Știri
Știri din categoria Societate
Aproape jumătate dintre români consideră România o țară nesigură, potrivit Adevărul, care citează „Barometrul Securității Naționale” realizat de INSCOP Research. În același timp, respondenții indică mai des corupția și instabilitatea economică drept amenințări decât un atac militar.
Cercetarea a fost realizată în două valuri, în perioada 23–27 februarie 2026 și 3–13 martie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Din perspectiva securității naționale, 17,9% dintre respondenți au spus că România este „foarte sigură”, 33,2% „mai degrabă sigură”, 27% „mai degrabă nesigură”, iar 19,4% „foarte nesigură”, conform INSCOP.
Sociologul Valentin Fulger leagă această împărțire aproape egală de începutul unei erodări a percepției de siguranță, pe fondul mai multor factori invocați în analiza citată de publicație.
„Corupția apare ca un fenomen endemic”, susține sociologul Valentin Fulger, potrivit materialului citat, argumentând că aceasta a contribuit la decredibilizarea instituțiilor și la un sentiment de vulnerabilizare politică și economică.
În interpretarea sociologului, la această stare contribuie și elemente de context extern și intern: prelungirea războiului din Iran și avertizările Iranului către România în legătură cu folosirea bazelor de către americani, dar și temeri legate de scumpiri la carburanți, cu efecte în lanț asupra prețurilor. Totodată, sunt menționate survolul dronelor la graniță și reacțiile considerate slabe ale autorităților, care ar putea fi interpretate ca vulnerabilități în zona de securitate militară.
În privința principalelor pericole indicate de respondenți, sondajul plasează pe primele locuri:
Datele mai arată diferențe între grupuri socio-demografice și electorale: România este percepută ca mai sigură mai ales de votanții PNL și USR, bărbați, tineri sub 30 de ani, persoane cu educație superioară și locuitori din București și din urbanul mare, în timp ce percepția de nesiguranță este mai prezentă la votanții AUR, femei, persoane peste 60 de ani, cu educație primară și în mediul rural.
În planul orientării externe, 76,8% dintre respondenți spun că România ar trebui să se orienteze către Vest (UE, SUA și NATO), în scădere față de decembrie 2024 (87,5%), iar 10,1% indică o orientare către Est (Rusia și China). Sondajul mai arată că 84,4% nu susțin ieșirea din NATO, în timp ce 22,2% spun că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.
Recomandate
Aproape unul din trei tineri de 15–24 de ani nu avea un loc de muncă în T4 2025 , un semnal care apasă direct pe companii și pe costurile de formare, într-o piață în care rolurile de început de carieră se restrâng pe fondul automatizării, potrivit Ziarul Financiar , care citează date ale Institutului Național de Statistică (INS) . În același timp, publicația descrie cum „joburile fantomă” și frustrările legate de practici precum munca nedeclarată, „salariile în plic”, contractele înregistrate târziu sau internshipurile neplătite au devenit teme recurente în conținutul de pe TikTok, pe fondul dificultății tot mai mari de a intra pe piața muncii. De ce se strâng pozițiile entry-level Articolul leagă scăderea oportunităților pentru pozițiile de început de carieră de două presiuni: contextul economic și avansul accelerat al inteligenței artificiale. În special sarcinile repetitive – de la documentare și administrativ până la suport operațional – sunt tot mai des preluate de instrumente bazate pe AI, ceea ce schimbă structura rolurilor junior și ridică pragul de intrare pentru tineri. În acest cadru, integrarea profesională devine mai dificilă, iar soluțiile „de avarie” (internshipuri fără plată sau forme de muncă la limita legalității) riscă să împingă o parte din tineri spre trasee instabile, cu efecte pe termen lung asupra calificării și veniturilor. Reacția din piață: „oportunități reale, nu promisiuni” Ziarul Financiar notează inițiativa unui târg de joburi dedicat industriei de marketing și comunicare, „PR&Ad Fair”, organizat de ONG-ul studențesc PRIME România, programat pe 14 mai. Sunt menționate companii precum Digitalee, Digital Distrikt, Puratos și woom bikes, care ar urma să vină cu opțiuni de la internshipuri plătite la poziții full-time. În material este citată Irina Mateescu (Active Founder, Digitalee), care pune accent pe rolul mediului privat în a oferi „joburi corecte” și pe adaptarea muncii de început de carieră la utilizarea tehnologiei: „AI şi presiunea economică redefinesc piaţa muncii din România pentru GenZ. (...) la PR & Ad Fair (...) ne angajăm să oferim oportunităţi reale, nu promisiuni, ajutând Gen Z să se orienteze cu încredere”. Ce urmează și ce mize are subiectul pentru economie Dincolo de dimensiunea socială, miza economică este legată de alimentarea „conductei” de talente: dacă intrarea tinerilor în piața muncii se blochează sau se face prin formule precare, companiile vor resimți mai greu lipsa de personal calificat și vor avea costuri mai mari de formare ulterior. În paralel, accelerarea automatizării împinge piața spre roluri junior mai puține, dar cu cerințe mai ridicate, ceea ce poate amplifica competiția pentru pozițiile corecte și plătite. [...]
