Știri
Știri din categoria Societate
Ministrul Mediului spune că toate șezlongurile amplasate ilegal pe litoral vor fi ridicate în acest an, într-o măsură care vizează direct concurența neloială dintre operatorii de plajă și aplicarea regulilor de ocupare a suprafețelor închiriate, potrivit G4Media.
Declarația îi aparține Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a vorbit miercuri, 15 aprilie, la emisiunea „Apel matinal” de la Radio România Actualități. Informația este prezentată de G4Media, care notează că anunțul a fost preluat de Agenția de presă Rador, citând Radio Constanța.
Ministrul a spus că au fost deja identificați operatori economici care au așezat șezlonguri „deși nu aveau acces legal” pe suprafețele respective și că, în acest an, autoritățile au început intervențiile, fiind „deja eliberate zonele unde nu exista niciun fel de autorizație”.
Miza, în logica prezentată de ministru, este eliminarea unei „competiții ilegale” pentru firmele care au plătit și au respectat procedurile de închiriere a plajelor. Buzoianu a invocat investițiile făcute de operatorii care au închiriat legal suprafețe și a susținut că aceștia nu ar trebui să concureze cu firme care „nu a plătit, cu zero costuri” și care se amplasează „fix lângă ei” cu șezlonguri puse ilegal.
Ministrul a amintit că și anul trecut a existat o discuție publică despre situații în care firme au pus șezlonguri pe plaje pe care nu le închiriaseră, iar atunci „nu s-a acționat” pentru ridicarea lor și aplicarea de amenzi, conform relatării. Pentru acest sezon, mesajul transmis este că intervențiile vor fi făcute, iar șezlongurile amplasate ilegal vor fi ridicate.
Recomandate
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate după jaful din Olanda vor putea fi văzute de public, pentru o perioadă limitată, începând cu 22 aprilie , la Muzeul Național de Istorie a României , potrivit Adevărul . Miza practică pentru vizitatori este fereastra scurtă de expunere: artefactele sunt prezentate într-o expoziție temporară, anunțată ca fiind de aproximativ 10 zile. Evenimentul oficial de prezentare este programat pe 21 aprilie 2026, iar din 22 aprilie expoziția devine accesibilă publicului larg. Programul de vizitare la MNIR Coiful poate fi văzut în intervalul obișnuit de funcționare al muzeului: miercuri – duminică: 10:00 – 18:00 ultima intrare: 17:15 luni și marți: închis Pe fondul interesului ridicat, publicația notează recomandarea de a ajunge mai devreme pentru a evita aglomerația. Expunere temporară și posibilă extindere în țară Expoziția este limitată în timp: coiful urmează să fie expus aproximativ 10 zile, începând cu 21 aprilie 2026. Autoritățile au anunțat, ulterior, și posibilitatea unei campanii prin care artefactele să fie prezentate și în alte orașe din România. Context: furtul din Olanda și recuperarea Coiful de la Coțofenești a fost furat în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, unde era expus temporar. Potrivit datelor citate de anchetatori, autorii au forțat accesul prin detonarea unui perete exterior, au mers direct la zona cu artefactele dacice, au spart vitrinele și au părăsit incinta în câteva minute, înainte de intervenția forțelor de ordine. După o anchetă derulată de autoritățile olandeze împreună cu parteneri internaționali, piesele au fost recuperate și readuse în România în cursul anului 2026, în condiții speciale de securitate, pentru reintegrarea în patrimoniul național. [...]
Decizia de redenumire a viitorului stadion Dinamo în „Arena Mircea Lucescu” fixează de pe acum identitatea și poziționarea publică a proiectului , într-un moment în care infrastructura sportivă din București rămâne un subiect sensibil de interes public. Informația a fost anunțată de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , potrivit Agerpres . Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) , numele ales urmărește să celebreze „nu doar un antrenor, ci o instituție a fotbalului românesc, european și mondial”, iar Mircea Lucescu este prezentat drept un reper construit prin „cunoaștere și muncă neîntreruptă”, care a influențat modul în care se joacă fotbalul. În același comunicat, MAI descrie parcursul lui Mircea Lucescu de la jucător la antrenor, insistând pe ideea de „identitate de joc”, „model de organizare” și „cultură a performanței” asociate carierei sale, dincolo de trofee. Instituția îl caracterizează și ca „un mare pedagog”, cu rol de mentor pentru generații de sportivi. Mircea Lucescu a decedat pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, mai arată sursa citată. [...]
