Știri din categoria Statistici

Acasă/Știri/Statistici/Economia României a intrat în recesiune...

Economia României a intrat în recesiune tehnică - INSSE confirmă scăderi pe trei trimestre consecutive

Grafic economic și bancnote pe un birou, evidențiind recesiunea.

Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, potrivit Biziday, după ce datele revizuite ale INSSE arată două trimestre consecutive de scădere în a doua parte a lui 2025 și corectează în jos și evoluțiile anunțate anterior.

Statistica oficială indică faptul că în trimestrul IV din 2025 PIB-ul a scăzut în termeni reali cu 1,9% față de trimestrul anterior, după un minus de 0,1% în trimestrul III (valoare revizuită, față de o scădere de 0,2% comunicată inițial). Pe acest criteriu, România intră în „recesiune tehnică”, definită uzual ca două trimestre consecutive de contracție economică.

Revizuirile INSSE schimbă și imaginea de ansamblu pentru 2024-2025. Deși, pe total, anul 2025 este calculat cu o creștere de 0,6% față de 2024, INSSE a revizuit trimestrul I din 2025 de la +0,1% la -0,6%. Totodată, primele două trimestre din 2024 sunt acum marcate cu scăderi de -0,4% fiecare, ceea ce arată că economia ar fi intrat în recesiune tehnică încă de la începutul lui 2024, înainte de o revenire temporară.

„Aceste rectificări au o mare importanță, în condițiile în care deficitul bugetar se raportează la evoluția economiei, iar proiecția greșită a unei creșteri a acesteia a permis guvernului Ciolacu împrumuturi excesive și, implicit, o creștere a deficitului bugetar până la un nivel de la care risca retrogradarea și imposibilitatea de a se mai împrumuta sustenabil.”

Pe seria trimestrială publicată, 2025 a avut scăderi în T1 (-0,6%), T3 (-0,1%) și T4 (-1,9%), cu o singură creștere în T2 (+1%). Pentru 2024, datele arată T1 (-0,4%), T2 (-0,4%), T3 (+0,6%) și T4 (+1%). Biziday mai notează că graficul INSSE sugerează o slăbire prelungită a economiei începând de la finalul lui 2022 și folosește termenul de „stagflație” pentru a descrie combinația dintre stagnare/scădere și inflație ridicată.

Tag-uri:deficit bugetarinsseguvern ciolacustagflatierecesiune tehnicapib romaniabiziday
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăbiziday.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Persoană cu un portofel gol, simbolizând dificultăți financiare.
Statistici12 feb. 2026

Insolvențele deschid anul 2026 în ritm alert; Peste 500 de dosare în ianuarie și creșteri semnificative în Capitală

