Știri
Știri din categoria Societate
Aducerea Sfintei Lumini a fost mutată pe un zbor privat, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, iar distribuția în țară a fost organizată în regim operativ, cu preluare la Otopeni și trimitere către eparhii, potrivit HotNews. Avionul cu delegația patriarhală a aterizat sâmbătă seară, în jurul orei 19.00, pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București.
Sfânta Lumină a fost împărțită la aeroport delegaților eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române prezenți, urmând ca, prin protopopiate, centrele eparhiale să o distribuie către fiecare parohie. În cursul serii, Lumina urma să fie primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Patriarhul Daniel.
Publicația notează că Sfânta Lumină a ajuns în România cu o cursă specială, în Sâmbăta Mare. Site-ul de aviație BoardingPass, citat de HotNews, a relatat că transportul dintre Tel Aviv și București s-a făcut cu un avion privat.
BoardingPass a indicat și diferența față de anii anteriori: de această dată ar fi fost folosit un avion deținut de o companie aeriană din Turcia, nu aeronava utilizată în alți ani. Tot BoardingPass a menționat anterior că sâmbătă nu a zburat niciun avion din România spre Israel.
Patriarhia Română a transmis că Sfânta Lumină „s-a pogorât” în Biserica Sfântului Mormânt la ora 14:13 și că arhimandritul Ioan Meiu, superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urma să o aducă pentru a fi oferită delegaților eparhiilor la Otopeni.
În același context, HotNews relatează că, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu început la 28 februarie, Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost închisă pentru 40 de zile. Patriarhia a invocat și posibilitatea unei situații de forță majoră, precizând anterior că, dacă aducerea luminii de la Ierusalim nu ar fi fost posibilă, la Catedrala Patriarhală a fost păstrată aprinsă lumină sfântă de anul trecut (plan de rezervă).
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim în România a fost inaugurată de Patriarhul Daniel în 2009.
Recomandate
România atrage tot mai mulți americani care vor să se relocheze, pe fondul interesului în creștere pentru Europa de Est și al avantajelor de cost și siguranță , potrivit Adevărul . Dincolo de percepția publică, fenomenul începe să se vadă și în activitatea firmelor care oferă servicii de relocare, semnalând o cerere mai mare pentru mutarea și stabilirea legală în România. Interesul nu se limitează la destinațiile clasice din Uniunea Europeană (Franța, Italia, Spania, Portugalia). Experții citați de CNN observă o orientare tot mai pronunțată către țări mai puțin frecventate din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, alături de Bulgaria, Slovacia, Polonia, Albania și Estonia. Ce alimentează cererea: costuri, siguranță și acces la cetățenie Un indicator de context este sondajul Gallup din 2025, citat în material, potrivit căruia unul din cinci americani spune că, ideal, ar emigra dacă ar avea ocazia. În același timp, numărul tinerelor care vor să plece ar fi de patru ori mai mare față de un sondaj similar din 2014. În paralel, unele țări foarte populare din vestul Europei își înăspresc reglementările privind imigrația, în timp ce state din Europa de Est ar oferi opțiuni considerate mai atractive, inclusiv stimulente fiscale și condiții mai flexibile pentru obținerea cetățeniei, potrivit experților citați. Semnal operațional: creștere de cinci ori a clienților din SUA pentru o firmă din București Dragoș Poede, director executiv al Door to Romania (companie care sprijină persoane și firme să se relocheze în fostul bloc estic), spune că firma sa din București a văzut în ultimele 18 luni o creștere de cinci ori a numărului de clienți din SUA interesați să se mute: de la aproximativ 200 la circa 1.000, conform declarațiilor pentru CNN preluate de Adevărul. Poede pune interesul pentru România pe factori „de zi cu zi”, precum siguranța în spațiile publice, accesul la sănătate, educația, nivelul taxelor, mediul de afaceri și costul scăzut al vieții. În material se menționează și că unii clienți invocă un sentiment de insecuritate în SUA „din motive politice”. „Ei înțeleg că visul american nu mai este ce a fost.” „Întoarcerea la origini”, un motiv important pentru unii Articolul dă exemplul lui Antoni Scarano, un newyorkez care a revenit în România după ce și-a regăsit familia biologică. În mai 2024, după demersuri pentru acte de identitate, permis de ședere și redobândirea cetățeniei române, s-a mutat împreună cu soția sa într-un sat din județul Sibiu. În același context, Ted Baumann, director pentru diversificare globală la International Living, afirmă că România se numără printre țările care „ies în evidență” la acceptarea revendicărilor de origine, deoarece politicile nu ar impune o limită de generații, iar cererile care vizează străbunici sau generații mai îndepărtate ar fi aprobate în mod obișnuit. De ce contează Pentru România, creșterea interesului se traduce într-un impact operațional imediat: mai multe solicitări pentru servicii de relocare și pentru proceduri administrative (ședere, acte, cetățenie), într-un moment în care competiția între destinații europene se mută și către piețe mai puțin „aglomerate” decât vestul UE. Materialul nu oferă date oficiale agregate despre numărul total de americani relocați în România, ci indică trendul prin sondaje și exemple punctuale din piață. [...]