Scăderea interesului clienților cu venituri mari pentru bordelurile din cartierul gării din Frankfurt lovește direct în activitatea „laufhaus”-urilor, pe fondul degradării zonei și al mutării întâlnirilor în online , potrivit Focus . Un administrator de bordel („Wirtschafter”) descrie cum consumul vizibil de droguri și schimbarea „clientelei” au devenit un factor de risc comercial pentru afacerile din zonă. Daniel, 40 de ani, lucrează într-un bordel din cartierul gării ca responsabil de administrare și securitate: coordonează închirierea camerelor către prostituate și gestionează regulile interne, inclusiv intervenția în caz de incidente. El spune că are la dispoziție monitorizare video a coridoarelor și că telefoanele din camere au un mod de urgență care direcționează apelurile către biroul său. De ce contează: degradarea zonei schimbă cererea și profilul clienților Din perspectiva lui Daniel, în ultimii ani cartierul s-a schimbat „în rău”, cu mai mulți consumatori de droguri și dealeri pe stradă, ceea ce afectează direct fluxul de clienți. În acest context, el afirmă că „înainte” veneau mai des și cetățeni înstăriți, dar acum „nu mai au chef” să vină „să-și trăiască fanteziile”, tocmai din cauza consumului masiv de droguri din stradă, pe care îl numește „dăunător afacerii”. Tot el critică diferența de abordare a autorităților: dă exemplul unei amenzi de 100 de euro primite pentru o problemă minoră la plăcuța de înmatriculare, în timp ce, spune el, un consumator de crack aflat lângă el pe trotuar nu este sancționat. Cum se adaptează operațional: reguli, securitate și „migrarea” către online În interior, Daniel susține că încearcă să evite problemele cu autoritățile și insistă pe respectarea regulilor, inclusiv obligația legală de a folosi prezervativ. Spune că femeile primesc zilnic prezervative și că, la selecție, contează igiena și actele, iar dependența de alcool/droguri sau constrângerea ar exclude o persoană de la lucru. În paralel, organizațiile care lucrează în zonă descriu o schimbare de piață după pandemie. Laura Wuttke, directoarea PX Sozialwerk (organizație diaconală), afirmă că „laufhaus”-urile sunt mai goale, multe întâlniri sunt inițiate online, iar o parte dintre femei lucrează în hoteluri sau în apartamente. Wuttke argumentează totuși că „laufhaus”-urile pot oferi un anumit nivel de protecție prin prezența altor femei pe coridoare și prin butoane de urgență în camere—dacă pot fi folosite efectiv într-o situație-limită. Vulnerabilități persistente: dependența economică și controlul informal Encarni Ramírez Vega, directoare adjunctă a FIM – Frauenrecht ist Menschenrecht e.V ., estimează că aproximativ 200 de femei mai lucrează în „laufhaus”-urile din cartierul gării. Ea spune că și acolo există situații în care femeile își împart veniturile cu bărbați care joacă, mai mult sau mai puțin, rolul de proxenet, iar astfel de structuri pot apărea indiferent de locul unde se desfășoară activitatea. În acest tablou, mesajul comun este că presiunea din stradă (droguri, insecuritate percepută) și mutarea contactului către online redesenează cererea și modul de operare, cu efecte directe asupra afacerilor tradiționale din cartier. [...]
Primăria Capitalei pregătește o înăsprire a controlului asupra teraselor din parcuri , după ce a început demolarea construcțiilor fără autorizație din Cișmigiu și anunță că același tip de intervenție va viza și zona teraselor „cu cântec” din Herăstrău, potrivit Euronews . În ultima lună, primarul general Ciprian Ciucu spune că a semnat dispoziții de desființare pentru aproape 55 de construcții ilegale de pe domeniul public – terase, chioșcuri și dependințe – care nu au autorizații și nu respectă regulamentul urbanistic. Unele ar fi fost amplasate în parc de aproximativ 10 ani, iar demolările au început deja în Parcul Cișmigiu. Herăstrău: proiect de consolidare a malurilor, blocat la zona teraselor Ciucu afirmă că Parcul Herăstrău „va trece prin același proces”, în paralel cu un proiect de punere în siguranță a malurilor lacului. Edilul a precizat că a semnat autorizația de construire pentru lucrări, însă proiectul tehnic se oprește înainte de zona teraselor, proiect comandat cu mai mulți ani în urmă. „Am decis că îl vom trata pe faze: acesta este faza I şi va fi executată anul acesta. Pentru faza II, cea cu terasele, voi cere ALPAB o expertiză şi să contracteze şi aici proiectare, nu ne putem juca cu siguranţa malurilor.” Primarul a avansat și ipoteza că proiectarea inițială ar fi evitat zona teraselor pentru a nu bloca întregul proiect în litigii. Evidență a teraselor și „intrarea în legalitate” Edilul spune că va cere Poliției Locale o evidență privind situația teraselor din Herăstrău, susținând că, din informațiile sale, doar unele localuri ar fi legale. El afirmă că va face publică situația și va dispune măsuri pentru intrarea în legalitate. „Dacă funcţionează legal. Dacă nu, vor fi aduşi în legalitate.” În același mesaj, Ciucu a menționat presiuni vehiculate în spațiul public, potrivit cărora „ar fi oameni puternici” cu interese în cluburile din zonă, dar a spus că nu are „emoții” în legătură cu acest subiect. Regulament nou pentru terase, inclusiv în parcuri În două-trei săptămâni, primarul general anunță lansarea în dezbatere publică a unui regulament pentru terase, inclusiv cele din parcuri, însoțit de un ghid cu elemente permise (de la tipuri de mobilier la culori pentru copertine și dimensiuni pentru pergole și jardiniere). Totodată, Ciucu indică un model de reglementare „stradă cu stradă” în centrul Bucureștiului, în colaborare cu patronatul HORA, pentru a stabili cât și cum se pot extinde terasele în funcție de configurația străzilor și lățimea trotuarelor, cu obiectivul declarat de „predictibilitate” și control. Contextul complet al anunțului este în postarea de pe Facebook a primarului, la care face trimitere materialul: Facebook . [...]
