Știri
Știri din categoria Societate
Aducerea Sfintei Lumini a fost mutată pe un zbor privat, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, iar distribuția în țară a fost organizată în regim operativ, cu preluare la Otopeni și trimitere către eparhii, potrivit HotNews. Avionul cu delegația patriarhală a aterizat sâmbătă seară, în jurul orei 19.00, pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București.
Sfânta Lumină a fost împărțită la aeroport delegaților eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române prezenți, urmând ca, prin protopopiate, centrele eparhiale să o distribuie către fiecare parohie. În cursul serii, Lumina urma să fie primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Patriarhul Daniel.
Publicația notează că Sfânta Lumină a ajuns în România cu o cursă specială, în Sâmbăta Mare. Site-ul de aviație BoardingPass, citat de HotNews, a relatat că transportul dintre Tel Aviv și București s-a făcut cu un avion privat.
BoardingPass a indicat și diferența față de anii anteriori: de această dată ar fi fost folosit un avion deținut de o companie aeriană din Turcia, nu aeronava utilizată în alți ani. Tot BoardingPass a menționat anterior că sâmbătă nu a zburat niciun avion din România spre Israel.
Patriarhia Română a transmis că Sfânta Lumină „s-a pogorât” în Biserica Sfântului Mormânt la ora 14:13 și că arhimandritul Ioan Meiu, superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urma să o aducă pentru a fi oferită delegaților eparhiilor la Otopeni.
În același context, HotNews relatează că, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu început la 28 februarie, Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost închisă pentru 40 de zile. Patriarhia a invocat și posibilitatea unei situații de forță majoră, precizând anterior că, dacă aducerea luminii de la Ierusalim nu ar fi fost posibilă, la Catedrala Patriarhală a fost păstrată aprinsă lumină sfântă de anul trecut (plan de rezervă).
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim în România a fost inaugurată de Patriarhul Daniel în 2009.
Recomandate
Locatarii blocului din Galați lovit de o dronă pot reveni în apartamente, după ce evaluările tehnice au confirmat că structura de rezistență nu a fost afectată , potrivit Mediafax . Decizia are impact operațional imediat: reocuparea imobilului începe, dar utilitățile sunt repornite etapizat, iar o familie rămâne, deocamdată, în afara locuinței. Conform unui comunicat al Instituției Prefectului Galați, singura excepție este familia din apartamentul avariat direct de impactul dronei. Membrii acesteia sunt în continuare internați în spital, sub supraveghere medicală, iar starea lor este monitorizată permanent. Utilități reluate parțial: curentul revine, gazele rămân oprite Autoritățile au anunțat reluarea alimentării generale cu energie electrică la nivelul blocului. În perioada următoare, echipele furnizorului de electricitate vor face reconectarea individuală a apartamentelor, pe măsură ce locatarii revin în locuințe. În schimb, alimentarea cu gaze naturale rămâne sistată temporar. Reluarea furnizării depinde de verificări tehnice de specialitate atât la rețeaua comună a imobilului, cât și la instalațiile individuale din fiecare apartament. Ce urmează Reprezentanții Prefecturii Galați arată că instituțiile implicate lucrează pentru finalizarea cât mai rapidă a controalelor necesare, astfel încât locatarii să revină la condiții normale de locuire. În paralel, autoritățile continuă monitorizarea situației. [...]
O acuzație de furt de combustibil în stradă ridică din nou problema controlului intern și a pierderilor din instituțiile publice , după ce primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , a relatat într-o postare pe Facebook că a văzut „muncitori de la Administrația Străzilor” care ar fi „furat benzina din autoutilitare”, potrivit Antena 3 . Ciucu spune că episodul s-ar fi petrecut miercuri și îl descrie drept „furt de benzină la greu”, fără ca materialul să includă detalii despre cantități, prejudiciu sau dacă a fost sesizată Poliția ori o structură de control. Ce a scris Ciprian Ciucu și în ce context Postarea este prezentată ca parte dintr-un „top” al celor mai neobișnuite situații pe care edilul afirmă că le-a întâlnit în peste cinci ani de administrație, inclusiv în perioada în care a fost primar al Sectorului 6. În listă apar și alte exemple invocate de Ciucu, de la solicitări preferențiale pentru locuri de parcare până la acuzații privind practici abuzive sau frauduloase în diverse zone ale administrației și serviciilor publice. De ce contează: pierderi operaționale și risc de integritate Dincolo de acuzația punctuală, relatarea indică un risc operațional tipic pentru instituțiile care gestionează flote și consum de carburant: pierderi prin sustrageri, control slab asupra alimentărilor și utilizării autoutilitarelor, respectiv vulnerabilități de integritate în activitatea curentă. Materialul nu precizează dacă Administrația Străzilor a avut o reacție oficială sau dacă există o verificare internă în derulare, astfel că acuzațiile rămân, la acest moment, la nivelul unei relatări publice pe rețele sociale. Concluzia primarului În finalul postării, Ciucu își încheie lista cu o ironie la adresa percepției publice asupra responsabilității administrative: „În fine, ce voiam să spun... primarul e de vină.” [...]