Un concediu neacordat poate deveni o datorie de sute de mii de lire : un tribunal al muncii din Watford a obligat o companie din Marea Britanie să plătească integral 827 de zile de concediu neefectuat, acumulate pe parcursul a 25 de ani, după concedierea angajatului, potrivit libertatea.ro . Decizia contează prin impactul financiar direct asupra angajatorilor care tolerează reportări masive de concediu sau nu gestionează riguros evidența și acordarea zilelor libere. Administratorul imobiliar Mossadek „Moss” Ageli a lucrat pentru Sabtina Limited și a ajuns să acumuleze 827 de zile de concediu nefolosite. Cazul a fost judecat la Watford, iar instanța a reținut existența unei înțelegeri prin care concediile neutilizate puteau fi reportate sau plătite, angajament început din 1998. Cum s-a ajuns la 827 de zile Angajatul s-a alăturat companiei în 1987, inițial ca director general adjunct, apoi director comercial, lucrând din birouri din Londra și Milton Keynes. În perioada 1988–1996, directorii i-ar fi refuzat 200 de zile de concediu, iar din 1996 concediul anual i-a crescut de la 30 la 45 de zile. Potrivit relatării, în lipsa unei „scheme pentru pensii”, el și asistenta sa își păstrau concediile pentru momente de nevoie sau pentru pensionare. În 2001 și 2004, compania i-a plătit câte 15.000 de lire sterline în loc de concediu, cu înțelegerea că nu trebuie să primească bani în fiecare an, deoarece zilele se reportează. Concedierea și nota de plată În mai 2022, consiliul de administrație a fost înlocuit, iar în 2024 noua conducere a decis încetarea contractului și a refuzat plata zilelor acumulate. În martie 2024, angajatul a primit un e-mail în care i se comunica faptul că este concediat pentru abatere gravă, acuzație pe care a contestat-o. Tribunalul a stabilit că a existat un acord ca zilele neutilizate să fie înregistrate și reportate anual și a decis plata a aproximativ 392.000 de lire sterline (aprox. 2,3 milioane lei) pentru concediul acumulat din 1998, plus 105.000 de lire sterline (aprox. 615.000 lei) pentru concediere abuzivă. Instanța a reținut și probleme de procedură în concediere, inclusiv lipsa notificării privind acuzațiile și probele, lipsa posibilității de a se reprezenta la o audiere disciplinară și lipsa dreptului de apel. Contextul companiei Sabtina Ltd este o filială deținută integral de Compania Libiană de Investiții Străine (LAFICO), care este, la rândul ei, o filială a Autorității Libiene pentru Investiții, mai notează aceeași sursă. [...]
Peste 1.050 de foști salariați ai Șantierului Naval Mangalia ar urma să primească 5.000 de lei , potrivit Economica.net , care citează un proiect de hotărâre de Guvern și nota de fundamentare aferentă. Proiectul de HG propune instituirea unor ajutoare de urgență finanțate din bugetul alocat Ministerului Muncii, pentru sprijinirea persoanelor afectate de intrarea în faliment a Șantierului Naval Mangalia, din județul Constanța. „Ajutoarele de urgenţă se acordă persoanelor menţionate, indiferent de veniturile lor sau ale familiilor acestora, în cuantum de 5.000 lei pentru fiecare persoană.” Conform notei de fundamentare, în această situație s-ar afla peste 1.050 de persoane, iar ajutoarele ar urma să fie acordate în limita unei sume totale de 6 milioane de lei. Ajutoarele nominale ar urma să fie aprobate, prin notă, de ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau de o persoană desemnată. Documentul mai prevede că sumele individuale ar urma să fie stabilite pe baza unor borderouri întocmite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța, avizate de prefectul județului Constanța și de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța. Prin derogare de la normele privind venitul minim de incluziune, pentru acordarea acestor ajutoare nu ar fi necesară completarea unei cereri și nici verificări în teren, iar plata ar putea fi făcută atât în numerar, cât și în cont bancar. Data-limită până la care poate fi solicitată plata ajutoarelor de urgență este 10 decembrie 2026, iar plata ar urma să fie asigurată din bugetul aprobat pe anul 2026 al ministerului, potrivit proiectului. Economica.net notează, citând Agerpres, că Șantierul Naval Mangalia a intrat în procedura de faliment după ce creditorii au respins planul de reorganizare care prevedea atragerea unui investitor strategic, conform anunțului făcut de Casa de Insolvență Transilvania (CITR), administratorul judiciar. Decizia deschide calea lichidării și a opririi treptate a activității, cu impact potențial major asupra ocupării și economiei locale, în condițiile în care șantierul este unul dintre cei mai mari angajatori din zonă. Pe 31 martie, Guvernul a aprobat plata salariilor angajaților din Fondul de Garantare pentru o perioadă de șapte luni, ca măsură de limitare a impactului social imediat, însă proiectul arată că aceasta nu acoperă toate consecințele socio-economice ale pierderii locului de muncă. În acest context, documentul invocă necesitatea unei intervenții suplimentare pentru sprijinirea angajaților și a familiilor acestora. [...]
