sigur că va câștiga această cursă. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a declarat săptămâna trecută: „Ei ar putea fi devreme. Iar istoria recentă sugerează că noi am putea întârzia.” În evaluarea unor experți citați de The New York Times, avantajul Chinei ar veni din controlul centralizat, care îi permite să planifice și să finanțeze proiecte pe termen foarte lung. În plus, misiunile robotice ale Chinei au ajuns deja în locuri unde Statele Unite nu au ajuns, ceea ce îi întărește poziția în competiția pentru următoarea etapă a prezenței umane pe Lună. [...]
Echipajul Artemis II a început o călătorie de 10 zile în jurul Lunii , potrivit Mediafax , într-o misiune NASA care marchează revenirea zborurilor cu oameni spre mediul lunar după mai bine de 50 de ani. Lansarea a avut loc de la Centrul Spațial Kennedy (Florida), iar astronauții se află la bordul capsulei Orion. Misiunea este prezentată ca un zbor care va duce echipajul în jurul părții ascunse a Lunii, înainte de întoarcerea pe Pământ. Conform articolului, traiectoria îi va purta „mai departe și mai repede decât orice alt om din istorie”, iar finalul este planificat printr-o amerizare în Oceanul Pacific. Calendarul misiunii în următoarele 10 zile Echipajul este format din comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover și specialiștii de misiune Christina Koch și Jeremy Hansen. În momentul relatării, nava se afla pe orbita Pământului, unde astronauții urmau să petreacă o zi pentru verificări de funcționare, notează Sky News , citat de Mediafax. „Echipajul misiunii Artemis II pornește acum într-o călătorie spațială de 10 zile, care îi va duce în jurul părții ascunse a Lunii, călătorind mai departe și mai repede decât orice alt om din istorie, înainte de a se întoarce pe Pământ”, potrivit Live Science, citat de Mediafax. Reperele de zbor descrise în material includ aprinderea motorului principal al capsulei Orion în zilele 2–5, pentru ieșirea din orbita Pământului și transferul spre Lună, aflată la aproximativ 392.000 km. Survolul Lunii este programat în ziua 6, când Orion ar urma să ajungă în punctul cel mai îndepărtat față de Pământ, la circa 8.000 km dincolo de Lună, iar echipajul va realiza imagini cu camerele de la bord. Comunicații, întoarcere și reintrare în atmosferă Comunicarea cu centrul NASA de la sol ar urma să continue până în ziua a 6-a, când nava trece în spatele Lunii și legătura se întrerupe temporar, urmând să fie restabilită după ieșirea pe cealaltă parte, consemnează Mediafax. În zilele 6–9, după survol, Orion ar urma să folosească gravitația Lunii și a Pământului pentru întoarcerea spre casă. La reintrarea în atmosferă, modulul de serviciu se separă de capsulă, iar reintrarea este descrisă ca generând temperaturi de aproximativ 1.650°C, înainte de amerizarea cu parașuta în Pacific. Elementele-cheie ale secvenței de misiune, așa cum sunt prezentate în articol, sunt: o zi de orbitare a Pământului pentru verificări; în zilele 2–5, aprinderea motorului principal și plecarea spre Lună; în ziua 6, survolul Lunii și atingerea distanței maxime față de Pământ; întreruperea temporară a comunicațiilor când nava trece pe partea ascunsă; în zilele 6–9, întoarcerea folosind asistență gravitațională; separarea modulului de serviciu, reintrare și amerizare în Oceanul Pacific. Recorduri și premiere anunțate pentru echipaj Materialul indică și o serie de premiere asociate componenței echipajului. Christina Koch este prezentată ca fiind pe cale să devină prima femeie care depășește orbita joasă a Pământului și prima femeie care vizitează mediul lunar. Victor Glover este menționat ca fiind pe cale să devină primul astronaut de culoare care se aventurează dincolo de orbita joasă a Pământului și ajunge în mediul lunar. Jeremy Hansen, din partea Agenției Spațiale Canadiene, este descris drept primul astronaut non-american care vizitează Luna, iar Reid Wiseman drept cel mai în vârstă astronaut care vizitează Luna, urmând să împlinească 50 de ani în noiembrie, potrivit Mediafax. [...]