Pachetul social al Comisiei Europene pune presiune pe România să livreze politici anti-sărăcie , într-un context în care 27,4% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, peste media UE de 20,9%, potrivit Adevărul . Miza pentru București nu este doar alinierea la o țintă europeană pe termen lung (2050), ci capacitatea administrativă de a transforma obiectivele în măsuri aplicabile, cu efect în special pentru copii și gospodăriile vulnerabile. Comisia Europeană a lansat un pachet social care include prima strategie europeană dedicată combaterii sărăciei, măsuri pentru prevenirea excluziunii locative, extinderea Garanției Europene pentru Copii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități până în 2030. Inițiativa vine pe fondul tensiunilor sociale alimentate de creșterea costului vieții, care a devenit principala preocupare pentru mai mult de jumătate dintre europeni, în timp ce accesul la locuințe accesibile și servicii sociale se degradează. România: indicatori peste media UE și vulnerabilitate ridicată la copii Datele Eurostat citate în material arată că România rămâne printre cele mai afectate state membre. În 2025, aproximativ 27,4% dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, România fiind depășită doar de Bulgaria și Grecia, în timp ce media UE este de aproximativ 20,9%. Situația este mai severă în rândul copiilor: aproape 33,8% dintre copiii din România sunt expuși aceluiași risc, una dintre cele mai ridicate valori din Uniune. În plus, România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor afectate de lipsuri materiale și sociale severe: aproximativ 17% dintre români nu își permit cheltuieli considerate esențiale, precum încălzirea locuinței, plata utilităților, o alimentație adecvată sau înlocuirea unor bunuri de bază. Ținte europene și instrumente: locuri de muncă, servicii publice, sprijin financiar Strategia Comisiei stabilește ca obiectiv reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie până în 2030 și contribuția la eradicarea sărăciei până în 2050. Documentul pune accent pe trei direcții: crearea de locuri de muncă de calitate; acces mai bun la servicii publice; sprijin financiar adecvat pentru persoanele vulnerabile. Un punct central este sărăcia infantilă: Comisia vizează consolidarea Garanției Europene pentru Copii, astfel încât copiii vulnerabili să aibă acces gratuit la educație timpurie, servicii medicale, mese școlare și sprijin social. Este menționată și propunerea unui Card european pentru copii, pentru acces mai rapid la servicii esențiale. Locuințe și dizabilitate: două capitole cu impact direct în teren Problema locuirii este tratată ca prioritate majoră, în condițiile în care, la nivel european, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% din 2013, iar aproximativ un milion de europeni sunt fără adăpost. În România, deși rata proprietății este ridicată, materialul notează că multe familii trăiesc în locuințe supraaglomerate sau fără condiții adecvate, iar accesul la locuințe sociale este redus. Pachetul include și măsuri pentru persoanele cu dizabilități: în UE, peste 90 de milioane de persoane trăiesc cu o formă de dizabilitate, iar rata de ocupare este mult mai scăzută decât în restul populației. Comisia propune extinderea Cardului European pentru Dizabilități, dezvoltarea serviciilor comunitare și investiții în tehnologii de asistență, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială. Ce urmează: testul pentru România este implementarea Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că sărăcia și excluziunea socială „pot și trebuie depășite”. În același timp, materialul subliniază că, pentru state precum România, succesul strategiei europene depinde în mare măsură de capacitatea autorităților naționale de a transforma obiectivele în politici concrete și eficiente — într-un peisaj intern marcat de diferențe mari între regiuni, cu București-Ilfov mult peste multe zone rurale din sud și est, unde accesul la servicii și infrastructură rămâne limitat. [...]