Președintele Nicușor Dan cere un răspuns coordonat al statului la dezinformare, argumentând că fenomenul lovește direct în încrederea socială și, implicit, în prosperitate, potrivit News . Mesajul a fost transmis miercuri, la deschiderea „Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării”, din cadrul inițiativei România Imună. În intervenția sa, șeful statului a legat explicit dezinformarea de costuri economice și sociale, susținând că există o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia. În acest context, a descris dezinformarea ca un atac asupra „încrederii reciproce” dintre oameni. De ce contează: dezinformarea, dincolo de etică, ca risc pentru prosperitate Nicușor Dan a spus că dezinformarea de astăzi nu mai înseamnă „operații ad hoc”, ci acțiuni pe „multiple planuri”, bazate pe tehnologie, ceea ce impune un răspuns „la fel de coordonat”. El a indicat că fenomenul depășește zona politică și produce efecte în mai multe domenii, inclusiv cu impact material. Președintele a dat exemple de arii în care dezinformarea ar avea consecințe directe: zona medicală , unde „costă resurse” și „costă chiar vieți”; zona economică ; siguranța femeilor victime ale abuzului , unde a menționat cazul unor persoane care ar refuza brățara electronică din cauza „speculațiilor” ajunse la ele. Ce ar trebui să facă instituțiile: comunicare coerentă, rapidă și „nepropagandistică” În viziunea sa, statul trebuie să răspundă printr-o comunicare „coerentă și strategică” și, „dacă se poate, uman” – nu „propagandistic”. A mai susținut că instituțiile trebuie să ajungă „acolo unde e publicul” și să răspundă în ritmul așteptat de diferite segmente ale populației, făcând referire la diferența dintre agenda dezbaterilor TV și subiectele care circulă pe rețele sociale precum TikTok. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre nevoia de cooperare între instituții și despre învățarea din bune practici, salutând prezența reprezentanților instituțiilor europene la eveniment. [...]
Nicușor Dan leagă combaterea dezinformării de prosperitate și cere recâștigarea încrederii în stat , avertizând că fără un minim capital de credibilitate comunicarea publică nu mai funcționează, potrivit Economica , care citează Agerpres, de la Summitul european pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării, organizat la Palatul Cotroceni . Președintele a susținut că dezinformarea nu este doar o problemă de democrație și etică, ci și una de prosperitate, invocând o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea ei. În acest context, el a pledat pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în autoritățile publice. Dezinformarea, din operațiuni „ad-hoc” în acțiuni coordonate, bazate pe tehnologie Nicușor Dan a remarcat că, spre deosebire de trecut, dezinformarea nu mai este o succesiune de operațiuni izolate, ci este coordonată „pe multiple planuri” și se bazează pe tehnologie, motiv pentru care și răspunsul ar trebui să fie „la fel de coordonat”. Costuri dincolo de politică: sănătate, economie și siguranță Șeful statului a indicat că fenomenul nu se limitează la zona politică, ci se manifestă și în: zona medicală, unde „costă resurse și chiar vieți”; zona economică; zona siguranței femeilor, dând exemplul situațiilor în care victime ale abuzului ar fi refuzat să poarte brățara electronică din cauza unor speculații. Miza: protejarea mecanismelor democratice fără a restrânge opiniile În viziunea sa, democrația presupune influențare legitimă între cetățeni pentru a lua „cele mai bune decizii pentru societate”, în timp ce dezinformarea „pervertește aceste mecanisme”. El a spus că este nevoie de atenție asupra mecanismelor care „pervertesc o ierarhie de valori”, fără a afecta dreptul cetățeanului de a exprima opinii și evaluări. Ce ar trebui să facă statul: comunicare coerentă și educație media Președintele a afirmat că statul trebuie să comunice „coerent și strategic”, „uman și nu propagandistic”, adăugând că uneori comunicarea politică ajunge să fie propagandistică, inclusiv sub influența consultanților. În același timp, a făcut apel la educație, susținând că educația media este „o chestiune de securitate națională”. [...]