Prima lună din 2026 aduce peste 500 de dosare noi de insolvență la nivel național, semnalând că presiunea asupra mediului de afaceri continuă și în noul an. Chiar dacă ritmul este mai temperat comparativ cu lunile septembrie-decembrie 2025, când se depășeau constant 900 de dosare lunar, ianuarie confirmă că problemele financiare din economie nu s-au disipat odată cu schimbarea calendarului. Vorbim despre o ajustare de ritm, nu despre o inversare a tendinței. Capitala rămâne epicentrul insolvențelor, cu peste 130 de dosare deschise în ianuarie 2026. Comparativ cu aceeași lună din 2025, când se înregistrau puțin peste 80 de cazuri, creșterea depășește 60%, un salt care nu poate fi ignorat. Bucureștiul concentrează un volum mare de companii din aproape toate sectoarele economice, astfel că orice tensiune financiară se vede rapid în statistici. Evoluția sugerează o presiune crescută asupra fluxurilor de numerar și o dificultate tot mai mare în gestionarea obligațiilor fiscale și comerciale, mai ales în contextul modificărilor de taxe și al costurilor operaționale ridicate. Trendul ascendent nu este limitat la Capitală. Dolj, Satu Mare, Timiș și Arad raportează creșteri consistente ale numărului de dosare . În Dolj, saltul este de la 7 cazuri în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 171%. Satu Mare ajunge la 12 dosare, marcând un avans de 140%, iar Timiș înregistrează 21 de cazuri, dublu față de anul trecut. În Arad, creșterea este de 86%, cu 13 dosare deschise. De asemenea, majorări ale numărului de insolvențe se regăsesc și în județe precum Brăila, Covasna, Botoșani, Teleorman sau Vaslui. În paralel, există și excepții notabile: Caraș-Severin (-83%), Maramureș (-80%), Sălaj (-60%) și Neamț (-43%) arată scăderi față de ianuarie 2025, ceea ce indică o distribuție neuniformă a presiunilor economice la nivel regional. Top domenii activitate după numărul de dosare: Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții - circa 116%; Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - aproximativ 94%; Comerț cu amanuntul în magazine nespecializate - aproximativ 88%; Restaurante - 45%; Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului - 33%. Potrivit Danielei Colnicianu , Director Vânzări în cadrul RisCo , 2026 se conturează ca un an al alegerilor dificile pentru antreprenori, care vor trebui să prioritizeze strict obiectivele și să analizeze mult mai atent partenerii de business. Impactul politicilor bugetare și al creșterilor de taxe începe deja să se reflecte în modul de operare al firmelor, iar efectele pot ajunge și în piața muncii, atât prin ajustări de personal, cât și printr-un ritm mai precaut al angajărilor. [...]

Peisaj urban modern cu clădiri înalte și apă limpede.
Statistici08 feb. 2026

Veniturile reale pe cap de locuitor au crescut cu până la 76% în România în ultimii 10 ani - creșteri peste media UE în țările non-euro

Veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor în UE au crescut cu circa 7% față de perioada pre-pandemie , potrivit Euronews , însă diferențele între țări sunt mari, iar România se află printre economiile cu cele mai puternice avansuri atât după pandemie, cât și pe ultimul deceniu. Datele citate, pe baza statisticilor Eurostat, arată că între 2014 și 2024 veniturile reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor au urcat cu 17% la nivelul UE. Evoluția a fost însă întreruptă în 2020, când creșterea „a stagnat în mare parte” pe fondul pandemiei COVID-19, iar în unele state s-au consemnat chiar scăderi. Ulterior, trendul s-a reluat treptat, rezultând o creștere de aproximativ 7% între 2019 și 2024. „Venitul gospodăriei pe persoană este calculat prin împărțirea venitului disponibil brut ajustat al unei gospodării la populația totală.” În metodologia prezentată, „venitul disponibil brut ajustat” indică banii pe care gospodăriile îi au la dispoziție pentru consum sau economisire, după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii. În plus, include valoarea unor servicii primite gratuit de la stat și organizații non-profit, precum educația și sănătatea. Termenul „real” înseamnă că valorile sunt ajustate cu inflația, folosind un deflator al cheltuielilor efective de consum final ale gospodăriilor. În intervalul 2019–2024, cele mai mari creșteri ale veniturilor reale pe persoană au fost raportate în special în Europa Centrală și de Est, în timp ce țările nordice au avut avansuri reduse. Conform articolului, Croația a înregistrat cea mai puternică majorare (26%), urmată de Malta (24%), Ungaria (20%), România (19%) și Polonia (16%), toate peste pragul de 15%. Euronews notează că, în afara Maltei, aceste state nu sunt în zona euro, iar dinamica reflectă și evoluțiile monedelor naționale (o situație care „nu este cazul” pentru Suedia și Danemarca). La polul opus, cele trei țări nordice menționate sunt la finalul clasamentului pe 2019–2024: Suedia (1%), Finlanda (2%) și Danemarca (3%). Articolul invocă o explicație din OCDE, potrivit căreia, la vârful crizei COVID-19, ratele șomajului au crescut mai mult în țările nordice decât în multe alte economii europene. Și marile economii ale UE („Big Four”) au rămas sub media UE: Franța și Spania au avut câte 6%, iar Italia și Germania câte 4%. Pe ultimii 10 ani (2014–2024), diferențele sunt și mai pronunțate, iar România apare cu cea mai mare creștere dintre țările analizate, de 76%. În grupul statelor cu avansuri ridicate intră și Turcia (68%), Ungaria (55%), Malta (55%), Croația (51%), Bulgaria (45%) și Polonia (42%). Euronews consemnează și o observație Eurostat: creșterea reală a PIB-ului în zona euro a fost mai slabă decât în UE în ultimele două decenii. În același interval de 10 ani, Suedia a avut cea mai mică creștere, iar Finlanda (10%) și Danemarca (14%) au rămas sub media UE de 17%. Pentru nivelurile efective ale veniturilor (nu doar ritmul de creștere), comparația se face în standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator care, „în teorie”, cumpără aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară. În 2024, Luxemburg conduce clasamentul cu 41.552 PPS pe persoană, urmat de Germania (37.098), Austria (34.443), Țările de Jos (34.406) și Elveția (33.971). La coada clasamentului, Bulgaria are 7.802 PPS (pe baza datelor din 2022), iar România este menționată într-un grup de țări care „în mare parte” se situează între 20.000 și 25.000 PPS, alături de Grecia, Turcia, Slovacia și Ungaria. Principalele repere din datele prezentate în articol: Creștere UE 2014–2024: +17% (venituri reale ale gospodăriilor pe cap de locuitor) Creștere UE 2019–2024: aproximativ +7% față de nivelurile pre-pandemie Cele mai mari creșteri 2019–2024: Croația (+26%), Malta (+24%), Ungaria (+20%), România (+19%), Polonia (+16%) Cea mai mare creștere 2014–2024: România (+76%) Venituri cele mai ridicate în PPS (2024): Luxemburg (41.552 PPS), urmat de Germania, Austria, Țările de Jos și Elveția Venituri cele mai scăzute în PPS: Bulgaria (7.802 PPS, date 2022) În termeni de poziționare, articolul mai arată că România a urcat în clasamentul PPS de pe locul 29 (2014) pe 24 (2024), în timp ce Suedia și Grecia au pierdut teren în perioada analizată, iar Țările de Jos au avansat de pe locul 7 pe 4. [...]

