Știri
Știri din categoria Societate
Sesizarea la CNCD deschide un posibil dosar de discriminare cu miză de guvernanță la Metrorex, după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, l-a reclamat pe liderul Sindicatului Liber Metrou, Marian Artimon, pentru declarații considerate misogine, potrivit Adevărul. Cazul mută disputa din zona retoricii publice în cea a reglementării, unde o eventuală sancțiune ar putea seta un precedent privind discursul discriminatoriu al persoanelor cu rol decizional în instituții și companii publice.
Buzoianu a anunțat sesizarea într-un mesaj video publicat luni seară pe Facebook. Ea susține că gravitatea declarațiilor este amplificată de faptul că Artimon este și consilier general PSD în Consiliul General al Municipiului București, poziție din care „ia decizii care afectează sute de mii de femei din București”.
Ministrul interimar afirmă că problema nu este doar opinia personală a liderului sindical, ci riscul ca o astfel de mentalitate să influențeze decizii publice.
„Problema nu este că dumneavoastră, domnul Marian Artimon, sunteți misogin. Problema este că dumneavoastră luați decizii cu această mentalitate pentru sute de mii de femei din București”, a declarat Diana Buzoianu.
Buzoianu mai spune că Artimon ar fi trebuit să demisioneze după declarațiile făcute și că PSD ar fi trebuit să-i retragă sprijinul politic, motiv pentru care a apelat la CNCD, invocând existența unei „legislații foarte clare” privind discriminarea.
Reacția ministrului vine după o conferință de presă de miercurea trecută, în care Marian Artimon a criticat administrarea Metrorex și a pus problemele companiei pe seama faptului că „sunt cam multe femei” în poziții de decizie.
„Din păcate, nu vreau să jignesc, cam multe femei care conduc, iau decizii pentru metrou”, a afirmat Artimon, adăugând că s-ar fi ajuns să se „conducă economic, în loc să se conducă tehnic”.
În aceeași intervenție, Artimon a făcut și o afirmație referitoare la conducerea din minister:
„Poate prea multă lipsă de sânge în instalații, ca să zic așa, pe acolo, prin minister”, a mai spus acesta.
Potrivit informațiilor de pe site-ul Metrorex, compania este condusă din septembrie 2023 de directorul general Mariana Miclăuș, iar funcția de director financiar este ocupată de Ioana Diaconu.
Diana Buzoianu spune că așteaptă ca CNCD să analizeze sesizarea și să decidă dacă declarațiile lui Marian Artimon constituie discriminare. Dacă instituția constată încălcarea legislației, cazul poate avea consecințe de reglementare și de practică instituțională, prin modul în care sunt sancționate declarațiile discriminatorii venite de la persoane cu rol public și influență în decizie.
Recomandate
Ministerul de Interne cere actualizarea legislației și investiții în tehnologii antidronă pentru intervențiile de urgență , pe fondul unor riscuri tot mai diverse – de la incendii de amploare la inundații și utilizarea dronelor – potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , la ceremonia de Ziua Pompierilor, organizată la Monumentul Eroilor Pompieri din București. Predoiu a vorbit despre evoluția structurilor de intervenție după integrarea pompierilor în Sistemul Național pentru Situații de Urgență, susținând că această schimbare a redus riscurile în misiuni, a scurtat timpii de intervenție și a crescut șansele de supraviețuire pentru persoanele salvate. La eveniment au participat, între alții, secretarul de stat Raed Arafat, conducerea MAI, șefi de arme, veterani și reprezentanți ai instituțiilor partenere, conform Ministerului de Interne. Dronele, un risc nou care împinge spre reguli și achiziții În discurs, ministrul a inclus dronele între „noile provocări”, alături de incendii de mare anvergură (inclusiv de pădure), dezastre naturale și inundații. În acest context, Predoiu a indicat două direcții de acțiune: măsuri legislative , care să stabilească „responsabilități clare”, cu implicarea Parlamentului; procurarea și introducerea de tehnologii antidronă pentru echiparea structurilor de intervenție, prin decizii la nivel guvernamental. „Este nevoie și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și pentru echiparea structurilor de intervenție cu tehnologii antidronă”, a afirmat Cătălin Predoiu. Dotări finanțate și cu bani europeni, plus presiune pentru digitalizare Predoiu a legat modernizarea de accesul la fonduri europene, argumentând că fără „calea europeană și euroatlantică” dotările nu ar fi fost posibile „într-un timp atât de scurt”. El a susținut, totodată, că dotarea și organizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a Sistemului Național pentru Situații de Urgență au ajuns să fie „un model în Europa”, studiat inclusiv în structuri europene și NATO specializate pe astfel de riscuri. Ministrul a mai spus că este necesară continuarea digitalizării și concentrarea eforturilor în centre regionale , pentru creșterea eficienței și reducerea riscurilor pentru personalul de intervenție. Peste 400.000 de intervenții în acest an În final, Predoiu a indicat volumul de activitate al pompierilor, vorbind despre „ peste 400.000 de intervenții în situații de urgență ” în acest an și despre „miile de vieți salvate an de an”. El a amintit și misiunile externe ale pompierilor români în Franța, Grecia și Serbia, despre care a spus că au contribuit la prestigiul României. Mesajul președintelui: protecția civilă, parte a securității naționale Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj în care a descris riscurile drept „tot mai complexe și mai greu de anticipat”, invocând, între altele, războiul din vecinătatea României, incendiile de vegetație, inundațiile, fenomenele meteo extreme, accidentele tehnologice și amenințările la adresa infrastructurilor critice, potrivit Administrației Prezidențiale . Șeful statului a cerut dezvoltarea unei „culturi moderne a rezilienței” și a pledat pentru continuarea investițiilor în pregătire, infrastructură și tehnologii, menționând explicit inteligența artificială, dronele, sistemele de avertizare timpurie și comunicațiile ca instrumente ale protecției civile moderne. [...]
