Știri
Știri din categoria Societate
Aproape jumătate dintre români consideră România o țară nesigură, potrivit Adevărul, care citează „Barometrul Securității Naționale” realizat de INSCOP Research. În același timp, respondenții indică mai des corupția și instabilitatea economică drept amenințări decât un atac militar.
Cercetarea a fost realizată în două valuri, în perioada 23–27 februarie 2026 și 3–13 martie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Din perspectiva securității naționale, 17,9% dintre respondenți au spus că România este „foarte sigură”, 33,2% „mai degrabă sigură”, 27% „mai degrabă nesigură”, iar 19,4% „foarte nesigură”, conform INSCOP.
Sociologul Valentin Fulger leagă această împărțire aproape egală de începutul unei erodări a percepției de siguranță, pe fondul mai multor factori invocați în analiza citată de publicație.
„Corupția apare ca un fenomen endemic”, susține sociologul Valentin Fulger, potrivit materialului citat, argumentând că aceasta a contribuit la decredibilizarea instituțiilor și la un sentiment de vulnerabilizare politică și economică.
În interpretarea sociologului, la această stare contribuie și elemente de context extern și intern: prelungirea războiului din Iran și avertizările Iranului către România în legătură cu folosirea bazelor de către americani, dar și temeri legate de scumpiri la carburanți, cu efecte în lanț asupra prețurilor. Totodată, sunt menționate survolul dronelor la graniță și reacțiile considerate slabe ale autorităților, care ar putea fi interpretate ca vulnerabilități în zona de securitate militară.
În privința principalelor pericole indicate de respondenți, sondajul plasează pe primele locuri:
Datele mai arată diferențe între grupuri socio-demografice și electorale: România este percepută ca mai sigură mai ales de votanții PNL și USR, bărbați, tineri sub 30 de ani, persoane cu educație superioară și locuitori din București și din urbanul mare, în timp ce percepția de nesiguranță este mai prezentă la votanții AUR, femei, persoane peste 60 de ani, cu educație primară și în mediul rural.
În planul orientării externe, 76,8% dintre respondenți spun că România ar trebui să se orienteze către Vest (UE, SUA și NATO), în scădere față de decembrie 2024 (87,5%), iar 10,1% indică o orientare către Est (Rusia și China). Sondajul mai arată că 84,4% nu susțin ieșirea din NATO, în timp ce 22,2% spun că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.
Recomandate
Majoritatea românilor resping acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o percepție critică asupra intervențiilor externe. Datele arată că 55% dintre respondenți consideră aceste acțiuni mai degrabă nejustificate, în timp ce 32% le văd ca fiind justificate, iar 13% nu au o opinie clară. Rezultatul sondajului, realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), evidențiază o tendință de rezervă în rândul populației față de implicarea militară în conflicte internaționale. Percepția dominantă este una prudentă, indicând o reticență față de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și față de rolul marilor puteri în astfel de intervenții. Pentru o imagine mai clară, distribuția răspunsurilor este următoarea: 55% – acțiuni mai degrabă nejustificate 32% – acțiuni justificate 13% – nu știu / nu răspund Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Metoda de colectare a datelor a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență. Interpretarea acestor rezultate sugerează că opinia publică din România rămâne precaută în fața conflictelor externe și nu susține în mod majoritar intervențiile militare, chiar atunci când acestea implică aliați occidentali. Această poziționare poate reflecta atât îngrijorări legate de stabilitatea regională, cât și o preferință pentru soluții diplomatice în locul celor militare. [...]
