Știri
Știri din categoria Societate
CNAS fixează în iunie un concurs cu probe supravegheate pentru șefii caselor județene, într-un demers care vizează profesionalizarea managementului și limitarea influenței politice asupra unei rețele-cheie pentru funcționarea finanțării serviciilor medicale, potrivit G4Media, care citează Agerpres.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan, spune că în luna iunie va fi organizat concursul pentru funcțiile de directori generali ai caselor județene de asigurări de sănătate, în total 43 de instituții. Mesajul este legat de „eficientizarea resurselor umane” și „consolidarea unui management profesionist”, pe fondul nevoii de „stabilitate” după „echilibrarea balanței dintre venituri și cheltuieli”, conform declarației citate.
„Va fi un concurs corect, fără ingerințe politice sau de altă natură.”
Potrivit informațiilor transmise, concursul este programat astfel:
Detaliile complete sunt în anunțul oficial publicat pe site-ul CNAS, la secțiunea „Informații publice” – „Posturi vacante”, mai arată sursa citată.
Șeful CNAS afirmă că accesul în sălile de concurs va fi securizat cu sprijinul instituțiilor specializate, iar interviurile vor fi înregistrate audio-video. De asemenea, societatea civilă (asociații de pacienți, asociații profesionale sau alte entități interesate) ar urma să poată participa ca observator independent, potrivit relatării.
În același mesaj, Moldovan susține că sistemul are nevoie de directori „competenți”, evaluați „pe criterii de performanță”, acestea fiind criteriile după care vor răspunde în fața CNAS pe durata mandatelor.
Recomandate
Raiffeisen Bank România și ARC au anunțat câștigătorii ediției a 15-a a programului Raiffeisen Comunități , cu finanțări totale de 4 milioane de lei, potrivit Raiffeisen . Banii merg către 14 parteneriate din țară, formate din peste 40 de organizații și grupuri de inițiativă, selectate pentru proiecte dezvoltate împreună cu comunitățile locale. Programul este derulat în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și vizează, conform comunicatului, nu doar finanțarea unor intervenții punctuale, ci și consolidarea capacității organizaționale și dezvoltarea pe termen lung a inițiativelor susținute. 4 milioane de lei pentru 14 parteneriate În total, 14 parteneriate vor primi finanțări cumulate de 4 milioane de lei. Raiffeisen precizează că aceste parteneriate reunesc peste 40 de organizații și grupuri de inițiativă din România. Miza ediției este, potrivit organizatorilor, susținerea unor proiecte care pot genera schimbări durabile și pot contribui la comunități „mai reziliente, mai conectate și mai bine pregătite” să răspundă provocărilor actuale. Noutatea ediției: Incubatorul de Comunități Sustenabile Ediția a 15-a introduce „Incubatorul de Comunități Sustenabile”, descris ca un proces intensiv de co-creare orientat spre schimbare pe termen lung în comunități. În acest cadru, 75 de ONG-uri și grupuri de inițiativă au trecut printr-un proces de dezvoltare care a inclus mentorat, sesiuni aplicate și sprijin pentru consolidarea proiectelor înscrise. „Ediția a 15-a Raiffeisen Comunități marchează un moment important în evoluția programului și reconfirmă angajamentul nostru de a susține organizațiile care contribuie la dezvoltarea comunităților. În acest an, prin introducerea incubatorului, ne-am propus să oferim participanților mai mult decât acces la finanțare: un cadru de lucru care să sprijine dezvoltarea și consolidarea proiectelor încă din etapele lor de construcție. Ne bucurăm să susținem câștigătorii acestei ediții prin finanțări totale de 4 milioane de lei și să fim parte din acest parcurs.” (Cristian Sporiș, vice-președinte, Divizia Corporate & Investment Banking