Misiunea americană Artemis 2 a decolat cu echipaj la bord , marcând prima lansare a unei misiuni cu oameni care ocolește Luna după încheierea programului Apollo, în 1972. Lansarea a avut loc la 1 aprilie, ora locală 18:24, iar publicația notează că racheta a urcat cu succes, iar nava a ieșit deja din atmosfera Pământului. Artemis 2 este planificată să dureze aproximativ 10 zile și transportă patru astronauți într-o călătorie de tip „dus-întors” în jurul Lunii, la viteză mare. Lansarea este realizată cu racheta SLS, descrisă ca având o masă de 5,7 milioane de livre și o tracțiune de aproape 9 milioane de livre-forță; aceasta este a doua sa misiune completă și prima cu echipaj. În primele minute, capsula Orion, cu indicativul „Integrity”, urcă timp de circa opt minute, atingând o viteză apropiată de 5 mile pe secundă, după care se separă de treapta superioară și intră pe o orbită eliptică în jurul Pământului. În aproximativ o oră de la lansare, după două aprinderi ale motoarelor, nava ar urma să ajungă la apogeu pe o orbită de 43.760 de mile, înainte de a rămâne una-două zile pe orbită înaltă pentru verificări extinse ale sistemelor, inclusiv susținerea vieții, propulsia, navigația și comunicațiile. Echipajul este format din comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover, astronauta Christina Koch (toți din SUA) și astronautul canadian Jeremy Hansen. Pe parcursul misiunii, distanța maximă față de Pământ este estimată la 252.000 de mile, un nivel care ar depăși recordul menționat pentru Apollo 13, iar astronauții ar urma să observe direct zone întinse de pe fața nevăzută a Lunii; sursa indică faptul că, datorită ferestrei de lansare din aprilie, circa 21% din această regiune ar fi iluminată. Traiectoria este descrisă ca una de tip „întoarcere liberă” (free-return trajectory), un profil care permite revenirea spre Pământ folosind geometria orbitei, cu o apropiere minimă de aproximativ 4.100 de mile față de Lună. La revenire, capsula ar urma să reintră în atmosferă cu circa 25.000 mile pe oră și să amerizeze în Oceanul Pacific, de unde va fi recuperată de o echipă a marinei, conform aceleiași surse. [...]
Misiunea Artemis II pornește astăzi spre Lună, prima cu echipaj după 50 de ani , marcând revenirea oamenilor în apropierea satelitului natural al Pământului fără a include, de această dată, o aselenizare. Lansarea are loc pe 1 aprilie 2026, iar momentul decolării este programat la ora 01:24 (ora României), după ce transmisiunea live începe în aceeași seară. Misiunea Artemis II este un pas esențial în programul NASA de revenire pe Lună, după mai bine de jumătate de secol de la ultimele zboruri Apollo. Scopul principal este testarea sistemelor în condiții reale, înaintea unei viitoare aselenizări și a construirii unei stații spațiale în apropierea Lunii. Echipajul este format din patru astronauți: Reid Wiseman (comandant) Victor Glover (pilot) Christina Koch (specialist de misiune) Jeremy Hansen (Agenția Spațială Canadiană) Misiunea aduce și premiere importante: prima femeie și primul astronaut de culoare vor ajunge în apropierea Lunii. Ce presupune zborul Capsula Orion, montată pe racheta Space Launch System de 98 de metri, va efectua un zbor în jurul Lunii și înapoi, fără aselenizare. Întreaga misiune va dura aproximativ 10 zile. Date esențiale ale misiunii: Element Detaliu Durată ~10 zile Distanță maximă 402.000 km de Pământ Pierdere contact ~50 minute (în spatele Lunii) Viteză reintrare ~40.200 km/h Astronauții vor experimenta inclusiv o perioadă fără comunicații cu Pământul, când nava va trece pe partea nevăzută a Lunii. Revenirea pe Terra este considerată una dintre cele mai riscante etape, deoarece capsula Orion va intra în atmosferă la viteze record, iar scutul termic va fi supus unor temperaturi extreme, peste orice s-a testat până acum în zboruri cu echipaj uman. Artemis II nu va ateriza pe Lună, dar reprezintă un test critic pentru viitoarele misiuni care ar putea duce din nou oameni pe suprafața lunară și ar putea deschide drumul unei prezențe umane permanente în apropierea acesteia. [...]