Ministrul Sănătății spune că șpaga în spitale încă există , deși fenomenul s-ar fi redus față de anii trecuți, potrivit Gândul . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 28 martie 2026, într-un interviu. Alexandru Rogobete a afirmat că primește mesaje de la pacienți, aparținători și colegi din sistem, inclusiv de la cadre medicale care reclamă faptul că sunt „băgați în aceeași oală” din cauza celor care acceptă bani sau alte foloase. Declarațiile ministrului și apelul către instituțiile de control Ministrul a spus că nu intenționează să ascundă problema și a descris șpaga ca pe un fenomen care „s-a redus mult, dar nu a dispărut”. El a indicat că, în comparație cu situația de acum 10 ani, amploarea ar fi „mult mai jos”. „Da, este un fenomen şi nu-l voi ascunde (șpaga în spitale -n.r.). Îmi scriu pacienţi, îmi scriu aparţinători, îmi scriu colegi care sunt revoltaţi de alţii care fac asta şi că sunt toţi băgaţi în aceeaşi oală. Fenomenul s-a redus mult, dar nu a dispărut. Încă există, dar s-a redus mult. Dacă stăm să comparăm cu acum 10 ani de zile, fenomenul este mult mai jos. Dar eu fac apel la instituţiile statului responsabile de monitorizarea şi controlul acestor fenomene să se alăture Ministerului Sănătăţii şi să ne ajute să reducem fenomenul şi mai mult.” Declarația a fost făcută la Prima TV și este redată de Gândul, care îl citează pe News.ro. În intervenție, Rogobete a cerut sprijinul instituțiilor statului cu atribuții de monitorizare și control pentru a reduce în continuare acest tip de practici. Un alt subiect ridicat: curentul antivaccinist În același context, Rogobete a mai afirmat că în România curentul antivaccinist ar fi la „cote extrem de mari”, în special pe rețelele de socializare, unde ar exista grupări „antivacciniste” și „antimedicină”, care ar dezinforma. Ministrul a susținut că Ministerul Sănătății raportează periodic astfel de cazuri și că o parte dintre conținuturile semnalate ar fi fost „date jos” sau blocate, fără a oferi în materialul citat detalii despre platforme, proceduri sau rezultate cuantificabile. [...]
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu susține că România e printre cele mai sigure țări din lume , potrivit Antena 3 CNN , care citează atât o platformă internațională de date, cât și o postare a ministrului pe Facebook. Declarația a fost făcută sâmbătă și este susținută, în articol, de datele de pe numbeo.com, o platformă care agregă indicatori despre costul și calitatea vieții, inclusiv percepții privind criminalitatea. Conform Numbeo , România ar fi plasată mai bine la capitolul criminalitate decât Franța, Irlanda, Germania, Belgia, Spania și Anglia. În același timp, platforma indică faptul că situația infracționalității din Bulgaria și Republica Moldova este percepută ca fiind mai gravă decât cea din România, în timp ce Polonia, Austria, Elveția, Finlanda, Cehia și Danemarca sunt considerate mai sigure decât România. Printre țările cu cea mai mare criminalitate, potrivit platformei citate, se află Papua Noua Guinee, Venezuela și Haiti. Predoiu a legat această poziționare de activitatea Ministerului Afacerilor Interne în combaterea criminalității organizate, invocând un set de cifre pentru ultimul an, inclusiv percheziții, acțiuni operative, grupuri infracționale destructurate și cantități de droguri confiscate, precum și măsuri de sprijin pentru polițiști (laboratoare de analiză, registru național automatizat, dezvoltarea poliției canine și suplimentarea polițiștilor antidrog). „13.786! Nu e doar un număr, este parte din eforturile MAI în războiul cu criminalitatea organizată: 13.786 de percheziții domiciliare într-un an la suspecți de infracțiuni grave. (...) Toate acestea pot fi traduse într-un rezultat recunoscut la nivel mondial: România – printre cele mai sigure țări din lume”, a scris Cătălin Predoiu pe Facebook. [...]
Pentru tinerii din România, primul loc de muncă devine tot mai greu de găsit , potrivit Știrile ProTV , care notează că aproape 30% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani nu lucrează, iar situația este mai apăsătoare în mediul rural. În ansamblu, la finalul anului trecut erau peste o jumătate de milion de români fără slujbă. Datele citate de publicație arată că, în ultimul trimestru din 2025, rata șomajului la nivel național a urcat la 6,3%, în creștere cu 0,3% față de trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă aproximativ 513.000 de persoane fără loc de muncă, cei mai mulți în mediul rural. Un factor invocat în material este schimbarea structurii cererii de pe piața muncii. Unele companii au redus posturile destinate începătorilor după implementarea unor tehnologii bazate pe inteligență artificială, iar specialiștii în resurse umane spun că o parte dintre joburile de început au fost automatizate. În paralel, unele firme ar evita să angajeze persoane fără experiență. Din explicațiile oferite de un specialist în resurse umane citat de Știrile ProTV reiese și o diferență între tinerii din orașe și cei din localități mai mici sau din rural: cei din marile orașe ar intra mai devreme în contact cu munca prin activități care le cresc șansele de angajare, în timp ce în zonele rurale ar exista o dependență mai mare de forme de asistență socială, inclusiv șomaj. În material sunt menționate câteva elemente care, în practică, pot face diferența la primul job: experiență acumulată prin muncă sezonieră (de exemplu, pe timpul verii); stagii de practică (internship); proiecte de voluntariat; acces mai rapid la oportunități în orașele mari, comparativ cu orașele mici și mediul rural. [...]