și membru în Consiliul Director al Raiffeisen Bank România) Raiffeisen arată că incubatorul a fost gândit ca un cadru de învățare și colaborare, oferind acces la resurse și expertiză pentru dezvoltarea proiectelor, dincolo de componenta strict financiară. Exemple de proiecte câștigătoare menționate în comunicat În lista proiectelor prezentate în comunicat se regăsesc inițiative din sănătate, regenerare urbană, educație și incluziune. Printre proiectele descrise explicit se numără: „ACCES - Acompaniere, Comunitate, Consiliere, Educație, Sănătate” (București), implementat de Asociația Moașelor din România, în parteneriat cu Asociația VULGAR și Asociația Sens Pozitiv, pentru creșterea accesului la servicii de sănătate pentru fete și femei din grupuri vulnerabile. „Împreună salvăm Serele!” (Reșița, Caraș-Severin), coordonat de Fundația Comunitară Banatul Montan, cu Asociația Peisagiștilor din România – filiala Teritorială Vest și grupul de inițiativă Muzeul Cineastului Amator, pentru transformarea Serelor Uzinale într-un spațiu comunitar. „Din dragoste pentru viață”, care își propune crearea unei rețele rurale de salvare în vestul României, cu 30 de defibrilatoare în 30 de comunități și cursuri de prim ajutor, cu peste 6.700 de cetățeni vizați pentru instruire. „Împreună pentru fetele noastre”, derulat în Potcoava, Băilești și Brânceni, pentru reducerea abandonului școlar în rândul fetelor din comunități tradiționale de romi căldărari și întărirea participării femeilor în comunitate. „Satul Parentis - Rețea de sprijin reciproc pentru mame cu copii 0-6 ani” (Iași), realizat de Asociația Parentis, Holistic Mental Health și Asociația SOS Surâs, pentru reducerea izolării și construirea unei rețele de sprijin comunitar. Comunicatul include și alte proiecte câștigătoare, cu descrieri detaliate, însă lista publicată în materialul furnizat este întreruptă în zona proiectului „Start Cultural: Platformă de sprijin pentru tineri artiști”, fără a reda integral toate inițiativele selectate. [...]
Statul a recuperat definitiv 4.600 de hectare de pădure la Nadăș , după o decizie a instanței care închide un litigiu întins pe două decenii, potrivit TVR Info , care o citează pe ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. Miza depășește cazul punctual: hotărârea consolidează poziția statului în disputele privind proprietatea publică asupra resurselor naturale și poate deveni un reper pentru alte dosare în care autoritățile invocă retrocedări contestate. Ce s-a decis și ce suprafață revine statului Diana Buzoianu a anunțat că „4.600 de hectare de pădure au fost recuperate definitiv în instanță”, iar pădurea Nadăș „este, din nou, în proprietatea statului”, după „20 de ani de litigii”. Cum justifică Ministerul Mediului demersul Într-o postare pe Facebook, ministra a legat cazul de un context mai larg al disputelor privind pădurile, invocând „retrocedări dubioase” și „interese de grup”. Ea a susținut că rezultatul a fost obținut prin „o muncă minuțioasă a echipei juridice și a experților de la Romsilva ”, care ar fi demonstrat în instanță dreptul statului. „După 20 de ani de litigii, pădurea Nadăș este, din nou, în proprietatea statului. (…) A fost nevoie de determinare și de o muncă minuțioasă a echipei juridice și a experților de la Romsilva pentru a demonstra, în instanță, că dreptatea este de partea statului.” Ce urmează, potrivit ministerului Conform informațiilor citate de Agerpres, Ministerul Mediului ar urma să continue verificările „în fiecare caz” în care există suspiciuni de ilegalitate legate de administrarea resurselor naturale. „Nu ne oprim aici. Protejarea mediului înseamnă, înainte de toate, protejarea proprietății publice împotriva intereselor de grup.” [...]