Oameni așteptând la o coadă, simbolizând șomajul și căutarea unui loc de muncă.
Statistici05 feb. 2026

Șomajul din zona euro scade la 6,2% în decembrie 2025 - România rămâne sub nivelul zonei euro

Șomajul din zona euro scade la 6,2% în decembrie 2025, conform Eurostat . Această scădere reprezintă o îmbunătățire față de luna noiembrie 2025 și decembrie 2024, când rata șomajului era de 6,3%. La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului a rămas stabilă la 5,9% în decembrie 2025, comparativ cu luna precedentă și cu aceeași perioadă a anului anterior. Evoluția șomajului în zona euro și UE Eurostat estimează că în decembrie 2025, 13,043 milioane de persoane din UE erau șomere, dintre care 10,792 milioane se aflau în zona euro. Comparativ cu noiembrie 2025, numărul șomerilor a scăzut cu 94.000 în UE și cu 61.000 în zona euro. În raport cu decembrie 2024, numărul șomerilor a crescut cu 71.000 în UE, dar a scăzut cu 5.000 în zona euro. În decembrie 2025, șomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani a fost de 14,7% în UE, în scădere față de 14,9% în luna precedentă. În zona euro, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,3%, de asemenea în scădere față de 14,4% în noiembrie 2025. Numărul tinerilor șomeri a scăzut cu 16.000 în UE și cu 12.000 în zona euro față de luna anterioară. În decembrie 2025, rata șomajului pentru femei în UE a fost de 6,0%, în scădere față de 6,1% în noiembrie 2025, în timp ce rata pentru bărbați a rămas stabilă la 5,8%. În zona euro, rata șomajului pentru femei a fost de 6,4%, iar pentru bărbați de 6,1%, ambele fiind stabile comparativ cu luna precedentă. Situația șomajului în România În România, rata șomajului a fost de 6,0% în decembrie 2025, conform datelor Eurostat, fiind stabilă față de noiembrie 2025. Această rată este sub nivelul mediu al zonei euro, dar ușor peste media UE. Numărul total al șomerilor din România a fost de 494.000 de persoane, neschimbat față de luna anterioară. Șomaj ajustat sezonier – rate (%) și număr de persoane (în mii) Perspective și concluzii Datele Eurostat arată o îmbunătățire generală a situației șomajului în zona euro, deși provocările persistă, în special în rândul tinerilor. România se menține sub media zonei euro, dar stabilitatea ratei șomajului indică o nevoie continuă de măsuri active pe piața muncii. "Estimările Eurostat subliniază o scădere a șomajului în zona euro, însă diferențele între statele membre și grupurile demografice rămân semnificative." Datele suplimentare privind forța de muncă din UE pentru trimestrul al patrulea din 2025 vor fi publicate pe 13 martie 2026, oferind o perspectivă mai detaliată asupra tendințelor pieței muncii. [...]

