Știri
Știri din categoria Știință
Echipajul Artemis II a început o călătorie de 10 zile în jurul Lunii, potrivit Mediafax, într-o misiune NASA care marchează revenirea zborurilor cu oameni spre mediul lunar după mai bine de 50 de ani. Lansarea a avut loc de la Centrul Spațial Kennedy (Florida), iar astronauții se află la bordul capsulei Orion.
Misiunea este prezentată ca un zbor care va duce echipajul în jurul părții ascunse a Lunii, înainte de întoarcerea pe Pământ. Conform articolului, traiectoria îi va purta „mai departe și mai repede decât orice alt om din istorie”, iar finalul este planificat printr-o amerizare în Oceanul Pacific.
Echipajul este format din comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover și specialiștii de misiune Christina Koch și Jeremy Hansen. În momentul relatării, nava se afla pe orbita Pământului, unde astronauții urmau să petreacă o zi pentru verificări de funcționare, notează Sky News, citat de Mediafax.
„Echipajul misiunii Artemis II pornește acum într-o călătorie spațială de 10 zile, care îi va duce în jurul părții ascunse a Lunii, călătorind mai departe și mai repede decât orice alt om din istorie, înainte de a se întoarce pe Pământ”, potrivit Live Science, citat de Mediafax.
Reperele de zbor descrise în material includ aprinderea motorului principal al capsulei Orion în zilele 2–5, pentru ieșirea din orbita Pământului și transferul spre Lună, aflată la aproximativ 392.000 km. Survolul Lunii este programat în ziua 6, când Orion ar urma să ajungă în punctul cel mai îndepărtat față de Pământ, la circa 8.000 km dincolo de Lună, iar echipajul va realiza imagini cu camerele de la bord.
Comunicarea cu centrul NASA de la sol ar urma să continue până în ziua a 6-a, când nava trece în spatele Lunii și legătura se întrerupe temporar, urmând să fie restabilită după ieșirea pe cealaltă parte, consemnează Mediafax.
În zilele 6–9, după survol, Orion ar urma să folosească gravitația Lunii și a Pământului pentru întoarcerea spre casă. La reintrarea în atmosferă, modulul de serviciu se separă de capsulă, iar reintrarea este descrisă ca generând temperaturi de aproximativ 1.650°C, înainte de amerizarea cu parașuta în Pacific.
Elementele-cheie ale secvenței de misiune, așa cum sunt prezentate în articol, sunt:
Materialul indică și o serie de premiere asociate componenței echipajului. Christina Koch este prezentată ca fiind pe cale să devină prima femeie care depășește orbita joasă a Pământului și prima femeie care vizitează mediul lunar.
Victor Glover este menționat ca fiind pe cale să devină primul astronaut de culoare care se aventurează dincolo de orbita joasă a Pământului și ajunge în mediul lunar. Jeremy Hansen, din partea Agenției Spațiale Canadiene, este descris drept primul astronaut non-american care vizitează Luna, iar Reid Wiseman drept cel mai în vârstă astronaut care vizitează Luna, urmând să împlinească 50 de ani în noiembrie, potrivit Mediafax.
Recomandate
Misiunea Artemis II pornește astăzi spre Lună, prima cu echipaj după 50 de ani , marcând revenirea oamenilor în apropierea satelitului natural al Pământului fără a include, de această dată, o aselenizare. Lansarea are loc pe 1 aprilie 2026, iar momentul decolării este programat la ora 01:24 (ora României), după ce transmisiunea live începe în aceeași seară. Misiunea Artemis II este un pas esențial în programul NASA de revenire pe Lună, după mai bine de jumătate de secol de la ultimele zboruri Apollo. Scopul principal este testarea sistemelor în condiții reale, înaintea unei viitoare aselenizări și a construirii unei stații spațiale în apropierea Lunii. Echipajul este format din patru astronauți: Reid Wiseman (comandant) Victor Glover (pilot) Christina Koch (specialist de misiune) Jeremy Hansen (Agenția Spațială Canadiană) Misiunea aduce și premiere importante: prima femeie și primul astronaut de culoare vor ajunge în apropierea Lunii. Ce presupune zborul Capsula Orion, montată pe racheta Space Launch System de 98 de metri, va efectua un zbor în jurul Lunii și înapoi, fără aselenizare. Întreaga misiune va dura aproximativ 10 zile. Date esențiale ale misiunii: Element Detaliu Durată ~10 zile Distanță maximă 402.000 km de Pământ Pierdere contact ~50 minute (în spatele Lunii) Viteză reintrare ~40.200 km/h Astronauții vor experimenta inclusiv o perioadă fără comunicații cu Pământul, când nava va trece pe partea nevăzută a Lunii. Revenirea pe Terra este considerată una dintre cele mai riscante etape, deoarece capsula Orion va intra în atmosferă la viteze record, iar scutul termic va fi supus unor temperaturi extreme, peste orice s-a testat până acum în zboruri cu echipaj uman. Artemis II nu va ateriza pe Lună, dar reprezintă un test critic pentru viitoarele misiuni care ar putea duce din nou oameni pe suprafața lunară și ar putea deschide drumul unei prezențe umane permanente în apropierea acesteia. [...]