Primăria Timișoara impune eliberarea adăposturilor până la 15 mai 2026 pentru a putea începe reabilitarea și amenajarea lor, într-un program care vizează readucerea în funcțiune a unor spații publice de protecție civilă, potrivit G4Media . Municipalitatea a demarat un program de reabilitare și amenajare a adăposturilor publice de protecție civilă, cu obiectivul de a crește siguranța populației în situații de urgență. Informația este transmisă de Agenția de presă Rador, care citează Radio Timișoara. Ce presupune programul și câte adăposturi sunt vizate În prima etapă, proiectul începe cu expertizarea tehnică a spațiilor, înaintea lucrărilor propriu-zise. Primăria are în evidență 89 de adăposturi civile, amplasate în special în blocuri construite în perioada comunistă, cu o capacitate totală de peste 12.000 de persoane. Dintre acestea, 48 sunt deja intabulate și incluse în programul de modernizare. Autoritățile atrag atenția că multe adăposturi sunt în prezent nefuncționale, fie pentru că sunt blocate de obiecte depozitate, fie pentru că au fost modificate fără autorizație, prin compartimentări sau intervenții asupra instalațiilor. Obligațiile locatarilor și ce se întâmplă dacă nu sunt respectate Pentru a permite accesul specialiștilor și demararea lucrărilor, asociațiile de proprietari trebuie să elibereze adăposturile până la 15 mai 2026. Dacă în interior au fost realizate construcții neautorizate — precum boxe, pereți sau alte compartimentări — acestea trebuie îndepărtate de locatari. Dacă obligațiile nu sunt respectate, Primăria va interveni pentru readucerea adăposturilor la forma inițială, „conform legislației în vigoare”, mai arată informația citată. După finalizarea reabilitării, adăposturile vor putea fi utilizate în continuare de locatari, în condițiile stabilite de lege. [...]
Moreni scoate sălile de jocuri de noroc din oraș de la 31 decembrie, după ce primăria estimează că anual „pleacă” din zonă 9–10 milioane de euro (aprox. 45–50 milioane lei) către păcănele și pariuri , potrivit Economica . Măsura este prezentată de primarul Gabriel Purcaru ca o decizie cu miză economică locală, pe fondul unui impact redus în taxe și beneficii pentru comunitate. Edilul spune că în municipiu funcționează 68 de aparate tip „păcănele”, iar media anuală „a unui aparat” ar fi de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) cheltuiți în sălile de jocuri. Pe acest calcul, ar rezulta 6,8 milioane de euro (aprox. 34 milioane lei) care ies anual din Moreni doar prin aparate, la care se adaugă „peste 2,5 milioane de euro” (aprox. 12,5 milioane lei) din pariuri sportive, din Moreni și localitățile limitrofe. Argumentul economic: bani cheltuiți local, taxe plătite în altă parte Primarul afirmă că activitatea nu ar fi adus beneficii bugetare locale, invocând faptul că firmele care operează sălile au sedii în București, Prahova și Târgoviște, astfel că „nici măcar taxele pentru salarii” nu ar fi fost plătite în Moreni. În același timp, el susține că sălile au generat „numai probleme și deservicii” pentru localitate. Impact operațional: locuri de muncă și o excepție pentru Loteria Română În sălile de jocuri de noroc din Moreni ar lucra 54 de angajați, dintre care 26 ar fi din localitate, potrivit declarațiilor edilului. Primăria a anunțat însă o excepție pentru două locații ale Loteriei Române, dar doar pentru jocul „tradițional” cu bilet „6 din 49”. În aceste puncte, spune primarul, vor fi eliminate pariurile sportive și aparatele tip „păcănele”, iar excepția ar avea ca scop păstrarea a patru locuri de muncă, ocupate de persoane din Moreni, „foarte aproape de vârsta de pensionare”. Când intră în vigoare și ce urmează Decizia de eliminare a sălilor de jocuri de noroc din Moreni ar urma să intre în vigoare la 31 decembrie a acestui an. Primarul motivează termenul prin nevoia de tranziție: angajații să aibă timp să își caute un alt loc de muncă, iar proprietarii spațiilor închiriate să poată găsi chiriași din alte domenii de activitate. [...]
