Știri
Tag: luna

NASA trimite patru astronauți în jurul Lunii, în prima misiune cu echipaj după 50 de ani , prin programul Artemis II, care marchează revenirea SUA la zboruri lunare cu oameni la bord. Potrivit Observer , lansarea este programată cel mai devreme pentru luna martie 2026, după ce un test recent a fost întrerupt din cauza unei scurgeri de hidrogen lichid. Echipajul este format din Reid Wiseman (comandant), Victor Glover (pilot), Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen, care va deveni primul astronaut din Canada ce ajunge la distanță lunară. Trei dintre cei patru au deja experiență în spațiu. Misiunea va dura aproximativ 10 zile și presupune un zbor în jurul Lunii, fără aselenizare, urmat de revenirea pe Pământ. Artemis II va utiliza racheta Space Launch System (SLS) și capsula Orion, lansate de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. SLS, în configurația actuală, are 98 de metri înălțime și generează o forță de aproximativ 8,8 milioane de livre-forță la decolare, depășind performanțele rachetei Saturn V din era Apollo. Programul Artemis, lansat în forma actuală în timpul administrației Trump și continuat ulterior, are ca obiectiv revenirea durabilă a oamenilor pe Lună și pregătirea misiunilor către Marte. Costurile totale estimate până în anul fiscal 2025 ajung la circa 93 de miliarde de dolari. Pentru 2026, Congresul american a alocat 24,4 miliarde de dolari pentru NASA, dintre care 7,8 miliarde pentru explorare. Artemis I, desfășurată în 2022 fără echipaj, a testat cu succes sistemul de lansare și capsula Orion. Artemis II va valida funcționarea acestora cu astronauți la bord, inclusiv sistemele de susținere a vieții și reintrarea în atmosferă la viteze mult mai mari decât cele ale misiunilor pe orbită joasă. Prima aselenizare din noua eră este planificată prin Artemis III, nu mai devreme de 2028. Pentru coborârea pe Lună, NASA colaborează cu SpaceX și Blue Origin, care dezvoltă module comerciale de aselenizare. Relansarea ambițiilor lunare are loc într-un context de competiție internațională intensificată, China anunțând la rândul său planuri pentru trimiterea de astronauți pe Lună până în 2030. [...]

Elon Musk propune construirea unei fabrici de sateliți cu inteligență artificială pe Lună, care să lanseze echipamente direct în spațiu cu ajutorul unui catapult electromagnetic . Viziunea a fost prezentată în cadrul unei ședințe interne cu angajații companiei xAI, în contextul unor schimbări majore de conducere și al pregătirilor pentru listarea la bursă. Musk susține că o astfel de fabrică lunară ar permite companiei să atingă un nivel de putere de calcul inegalabil, depășind orice competitor actual. Sistemul de lansare propus, cunoscut sub numele de mass driver , s-ar folosi de gravitația redusă și lipsa atmosferei lunare pentru a arunca sateliți în spațiu fără combustibil tradițional. „E greu de imaginat ce ar putea face o inteligență artificială de o asemenea amploare, dar va fi incredibil de interesant de văzut cum se va întâmpla acest lucru”, ar fi declarat Musk, potrivit The New York Times . Proiectul ar urma să se integreze într-o bază lunară extinsă, destinată exclusiv producerii de sateliți cu AI, care vor susține inițiativele xAI în spațiul cibernetic. Fiecare componentă ar beneficia de expertiza acumulată din celelalte companii deținute de Musk – Tesla pentru datele despre mobilitate și energie, Neuralink pentru integrare neuronală, SpaceX pentru logistică orbitală, iar The Boring Company pentru infrastructură subterană. Un anunț făcut în plină criză internă Momentul alegerii acestei declarații este însă semnificativ: șase dintre cei doisprezece cofondatori ai xAI au părăsit compania , printre care Tony Wu și Jimmy Ba, în doar două zile. Potrivit TechCrunch , Ba ar fi fost nemulțumit de tensiunile interne și de presiunile tot mai mari privind performanța modelelor AI. Musk a recunoscut valul de plecări, spunând că „într-o companie care crește rapid, schimbările sunt inevitabile”, adăugând că „unii sunt mai potriviți pentru începutul unei companii, nu pentru etapele de maturizare”. Parte dintr-o strategie de consolidare înainte de bursă Anunțul vine la scurt timp după fuziunea SpaceX – xAI , evaluată la 250 miliarde dolari, care creează o entitate estimată la 1,25 trilioane dolari. Această consolidare vine în pregătirea unei oferte publice inițiale (IPO), așteptată în vara anului 2026. SiliconRepublic notează că fuziunea urmărește integrarea totală a capabilităților din întreg imperiul Musk pentru dezvoltarea unei rețele de calcul AI în orbită. Cu toate acestea, proiectul lunar ridică întrebări privind fezabilitatea tehnică și cadrul legal internațional . Tratatul Spațiului Cosmic din 1967 interzice revendicarea teritoriului lunar, deși legislația americană permite exploatarea resurselor spațiale. Musk nu a oferit detalii despre un calendar clar sau despre ingineria exactă necesară. Într-un peisaj în care și alți giganți tehnologici - precum Blue Origin, Google sau OpenAI - dezvoltă proiecte de calcul orbital, propunerea lui Musk aduce o direcție ambițioasă, dar incertă. Rămâne de văzut dacă această „fabrică pe Lună” va fi un vis de PR sau începutul unei noi etape în competiția pentru supremația AI. [...]