Grafic care ilustrează scăderea ratei șomajului în zona euro.
Statistici04 feb. 2026

Rata șomajului în zona euro a scăzut la 6,2% în decembrie 2025 - continuă trendul descendent față de anul precedent

Rata șomajului în zona euro a coborât la 6,2% în decembrie 2025 , potrivit Eurostat , biroul de statistică al Uniunii Europene. La nivelul UE, șomajul a fost de 5,9%, neschimbat față de noiembrie 2025 și față de decembrie 2024. În termeni absoluți, Eurostat estimează că în decembrie 2025 erau 13,043 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,792 milioane în zona euro. Față de luna precedentă, numărul șomerilor a scăzut cu 94.000 în UE și cu 61.000 în zona euro. Comparativ cu decembrie 2024, șomajul a crescut ușor în UE , cu 71.000 de persoane, în timp ce în zona euro a scăzut marginal, cu 5.000 de persoane. Din perspectiva evoluției anuale, datele indică o stabilitate relativă, cu diferențe între cele două agregate (UE și zona euro). În rândul tinerilor (sub 25 de ani), în decembrie 2025 erau 2,857 milioane de șomeri în UE, dintre care 2,257 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,7% în UE (în scădere de la 14,9% în noiembrie) și de 14,3% în zona euro (de la 14,4%). Față de noiembrie 2025, șomajul în rândul tinerilor a scăzut cu 16.000 în UE și cu 12.000 în zona euro. Comparativ cu decembrie 2024, numărul tinerilor șomeri a fost mai mic cu 18.000 în UE și cu 31.000 în zona euro. Pe sexe, în UE rata șomajului pentru femei a fost de 6,0% în decembrie 2025, în scădere de la 6,1% în luna anterioară, în timp ce pentru bărbați a rămas la 5,8%. În zona euro, șomajul a fost de 6,4% în rândul femeilor și de 6,1% în rândul bărbaților, ambele valori fiind stabile față de noiembrie. Eurostat precizează că estimările se bazează pe definiția standard a Organizației Internaționale a Muncii ( OIM ) pentru șomaj, care include persoanele fără loc de muncă ce au căutat activ un job în ultimele patru săptămâni și sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni. Instituția arată că, pentru a surprinde mai complet situația pieței muncii, publică și indicatori suplimentari (de exemplu, subocuparea în regim part-time și persoane disponibile să lucreze, dar care nu caută activ). Pentru România, tabelul Eurostat indică o rată a șomajului ajustată sezonier de 6,0% în decembrie 2025, după 6,0% în noiembrie 2025 și 5,7% în decembrie 2024, cu un număr estimat de 494.000 de șomeri în decembrie 2025. Pentru șomajul în rândul tinerilor, Eurostat notează că pentru România sunt disponibile date trimestriale, iar pentru luna decembrie 2025 apar valori lipsă în tabelul lunar. Eurostat menționează și revizuiri ale seriilor: față de comunicatul din 8 ianuarie 2026, rata șomajului din noiembrie 2025 pentru UE a fost revizuită de la 6,0% la 5,9%, în timp ce pentru zona euro a rămas neschimbată. Următorul set de date EU-LFS (Ancheta forței de muncă în UE) pentru trimestrul IV 2025 urmează să fie publicat pe 13 martie 2026. [...]