Italia permite concediu plătit de urgență pentru îngrijirea animalelor bolnave . Măsura introduce un cadru legal prin care angajații pot lipsi de la serviciu, cu plată, atunci când trebuie să se ocupe de un animal de companie aflat într-o situație medicală urgentă. Decizia are la bază o hotărâre judecătorească din 2017, cunoscută drept „cazul Cucciola”, care a stabilit că îngrijirea urgentă a unui animal de companie poate fi încadrată ca „motiv personal sau familial grav” în sensul legislației muncii, scrie Maltadaily . Pentru a obține acest tip de concediu, angajații trebuie să prezinte un certificat veterinar care confirmă că animalul are nevoie de îngrijire urgentă. Documentul este folosit pentru justificarea absenței de la locul de muncă. Hotărârea este corelată cu legislația italiană de protecție a animalelor. Articolul 727 din Codul Penal italian prevede sancțiuni penale pentru lăsarea unui animal într-o stare de suferință gravă, iar instanțele au interpretat această prevedere ca impunând proprietarilor o responsabilitate de îngrijire inclusiv în caz de boală sau rănire. Organizațiile pentru protecția animalelor au susținut decizia, argumentând că proprietarii nu ar trebui puși în situația de a alege între obligațiile profesionale și îngrijirea unui animal bolnav. În același timp, acestea au cerut ca urgențele medicale ale animalelor de companie să fie tratate similar altor urgențe personale sau familiale. În plan practic, recunoașterea acestui motiv de concediu poate reduce riscul ca angajații să recurgă la absențe nejustificate și clarifică responsabilitățile în relația angajat–angajator atunci când apare o urgență veterinară, condiționată însă de documentația medicală cerută. [...]
Ministrul Sănătății spune că, deocamdată, nu există o criză a medicamentelor și le cere românilor să nu își facă stocuri acasă, pentru că o astfel de reacție ar putea „debalansa” piața, potrivit HotNews.ro . Alexandru Rogobete afirmă că, în prezent, în farmacii „prețurile stagnează” și „nu există fluctuații semnificative”. Declarațiile au fost făcute după ce ministrul a fost întrebat, în emisiunea „Insider politic” de la Prima TV, dacă războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta prețul medicamentelor din România. Rogobete a spus că, la nivelul Ministerului Sănătății, a fost constituit un grup tehnic de lucru care monitorizează atât stocurile, cât și prețurile. Ministrul a indicat însă că scumpirea carburanților ar putea ajunge, în timp, să se reflecte și în prețurile din farmacii. El a precizat că, deocamdată, efectul nu se vede, deoarece există stocuri „destul de mari” în România pentru un număr mare de produse farmaceutice, relatează News.ro, citată de HotNews.ro. În același context, Rogobete a făcut apel la calm și a avertizat că achizițiile preventive, din teama scumpirilor, pot produce efectul invers, prin presiune suplimentară pe cerere. Ministrul a spus că măsura de monitorizare este una de prevenție, pentru a putea anticipa eventuale discontinuități, scăderi de producție sau creșteri de prețuri. Alexandru Rogobete a mai explicat că există două categorii de medicamente: cele compensate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Ministerul Sănătății, care au preț reglementat, și cele nereglementate, unde controlul este „mai greoi”. În cazul medicamentelor compensate, ministrul susține că autoritățile încearcă să ajusteze prețurile astfel încât creșterile să nu fie mari, iar monitorizarea se face împreună cu instituții și actori din domeniu, de la Agenția Medicamentului și Unifarm până la reprezentanți ai industriei și societăți profesionale. [...]