Patru astronauți din SUA și Canada se pregătesc să zboare în jurul Lunii în misiunea Artemis 2 , potrivit TVR Info , care preia un material AFP de prezentare a echipajului. Lansarea este indicată pentru 1 aprilie, iar călătoria ar urma să dureze aproximativ zece zile, fără aselenizare. Misiunea îi are în echipaj pe americanii Reid Wiseman, Victor Glover și Christina Koch, alături de canadianul Jeremy Hansen. Ei ar urma să fie primii oameni care ajung la Lună în peste o jumătate de secol, devenind o nouă generație de reprezentanți ai programului spațial american. Ce presupune Artemis 2 și de ce contează Artemis 2 este prezentată ca o misiune de zbor în jurul Lunii, fără coborâre pe suprafață. Dincolo de componenta tehnică, miza este reluarea zborurilor cu echipaj uman către Lună după epoca Apollo (1968–1972), când au avut loc primele și, până acum, singurele aselenizări. Echipajul diferă de pionierii Apollo și prin profil: include trei foști militari și un astronaut canadian, ceea ce adaugă o dimensiune de cooperare internațională într-un program condus de SUA. Cine sunt cei patru astronauți Reid Wiseman (50 de ani) este comandantul misiunii. Născut la Baltimore, s-a alăturat NASA în 2009, după o carieră de 27 de ani în Marina SUA, iar în 2014 a participat la o misiune de 165 de zile la Stația Spațială Internațională (ISS). Victor Glover (49 de ani), tot veteran al Marinei, este desemnat pilot al navei Orion. Recrutat de NASA în 2013, el era la acel moment consilier în Senatul SUA; este tată a patru fiice și povestește că interesul pentru zborul spațial i-a fost declanșat de o lansare văzută la televizor. Reid Wiseman : comandantul misiunii, fost astronaut-șef al NASA, zbor anterior pe ISS (165 de zile). Victor Glover : pilotul navei Orion, recrutat NASA în 2013, veteran al Marinei SUA. Christina Koch : specialist de misiune, inginer, record de 328 de zile în spațiu pentru un zbor continuu al unei femei. Jeremy Hansen : specialist de misiune, selectat de Agenția Spațială Canadiană în 2009, primul non-american care va zbura în jurul Lunii. Repere personale și premiere anunțate Christina Koch (47 de ani) este prezentată drept prima femeie care va participa la o misiune selenară. Ea deține recordul pentru cel mai lung zbor spațial continuu al unei femei (328 de zile) și a participat la prima ieșire în spațiu exclusiv feminină, alături de Jessica Meir; a lucrat și în medii extreme, inclusiv în Antarctica. Jeremy Hansen (50 de ani), fost pilot de vânătoare, completează echipajul și ar urma să fie primul non-american care zboară în jurul Lunii. Selectat în 2009 de Agenția Spațială Canadiană, Artemis 2 ar urma să fie primul său zbor în spațiu, după ani în care a avut roluri de legătură cu ISS și de instruire a altor astronauți. Riscuri asumate și ce urmează Materialul notează și dimensiunea personală a misiunii, inclusiv discuțiile despre riscuri. Wiseman, care și-a crescut singur cele două fiice după ce și-a pierdut soția în 2020, spune că a ales să fie transparent cu ele înaintea zborului. „Le-am spus: ‘aici este testamentul… în caz că mi se întâmplă ceva’.” Dacă lansarea de la 1 aprilie are loc conform planului menționat, Artemis 2 va marca revenirea zborurilor cu echipaj uman în proximitatea Lunii, într-o misiune de aproximativ zece zile, fără aselenizare, cu un echipaj care include pentru prima dată un canadian într-un astfel de zbor. [...]