Garda de Mediu a aplicat amenzi de 795.000 de lei după episoadele de miros puternic din București și Ilfov, indicând drept surse probabile depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina , potrivit Adevărul . Operatorul stației de la Glina, Apa Nova , contestă concluziile și spune că nu există dovezi tehnice care să lege activitatea stației de disconfortul olfactiv reclamat de locuitori. Mirosul a fost resimțit în nopțile de 17 și 18 august, iar autoritățile au primit peste 1.300 de sesizări, o parte importantă venind din sudul și sud-estul Capitalei, inclusiv din Sectorul 4. În urma reclamațiilor, Garda Națională de Mediu a făcut 55 de controale în București și Ilfov. Ce măsuri au luat autoritățile și ce urmează Pe lângă amenzile totale de 795.000 de lei, inspectorii au dispus trei sistări de activitate, au formulat o sesizare penală și au confiscat un utilaj. Pentru cele două obiective considerate „cele mai probabile surse” ale mirosului – depozitul de la Vidra și stația de la Glina – au fost stabilite 22 de măsuri de conformare, care ar urma să fie verificate ulterior de inspectori. Publicația notează că Garda de Mediu nu vorbește despre o sursă identificată cu certitudine, ci despre două obiective indicate ca fiind cele mai probabile, pe baza sesizărilor și a constatărilor din teren. Apa Nova: „nu este susținută de date tehnice” Apa Nova respinge asocierea stației de epurare Glina cu mirosul din 17–18 august și califică drept „nefundamentate tehnic” concluziile autorității. Compania susține că nu există măsurători care să demonstreze o legătură de cauzalitate și afirmă că analizele pentru apa epurată și pentru apa din râul Dâmbovița ar fi indicat valori în limitele legislației europene. „Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Stației de Epurare Glina nu este susținută de datele tehnice și de rezultatele analizelor disponibile (...). Prin urmare, compania respinge ferm asocierea stației de epurare cu sursa de proveniență a disconfortului olfactiv.” Operatorul anunță că va contesta în instanță, în termenul legal, procesul-verbal de contravenție și că va pune la dispoziția autorităților date și argumente tehnice, inclusiv buletine de analiză și „determinări de noxe profesionale” (măsurători ale concentrațiilor de substanțe nocive în aer, în mediul de lucru). [...]
Închiderea „Săptămânii Protecției Civile” și lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență au fost marcate la București printr-o conferință la care a participat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila , potrivit Agerpres . Evenimentul pune accent pe componenta operațională a comunicării publice în situații de urgență, printr-o platformă online actualizată. Conform descrierii fotografiei publicate de Agerpres, Cseke Attila a fost prezent la „conferința de închidere a Săptămânii Protecției Civile” și la lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) . Materialul indică drept loc al evenimentului București, iar data realizării fotografiei este 4 martie 2025. În lipsa altor detalii în materialul disponibil (fiind o pagină de fotografie), nu sunt precizate elemente despre funcționalitățile noului site, calendarul de implementare sau impactul concret asupra procedurilor DSU. [...]