Primăria Capitalei reia controalele în Centrul Vechi sâmbătă seara , după ce o parte dintre localuri ar fi continuat să difuzeze muzică la volum ridicat în pofida avertismentelor și a amenzilor, potrivit Adevărul . Miza anunțului este una de reglementare și aplicare: autoritățile transmit că sancțiunile nu se opresc la avertismente, iar verificările vor fi repetate. Primăria susține că angajații a 7 dintre cele 50 de localuri verificate „au decis să nu respecte avertismentul” Poliției Locale „nici după amenzi repetate” și că „au bubuit în continuare muzica”. Reprezentanții instituției afirmă că „contravențiile au continuat” și în seara precedentă, când echipajele au revenit în zonă. „Au ignorat și au bubuit în continuare muzica. Dar și contravențiile au continuat aseară, când echipajele au revenit.” În același mesaj, Primăria le-a mulțumit celor care au respectat legea și „i-au respectat pe locuitori”, dar a avertizat că „în seara aceasta, vor fi din nou controale”. Context: măsuri recente privind zgomotul în zonele aglomerate La începutul lunii mai, polițiștii locali au făcut controale în Centrul Vechi, iar în urma acestora „au fost eliminate boxele amplasate în exteriorul teraselor și restaurantelor”, conform unei relatări anterioare din Adevărul . Separat, pe 25 aprilie, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus că programul „Străzi deschise” va continua, însă „mai liniștit, cu mai puțini decibeli”, potrivit Adevărul . „Nu vom mai aviza concertele privaților care fac bani mulți pe timpanele oamenilor din zona Kiseleff (acum mai avem două deja avizate, până să mă interesez eu de procesul de avizare)” Ce urmează Primăria anunță că verificările vor fi reluate sâmbătă seara în Centrul Vechi. Articolul nu precizează intervalul orar al controalelor și nici tipul exact al sancțiunilor care ar putea fi aplicate de această dată. [...]
Alertele RO-Alert din zona de graniță descurajează turiștii să vină în Tulcea , iar primarul municipiului cere ca mesajele să fie transmise mai „prietenos” și mai bine delimitate geografic, pentru a reduce efectul economic asupra operatorilor locali din turism, potrivit Mediafax . Primarul Ștefan Ilie spune că operatorii HoReCa din zonă i-au transmis că alertele și imaginile cu drone îi fac pe turiști să fie reticenți să vină la Tulcea, mai ales în cazul străinilor. Edilul a descris un mecanism de propagare rapidă a temerilor: turistul primește avertizarea pe telefon, o trimite mai departe pe WhatsApp și se consolidează percepția că zona este periculoasă. „Normal că ne afectează”, a spus Ștefan Ilie, explicând că un localnic s-a obișnuit cu alertele, dar un turist, mai ales unul străin, reacționează diferit. Ce schimbare cere Primăria: alerte mai bine „țintite” pe hartă Ștefan Ilie a precizat că Organizația de Management a Destinației (OMD) Tulcea, împreună cu Primăria, a transmis o solicitare către instituțiile responsabile de situațiile de urgență, pentru a analiza dacă alertele pot fi trimise într-un mod mai bine delimitat geografic. Ca exemple, primarul a indicat situații în care: o alertă pentru zona Chilia ajunge și la Tulcea; o alertă pentru Tulcea ajunge până la Murghiol. Limitele tehnice și mesajul către turiști Edilul afirmă că autoritățile au explicat că, în condiții de război, traiectoria unei drone nu poate fi anticipată complet. În același timp, primarul susține că mesajul care ar trebui transmis turiștilor este că România, ca stat membru NATO, nu se află în pericolul unui conflict armat pe teritoriul său. În județele Tulcea și Galați au fost transmise în ultimii ani numeroase mesaje RO-Alert, după atacurile rusești asupra porturilor ucrainene din apropierea graniței cu România. În aceste județe au căzut de mai multe ori fragmente de drone rusești. [...]