Guvernul britanic se apropie de restricții pentru rețelele sociale la sub 16 ani , după ce un raport medical le compară riscurile pentru sănătate cu cele ale fumatului, potrivit TechRadar . Miza este una de reglementare: autoritățile analizează inclusiv o interdicție generală, iar consultarea publică se încheie pe 26 mai. Academy of Medical Royal Colleges (Marea Britanie) susține, într-un raport transmis în cadrul consultării guvernamentale, că utilizarea rețelelor sociale poate produce „daune semnificative” copiilor expuși continuu la conținut „plin de ură, care creează dependență și profund tulburător”. Documentul afirmă că tema a devenit o preocupare comună a profesiei medicale, alături de fumat și purtarea centurii de siguranță. Un element operațional important din raport vizează practica medicală: medicii sunt încurajați să întrebe copiii despre timpul petrecut în fața ecranelor și despre utilizarea rețelelor sociale încă de la prima evaluare. Jumătate dintre cei 454 de profesioniști medicali chestionați de academie au spus că tratează cel puțin săptămânal un copil cu probleme de sănătate mintală asociate cu rețelele sociale. „Diferența acum este că răul făcut copiilor online nu este ipotetic… Este imediat, este documentat și se întâmplă la scară largă.” Calendarul deciziei: răspuns „în vară”, măsuri până la final de an Consultarea guvernamentală a strâns contribuții de la peste 70.000 de persoane și organizații și se încheie pe 26 mai. Secretarul pentru tehnologie, Liz Kendall, a declarat pentru BBC că guvernul va acționa și că răspunsul la consultare va veni „în vară”, cu măsuri introduse înainte de finalul anului. În paralel, părinți îndoliați care cred că rețelele sociale au contribuit la moartea copiilor lor urmează să se întâlnească cu premierul Keir Starmer pentru a-și prezenta experiențele. Starmer, inițial împotriva unei interdicții totale pentru sub 16 ani, a spus între timp că este „deschis” la măsuri mai dure. Interdicție totală sau aplicarea legilor existente: argumente pro și contra Deși există sprijin pentru intervenția statului, forma acesteia rămâne disputată. TechRadar notează că unii avertizează că o interdicție generală ar putea avea efecte adverse, împingând tinerii spre conținut interzis accesat prin „dark web” sau lăsându-i nepregătiți să navigheze mediul online după împlinirea vârstei de 16 ani. În același timp, fostul ministru al sănătății Wes Streeting, unul dintre susținătorii acțiunii guvernamentale, a cerut ca rețelele sociale să fie tratate similar tutunului, argumentând că sunt „extrem de dependente” și că marile companii de tehnologie ar folosi tactici de evitare a reglementării. Declarația este relatată de The Guardian . O altă linie de critică, prezentată în material, vine de la Ian Russell, președintele Molly Rose Foundation , care susține că, în locul unei interdicții, ar trebui aplicate mai ferm legile existente, într-o abordare mai „holistică”. Lecția Australiei și testele din Marea Britanie Criticii unei interdicții totale indică exemplul Australiei, care a introdus în decembrie 2025 o măsură amplă ce interzice copiilor sub 16 ani să dețină conturi pe marile platforme de socializare. Un studiu al Molly Rose Foundation a constatat că 60% dintre sub 16 ani foloseau în continuare platforme precum TikTok și Instagram, deși serviciile ar fi trebuit să închidă conturile utilizatorilor sub vârsta minimă. Înainte de o eventuală interdicție mai largă, guvernul britanic testează măsuri restrictive: în martie a lansat un program-pilot în 300 de locuințe cu adolescenți, pentru a evalua limite de timp de ecran și „stingerea” accesului la anumite ore. În discuție sunt și limitări de produs, precum dezactivarea redării automate și a derulării infinite, pentru a reduce consumul compulsiv de conținut. [...]
CNAS fixează în iunie un concurs cu probe supravegheate pentru șefii caselor județene , într-un demers care vizează profesionalizarea managementului și limitarea influenței politice asupra unei rețele-cheie pentru funcționarea finanțării serviciilor medicale, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan , spune că în luna iunie va fi organizat concursul pentru funcțiile de directori generali ai caselor județene de asigurări de sănătate, în total 43 de instituții. Mesajul este legat de „eficientizarea resurselor umane” și „consolidarea unui management profesionist”, pe fondul nevoii de „stabilitate” după „echilibrarea balanței dintre venituri și cheltuieli”, conform declarației citate. „Va fi un concurs corect, fără ingerințe politice sau de altă natură.” Calendarul concursului: dosare până pe 4 iunie, probe pe 18 și 23 iunie Potrivit informațiilor transmise, concursul este programat astfel: depunerea dosarelor: până pe 4 iunie, ora 17:00; verificarea dosarelor: până pe 9 iunie; contestații: 10–11 iunie; proba scrisă: 18 iunie, ora 10:00; interviul: 23 iunie. Detaliile complete sunt în anunțul oficial publicat pe site-ul CNAS , la secțiunea „Informații publice” – „Posturi vacante”, mai arată sursa citată. Măsuri de transparență: acces securizat, interviuri înregistrate, observatori Șeful CNAS afirmă că accesul în sălile de concurs va fi securizat cu sprijinul instituțiilor specializate, iar interviurile vor fi înregistrate audio-video. De asemenea, societatea civilă (asociații de pacienți, asociații profesionale sau alte entități interesate) ar urma să poată participa ca observator independent, potrivit relatării. În același mesaj, Moldovan susține că sistemul are nevoie de directori „competenți”, evaluați „pe criterii de performanță”, acestea fiind criteriile după care vor răspunde în fața CNAS pe durata mandatelor. [...]