România a pornit elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie, cu finanțare de circa 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) pentru pregătirea documentului, într-un context în care aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei , potrivit Știrile Pro TV . Miza, dincolo de componenta socială, este una economică: ministerul leagă reducerea sărăciei de participarea la piața muncii, costuri sociale și pierderea de capital uman. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că demersul a fost declanșat „prin ordin de ministru”, iar în aceeași zi a fost depusă o fișă de proiect pentru obținerea finanțării din Programul de Asistență Tehnică 2021–2027 , bani destinați întregului parcurs de elaborare a strategiei. Ce presupune strategia și cine intră în implementare Pîslaru a subliniat că proiectul pregătit pentru finanțare vizează „creșterea capacității administrative a autorităților” și nu este un demers strict sectorial. Cu alte cuvinte, strategia nu ar urma să privească doar Ministerul Muncii și agențiile din subordine, ci și alte instituții cu atribuții în politici de combatere a sărăciei. În lista de pași menționați de ministru intră: evaluarea programelor de asistență socială și a proiectelor finanțate din fonduri europene; o analiză națională a nevoilor din domeniul excluziunii sociale; consultări cu partenerii sociali; un mecanism de monitorizare și un comitet de coordonare și monitorizare, înființat odată cu ordinul. De ce contează economic: piața muncii și „capitalul uman” Ministrul a legat direct sărăcia de efecte economice și sociale: participare redusă la piața muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari și pierdere de capital uman. În același context, a indicat că 19,2% dintre tineri nu sunt nici în educație formală, nici într-un loc de muncă, vorbind despre „tinerii invizibili” care nu sunt țintiți adecvat de politicile publice. Pîslaru a mai afirmat că România este prima țară membră a UE care a inițiat demersuri pentru o astfel de strategie, în cadrul apelului european pentru consolidarea incluziunii sociale. Ce urmează Potrivit ministrului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să lanseze în luna iunie un apel legat de foaia de parcurs 2028–2034 (următorul cadru financiar multianual), iar pregătirea strategiilor ar trebui să ajute la definirea priorităților înainte de alocarea și cheltuirea fondurilor. În materialul citat nu sunt precizate termene pentru finalizarea strategiei anti-sărăcie sau măsuri concrete care vor rezulta din ea. [...]
Rata de returnare a ambalajelor SGR a trecut de 76% în martie , semn că sistemul începe să se apropie de echilibrul dintre ce intră pe piață și ce se întoarce în colectare, potrivit Wall-Street . RetuRO , administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a raportat pentru martie 2026 colectarea a aproximativ 389 de milioane de ambalaje, din 509 milioane puse pe piață, ceea ce corespunde unei rate de returnare de peste 76%. La nivelul întregului trimestru I, românii au returnat peste 1 miliard de ambalaje de băuturi, comparativ cu 1,2 miliarde puse pe piață. În același interval, RetuRO a predat către reciclatori circa 90.000 de tone de materiale. Ce înseamnă operațional: flux mai stabil către reciclare Din perspectiva funcționării sistemului, apropierea dintre volumele puse pe piață și cele returnate reduce presiunea pe lanțul logistic al SGR și crește predictibilitatea cantităților care ajung la reciclare. Datele raportate indică o „evoluție constantă” în primele trei luni ale anului, conform RetuRO. Imaginea de ansamblu de la lansarea SGR De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate peste 9,6 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 700.000 de tone de materiale. RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuirea profitului către acționari), ceea ce înseamnă că eventualul profit este reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat mixt: trei acționari privați (Asociația Berarii României pentru Mediu – 30%, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – 30%, Asociația Retailerilor pentru Mediu – 20%) și statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). [...]