NASA renunță la stația orbitală Gateway și se concentrează pe baze pe Lună , potrivit Space.com , într-o schimbare majoră de strategie în programul Artemis, menită să accelereze revenirea oamenilor pe satelitul natural și să susțină o prezență permanentă acolo. Decizia a fost anunțată pe 24 martie 2026 și vine în contextul competiției crescute cu China și al dorinței de simplificare a arhitecturii misiunilor. Inițial, stația Gateway trebuia să orbiteze Luna și să servească drept punct intermediar pentru astronauți. Planul este acum abandonat temporar, iar resursele și echipamentele deja dezvoltate vor fi redirecționate către infrastructura de la sol. De ce renunță NASA la Gateway: dificultăți tehnice și logistice în utilizarea stației pentru coborâri pe Lună; consum mare de combustibil pentru transportul dintre orbită și suprafață; nevoia de a accelera misiunile și de a reduce complexitatea programului. În locul stației orbitale, NASA va dezvolta direct infrastructură pe Lună, bazată pe landere, roverele și module locuibile. Noua strategie Artemis se bazează pe trei etape: Faza inițială misiuni robotice și livrări de echipamente; testarea sistemelor de energie, comunicații și navigație. Faza intermediară introducerea modulelor semi-locuibile; misiuni mai lungi și colaborări internaționale (inclusiv cu agenția japoneză JAXA). Faza finală construirea unei baze permanente; prezență umană de lungă durată pe Lună. Costul estimat al dezvoltării bazei lunare este de aproximativ 20 de miliarde de dolari până la finalul deceniului. În paralel, programul Artemis continuă cu pași concreți: Artemis 2 este programată pentru 1 aprilie 2026 și va trimite astronauți în jurul Lunii; Artemis 3 este vizată pentru 2027, cu teste complexe în orbită; Artemis 4 ar putea marca prima aselenizare după această schimbare de strategie, fără implicarea Gateway. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a precizat că renunțarea la stația orbitală nu exclude revenirea la acest concept în viitor, însă prioritatea actuală este dezvoltarea rapidă a infrastructurii de suprafață. Schimbarea marchează o repoziționare strategică: în locul unui „punct de tranzit” pe orbită, NASA vizează direct colonizarea Lunii, cu implicații majore pentru viitoarele misiuni spațiale și pentru cursa globală în explorarea spațiului. [...]
NASA își actualizează pe 24 martie planurile pentru revenirea pe Lună până în 2028 , potrivit Space.com , într-o serie de paneluri, sesiuni de informare și o conferință de presă organizate la sediul agenției din Washington, D.C. Evenimentele sunt prezentate de NASA ca parte a implementării „National Space Policy” a administrației Trump și a accelerării pregătirilor pentru întoarcerea americanilor pe suprafața Lunii până în 2028. Trei dintre sesiuni vor fi transmise în direct, conform programului NASA+. Programul transmisiunilor (ora României) este următorul: „Ignition: NASA's Plan for the Moon” – 16:00 „Ignition: NASA's Plan for Science and Discovery” – 20:00 Conferință de presă – 23:45 „Să prezinte cum agenția pune în aplicare National Space Policy a președintelui Donald J. Trump și accelerează pregătirile pentru revenirea Americii pe suprafața Lunii până în 2028.” Conferința de presă de la finalul zilei ar urma să includă o actualizare privind stadiul implementării politicii spațiale și o recapitulare a anunțurilor făcute pe parcursul zilei. Printre participanții anunțați se numără administratorul NASA Jared Isaacman, asociatul administratorului Amit Kshatriya, Dana Weigel (International Space Station Program), Carlos Garcia-Galan (Moon Base), Steve Sinacore (Fission Surface Power), Dr. Nicola Fox (Science Mission Directorate) și Dr. Lori Glaze (Moon to Mars Program). Contextul este dat de schimbări recente în programul Artemis. La finalul lunii februarie, NASA a anunțat că prima aselenizare cu echipaj va avea loc în misiunea Artemis 4, nu în Artemis 3, cum era planificat inițial. Artemis 3 ar urma să rămână pe orbită terestră pentru exerciții de întâlnire și cuplare între capsula Orion și unul sau ambele landere private, Starship (SpaceX) și Blue Moon (Blue Origin). În paralel, NASA pregătește lansarea Artemis 2, o misiune cu patru astronauți care va ocoli Luna și se va întoarce pe Pământ, cu o fereastră de lansare „cât mai devreme de 1 aprilie”. Țintele de calendar menționate în material sunt Artemis 3 în 2027 și Artemis 4 în 2028, ceea ce face ca anunțurile din 24 martie să fie relevante pentru ritmul și arhitectura programului lunar american din următorii ani. [...]