Guvernul vrea să asigure aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear în 2026 , prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), potrivit Adevărul , care citează un proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a declarat că procedurile au fost inițiate după aprobarea bugetului de stat, iar programul este prezentat ca o formă de sprijin pentru pensionari. Ministerul a precizat, într-un comunicat, că durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, iar durata efectivă a tratamentului este de 12 zile. Pot solicita bilete pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, precum și beneficiarii unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. Totodată, soțul sau soția unei persoane asigurate ori pensionare, care nu este asigurat(ă) în sistemul public, poate beneficia de bilet cu plata integrală. Cel mult 15% din totalul biletelor ar urma să fie acordat gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu și persoanelor din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Peste 50.000 de bilete vor fi asigurate în unități de tratament balnear aflate în proprietatea CNPP, iar restul în alte unități de profil, pe baza contractelor încheiate potrivit legii. Suma totală prevăzută în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 este de 410.000.000 lei. [...]
Un conac de 4,8 milioane de dolari din Texas a fost devastat după o petrecere la care au venit circa 800 de adolescenți , potrivit Adevărul . Proprietatea din Celina, în zona metropolitană Dallas, fusese închiriată prin Airbnb de un chiriaș care ar fi declarat că organizează o reuniune restrânsă, de șapte persoane. Evenimentul a fost promovat pe rețelele de socializare și a atras o mulțime mult mai mare decât cea anunțată inițial. În timpul petrecerii au izbucnit bătăi, au fost distruse bunuri din locuință și s-au tras focuri de armă în interiorul și în exteriorul casei, iar poliția investighează inclusiv aceste focuri, notează publicația. Șeful poliției, Cullison, a declarat pentru Fox 4 că autoritățile au primit apeluri la 911 privind focuri de armă și un raport potrivit căruia la poarta principală s-ar fi aflat „10 bărbați înarmați” care amenințau că vor ucide pe cineva. Potrivit poliției, nimeni nu a fost rănit, deși scena a fost descrisă drept haotică. Poliția a arestat două persoane: un minor, pentru conducere sub influența alcoolului, și o altă persoană care avea un mandat de arestare activ pentru agresiune agravată. Cullison a mai spus că la fața locului au existat agresiuni, amenințări cu moartea și „cearșafuri pătate de sânge”, ceea ce, în evaluarea sa, a creat un risc major pentru participanți. Proprietarul, Kishore Karlapudi, a afirmat că a fost mințit de chiriașii care au făcut rezervarea pe Airbnb. El a descris distrugeri extinse, inclusiv mutarea mobilierului în garaj, scoaterea elementelor de fixare de pe pereți și avarierea insulei de bucătărie, cu blatul de granit spart, despre care spune că s-ar fi deteriorat după ce adolescenții ar fi dansat pe el. [...]
Majoritatea românilor resping acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o percepție critică asupra intervențiilor externe. Datele arată că 55% dintre respondenți consideră aceste acțiuni mai degrabă nejustificate, în timp ce 32% le văd ca fiind justificate, iar 13% nu au o opinie clară. Rezultatul sondajului, realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), evidențiază o tendință de rezervă în rândul populației față de implicarea militară în conflicte internaționale. Percepția dominantă este una prudentă, indicând o reticență față de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și față de rolul marilor puteri în astfel de intervenții. Pentru o imagine mai clară, distribuția răspunsurilor este următoarea: 55% – acțiuni mai degrabă nejustificate 32% – acțiuni justificate 13% – nu știu / nu răspund Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Metoda de colectare a datelor a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență. Interpretarea acestor rezultate sugerează că opinia publică din România rămâne precaută în fața conflictelor externe și nu susține în mod majoritar intervențiile militare, chiar atunci când acestea implică aliați occidentali. Această poziționare poate reflecta atât îngrijorări legate de stabilitatea regională, cât și o preferință pentru soluții diplomatice în locul celor militare. [...]