Nicușor Dan cere delimitare publică de extremismul religios și de folosirea religiei ca instrument politic într-un mesaj transmis de Ziua Națională a Libertății Religioase , potrivit G4Media . Miza intervenției este una de coeziune socială și de prevenire a radicalizării, într-un context pe care președintele îl descrie ca fiind marcat de „resurgența extremismelor” și de proliferarea conflictelor. În mesajul său, președintele afirmă că instituirea acestei zile naționale urmărește să pună în valoare contribuția cultelor la „dezvoltarea societății”, la „echilibru și coeziune”, precum și la solidaritate și reziliență, prin valorile tradițiilor religioase care „conviețuiesc armonios” în România. Avertisment: religia, folosită pentru manipulare și ură Nicușor Dan leagă explicit libertatea religioasă de riscurile actuale generate de extremisme și de conflicte și cere o reacție fermă față de derapaje: „Cu atât mai mult, cu prilejul acestei Zile suntem datori să denunțăm extremismul religios, să ne opunem instrumentalizării religiei și transformării ei în mijloc de manipulare, de instigare la violență și ură, sau de stigmatizare.” În aceeași linie, președintele îndeamnă ca valorile religioase să nu fie folosite „ca pretexte pentru diviziuni artificiale sau confruntări sterile”, ci asumate ca sursă de echilibru și apropiere. Ce le cere cultelor: dialog și susținerea valorilor europene Șeful statului încurajează cultele și comunitățile credincioșilor să continue „dialogul constructiv”, să susțină „valorile europene și democratice” și să caute noi forme de colaborare „în beneficiul întregii societăți”. În final, Nicușor Dan leagă această direcție de un obiectiv general de țară, afirmând că astfel poate fi construită „o Românie prosperă, stabilă și sigură” pentru generațiile viitoare. [...]
Noul guvern de la Budapesta se distanțează de tabăra de la Băile Tușnad, iar organizatorii lansează o alternativă la Băile Homorod , cu un format declarat mai „civil” și cu accent pe artiști, potrivit G4Media . Miza, dincolo de simbolistica politică, este reconfigurarea unui spațiu de influență și dezbatere în comunitatea maghiară din Transilvania, după ani în care Băile Tușnad a fost asociată cu liderii Fidesz și guvernul ungar. O tabără nouă, cu promisiunea unui format „de jos în sus” Inițiativa se numește Tabăra de Dialog Comunitar și este programată între 28 iulie și 1 august. Organizatorii spun că vor să adune mii de participanți, iar accesul ar urma să fie gratuit. Evenimentul se va desfășura la Băile Homorod, unde organizatorii construiesc un nou centru lângă râul Tisa, cu obiectivul de a crea un spațiu comunitar alternativ și un forum politic și cultural deschis pentru maghiarii din Transilvania. În program, accentul ar urma să cadă pe artiști locali, cu o pondere de 70% din Transilvania, conform relatării Transtelex, citată de G4Media. „Apolitic”, dar cu invitații politice și temă româno-maghiară Deși organizatorii vorbesc despre o abordare „civilă” și „apolitică”, tabăra va include și o dimensiune politică: invitații ar fi fost adresate atât premierului ungar Péter Magyar, cât și unor reprezentanți ai guvernului român și ai partidelor politice din Transilvania și din Ungaria (Fidesz, UDMR, Uniunea Maghiarilor din Transilvania). Un accent separat este anunțat pe dialogul româno-maghiar și pe problemele comunitare ale primarilor maghiari. Revitalizarea zonei și reguli de transparență Árpád Gálfi , fost primar din Odorheiu Secuiesc și președinte de onoare al asociației susținătoare, a indicat și o miză locală: revitalizarea regiunii Homoródfürdő, descrisă ca degradată, dar cu potențial de dezvoltare, la care tabăra ar vrea să contribuie. Organizatorii mai spun că vor un eveniment „transparent”, cu acces liber pentru presă și fără înregistrare prealabilă, în ideea de a construi o „opinie publică alternativă” care să echilibreze influența culturală și politică în Transilvania. „Este permis să gândim altfel. Este permis să dezbatem. Un singur lucru nu este permis: să ne umilim unii pe alții”, a afirmat István Kátai. Potrivit organizatorilor, obiectivul taberei este să „umple golurile” din viața publică maghiară din Transilvania și să creeze un cadru de discuții pe care îl consideră insuficient în prezent. [...]