Banca Națională a României, simbol al stabilității financiare.
Statistici02 feb. 2026

Rezervele internaționale ale României au crescut în ianuarie – pragul de 80 miliarde euro, depășit

Rezervele internaționale ale României au crescut în ianuarie 2026, ajungând la 80 miliarde euro – potrivit BNR , la 31 ianuarie 2026, totalul rezervelor internaționale (valute plus aur) s-a situat la 80,033 miliarde euro, în creștere de la 77,017 miliarde euro înregistrate la finalul lunii decembrie 2025. În structură, rezervele valutare au urcat la 65,812 miliarde euro, față de 64,800 miliarde euro cu o lună înainte. Evoluția a fost determinată de intrări de 4,796 miliarde euro , provenind din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, Comisiei Europene, dar și din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit. Pe de altă parte, ieșirile s-au ridicat la 3,784 miliarde euro , fiind asociate în principal cu plăți aferente datoriei publice în valută și alte obligații financiare ale statului. Rezerva de aur a rămas constantă ca volum – 103,6 tone –, însă valoarea sa a fost influențată de prețul internațional al aurului, situându-se la 14,221 miliarde euro. Pentru luna februarie 2026, Ministerul Finanțelor estimează plăți scadente în contul datoriei publice externe de aproximativ 1,259 miliarde euro , sumă care va afecta nivelul viitor al rezervelor. Următorul raport lunar privind rezervele internaționale va fi publicat pe 2 martie 2026, conform calendarului de diseminare al BNR. [...]

Persoană verificând un radiator pentru încălzirea locuinței.
Statistici02 feb. 2026

Eurostat: Bulgaria și Grecia au cele mai mari rate ale populației fără încălzire adecvată - contextul economic al anului 2024

În 2024, 9,2% din populația UE nu și-a putut încălzi adecvat locuința , potrivit Eurostat , în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de 2023. Indicatorul măsoară ponderea persoanelor care declară că nu pot menține o temperatură suficientă în locuință, un semnal direct al vulnerabilității energetice și al presiunii costurilor asupra bugetelor gospodăriilor. Cele mai afectate țări sunt în sud-estul și sudul Uniunii: Bulgaria și Grecia au cele mai mari ponderi, ambele cu 19,0% din populație în această situație. Urmează Lituania (18,0%) și Spania (17,5%). Diferențele între state arată că problema nu este distribuită uniform și că, dincolo de evoluția medie la nivelul UE, există economii unde riscul de a nu putea asigura încălzirea adecvată rămâne ridicat. La polul opus, cele mai mici ponderi sunt raportate de Finlanda (2,7%), Polonia și Slovenia (ambele 3,3%), respectiv Estonia și Luxemburg (ambele 3,6%). Pentru România, procentul populației care nu își poate încălzi corespunzător locuința este de 10,8% , conform acelorași date Eurostat. Această valoare plasează România peste media Uniunii Europene și confirmă persistența vulnerabilității energetice în rândul unei părți semnificative a populației. Într-un context regional în care statele din sud-estul Europei înregistrează cele mai ridicate niveluri de dificultate, situația din România subliniază nevoia unor politici publice bine direcționate, care să sprijine gospodăriile cu venituri reduse și să accelereze investițiile în eficiența energetică a fondului locativ. Disparitățile mari între statele membre — de la 2,7% în Finlanda la 19% în Bulgaria sau Grecia — indică faptul că fenomenul nu este uniform și necesită intervenții adaptate fiecărui context național. [...]