Racheta misiunii Artemis 2 a fost repusă pe rampa de lansare , care citează Space.com. Este vorba despre racheta Space Launch System (SLS) și capsula Orion, pregătite pentru o misiune cu echipaj ce va ocoli Luna. Repunerea pe rampă are loc în contextul pregătirilor pentru numărătoarea inversă, care „ar putea începe în mai puțin de două săptămâni”, conform informațiilor transmise de Space.com . „Racheta Space Launch System (SLS) și capsula Orion, care vor fi lansate în cadrul misiuni Artemis 2 în jurul Lunii, au fost repuse pe rampa de lansare, în așteptarea numărătoarei inverse care ar putea începe în mai puțin de două săptămâni, transmite Space.com.” Nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul exact al lansării, motivele mutării anterioare de pe rampă sau eventuale ajustări tehnice făcute înainte de revenire. Misiunea Artemis 2 este una dintre etapele programului NASA de reluare a zborurilor cu echipaj în proximitatea Lunii, folosind combinația SLS-Orion pentru o traiectorie circumselenară (în jurul Lunii, fără aselenizare). [...]
NASA a readus racheta SLS pe rampa de lansare pentru misiunea Artemis , cu o posibilă fereastră de lansare la începutul lunii aprilie, după remedierea unei probleme la sistemul de heliu, potrivit BBC. Miza este reluarea zborurilor cu astronauți în jurul Lunii, o inițiativă pe care NASA nu a mai încercat-o de peste 50 de ani. Racheta Sistemului de Lansare Spațială (SLS), cu o înălțime de 98 de metri, împreună cu nava Orion, sunt transportate pentru a doua oară de la hala de asamblare la platforma 39B din cadrul Centrului Spațial Kennedy, Florida. Revenirea pe rampă vine după ce NASA a renunțat la o încercare de lansare în martie și a dus vehiculul înapoi în interior pentru reparații, din cauza unei probleme la sistemul de heliu. Inginerii spun că defecțiunea a fost rezolvată, iar următoarele teste la platformă ar urma să confirme dacă racheta este pregătită pentru lansare. Transportul pe distanța de aproximativ șase kilometri se face cu Crawler-Transporter-2, un vehicul pe șenile construit în 1965 pentru programul Saturn V. Ansamblul rachetă-platformă are circa 5.000 de tone, iar deplasarea este intenționat foarte lentă, cu o viteză maximă de aproximativ 1,6 km/h, astfel încât drumul poate dura până la 12 ore. După sosirea la platformă, echipele NASA vor petrece câteva zile verificând dacă reparațiile realizate în Clădirea de Asamblare a Vehiculelor (VAB) au funcționat și dacă transportul nu a afectat componentele. Sunt prevăzute reconectarea turnului de lansare, teste de presiune pentru sistemul de heliu și repetarea unor etape ale numărătorii inverse, fără alimentarea rezervoarelor cu combustibil. O decizie privind continuarea procedurilor este așteptată după o reuniune a echipei de management al misiunii, programată cu câteva zile înainte de prima oportunitate de lansare menționată pentru 1 aprilie. [...]