Cazul relatat de Horia Constantinescu arată cât de ușor pot fi păcăliți consumatorii pe piața biletelor revândute , inclusiv când cumpără de pe platforme „cunoscute”, potrivit Mediafax . Horia Constantinescu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a spus într-o postare pe rețelele sociale că nu a reușit să intre la concertul Metallica de la București cu biletul pe care îl achiziționase, deși plecase de acasă convins că este valid. El afirmă că a aflat problema abia la ultimul filtru de acces, după ce a stat la coadă. Într-un video publicat pe Facebook, Constantinescu descrie situația astfel: „Am stat la coadă, am mers la pas și când m-am apropiat de ultimul filtru, am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie. Se întâmplă și la case mai mari. Biletele la concertul celor de la Metallica s-au dovedit a fi o țeapă.” Fostul șef al ANPC spune că a cumpărat biletele de pe o pagină de internet pe care o considerase credibilă, menționând explicit Viagogo , și că în jurul lui erau și alte persoane aflate în aceeași situație. „Le cumpărasem de pe o pagină de internet aparent ultra-para, cunoscută Viagogo. Lângă mine mai erau și alții care și-au luat țeapă. Nu mă satisface deloc acest lucru, chiar îmi pare rău.” Un fenomen recurent la evenimente mari Mediafax notează că „țepele” cu bilete sunt frecvente la concertele de anvergură, mecanismul tipic fiind vânzarea aceluiași bilet – de regulă fals – către mai multe persoane. În plus, și alți români s-au plâns pe rețelele sociale de situații similare. Constantinescu a mai spus că regretă că nu îi poate vedea pe cei de la Metallica și că va urmări concertul doar din materiale video. [...]
Percepția românilor despre partenerii externi se consolidează în jurul Occidentului , cu Germania, Republica Moldova și Franța în fruntea încrederii, în timp ce Rusia rămâne la coada clasamentului, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Mediafax . Datele sunt relevante pentru modul în care se conturează sprijinul public față de direcțiile de politică externă și de securitate ale României, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina. Sondajul, realizat în cadrul Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, indică faptul că percepțiile despre statele partenere sunt influențate „într-o mare măsură” de factori geopolitici, dar și de afinități culturale și politice. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , spune că diferențele de percepție se văd inclusiv între segmente sociale și electorale, cu o linie de separație mai pronunțată în jurul temelor europene și al războiului din proximitate. Cine conduce clasamentul încrederii Germania este țara percepută cel mai pozitiv: 71,8% dintre respondenți o consideră „prietenoasă” (17,9% „foarte prietenoasă”, 53,9% „destul de prietenoasă”). Urmează Republica Moldova (71,1%) și Franța (70,8%), cu niveluri apropiate de încredere. În același timp, Uniunea Europeană are o imagine pozitivă pentru 68,9% dintre respondenți, Turcia pentru 67,3%, iar Statele Unite pentru 61,9%, ceea ce conturează un nucleu de încredere predominant pro-occidental. Zona de mijloc și „falie” pe Ucraina China este percepută ca prietenoasă de 52,7% dintre români, iar Ungaria de 51,1%. Ucraina are o percepție mai echilibrată: 48,3% opinii favorabile, cu un procent important de respondenți care o văd negativ. Ștefureac descrie Ucraina drept „cea mai mare falie de opinie” din societatea românească, cu percepții „aproape împărțite între susținere și ostilitate”, pe fondul „războiului cognitiv și propagandei specifice”. Rusia, respingere dominantă, cu un nucleu de toleranță Rusia se află pe ultimul loc: doar 19,3% dintre respondenți o consideră prietenoasă. Potrivit lui Ștefureac, respingerea este „cea mai puternică” dintre actorii externi măsurați, dar datele ar indica și existența „unui nucleu de toleranță sau de relativă simpatie” concentrat în zona electoratului AUR, în mediul rural și în rândul persoanelor cu nivel educațional mai redus. El notează totuși că „doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia”, în timp ce „două treimi” o consideră neprietenoasă. Metodologie Sondajul a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