Un val de solidaritate online a transformat Patiseria Amzei într-un punct de presiune operațională , cu timpi de așteptare de peste o oră și cozi formate încă de dimineață, potrivit Antena 3 . Episodul vine după „scandalul merdenelelor” din ultimele zile, care a amplificat vizibilitatea patiseriei în mediul online. Patiseria a devenit, pentru o parte dintre clienți, un simbol al „micilor afaceri de familie”, iar unii dintre cei prezenți au spus că au venit explicit ca reacție la valul de comentarii apărute pe rețelele sociale. În paralel, proprietarul, cunoscut ca „Nea Mihai”, a transmis primul mesaj de la începutul controverselor, afirmând că nu își dorește „războaie, rivalități sau polemici”. Cozi de peste o oră și cumpărături „de susținere” Antena 3 relatează că unii clienți au așteptat aproape o oră pentru a cumpăra produse, iar alții au indicat timpi de așteptare de aproximativ o jumătate de oră. Într-un caz, un cuplu a spus că a stat circa o oră și jumătate la coadă pentru două merdenele. Printre cei prezenți s-a aflat și influencerul Backpack Your Life, care a cumpărat 15 merdenele, explicând că le duce cadou la o petrecere. Un copil venit cu mama lui a spus că a văzut clipurile de pe TikTok și a vrut să își formeze singur o părere, considerând „urât” ce s-a spus despre patiserie în materialul care a declanșat scandalul. Reacții publice: scuze și intervenții în spațiul public În același context, reprezentantul restaurantului care a generat polemica pe rețelele sociale și-a cerut scuze, spunând că nu se aștepta ca videoclipul să aibă o asemenea turnură. Patiseria a câștigat rapid tracțiune în online, iar, potrivit aceleiași surse, numărul urmăritorilor s-a dublat. Mesajul Loredanei Groza și ecoul politic Cântăreața Loredana Groza a publicat pe Instagram un mesaj de susținere pentru „Nea Mihai”, evocând relația ei de lungă durată cu locul și apreciind rezistența afacerii în timp. Artista i-a transmis și un mesaj direct patronului, spunând că abia așteaptă să treacă din nou prin Amzei „la o merdenea”. În discuție a intervenit și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care a apreciat scuzele lui Edmond Niculușcă, administratorul și co-fondatorul localului La Mița Biciclista , comentând că „nu îmi imaginez Bucureștiul fără merdenele, dar e loc și pentru croissant”. Pentru Patiseria Amzei, efectul imediat al controversei pare să fie o creștere bruscă a cererii, care se vede direct în timpii de așteptare și în aglomerația de la punctul de vânzare, pe fondul unei popularități accelerate în mediul online. [...]
Într-un an și opt luni, Poliția a sancționat 1.912 șoferi pentru agresivitate în trafic pe baza sesizărilor cetățenilor , transmise prin aplicația e-SAR , potrivit datelor IGPR prezentate de Economica . Miza practică a mecanismului introdus prin OUG 84/2024 este că probele video încărcate de participanții la trafic pot duce la amendă și la suspendarea permisului, fără ca polițistul să fi fost prezent la fața locului. În intervalul 27 octombrie 2024 – 30 iunie 2026, Poliția Rutieră a primit 2.292 de sesizări „corecte și complete” prin e-SAR privind abateri încadrate ca agresivitate în trafic. Dintre acestea, 1.569 au fost înregistrate între 27 octombrie 2024 și 31 decembrie 2025, iar 723 în prima jumătate din 2026. Unde s-au dat cele mai multe sancțiuni Cele mai multe sancțiuni aplicate ca urmare a sesizărilor din e-SAR au fost raportate în: București: 424 sancțiuni Brigada Autostrăzi: 275 Iași: 180 Timiș: 121 Ilfov: 95 Constanța: 84 Cluj: 65 Brașov: 62 Sibiu: 56 Prahova: 51 Argeș: 42 Bacău: 39 Buzău: 34 Dolj: 31 Vâlcea: 27 Neamț: 26 Giurgiu: 26 Galați: 24 Maramureș: 23 Dâmbovița: 22 Ce înseamnă „comportament agresiv” și ce sancțiuni se aplică Lista de comportamente considerate agresive include, între altele: schimbarea repetată a benzilor pentru a depăși un șir de vehicule, „lipirea” de un alt vehicul pentru intimidare, frânarea bruscă fără motiv, folosirea repetată a claxonului sau a luminilor pentru a forța eliberarea benzii, mersul cu spatele pentru intimidare ori derapajul controlat intenționat. Pentru agresivitate în trafic, sancțiunea este de 4–5 puncte de amendă și reținerea permisului pentru 30 de zile , conform OUG 195/2002 (Codul rutier), în forma citată în articol. Economica notează că punctul de amendă a ajuns la 216,25 lei de la 1 iulie 2026 , ca urmare a majorării salariului minim brut; astfel, amenda pentru această abatere se traduce printr-un cost mai mare decât în perioadele anterioare. Cum funcționează e-SAR și ce obligații are cel care reclamă Sesizarea se face online, după crearea unui cont pe platforma MAI, iar utilizatorul completează un formular și încarcă o înregistrare audio-video sau video. În sesizare sunt cerute obligatoriu date de identificare (inclusiv CNP), date de contact, data/ora/locul faptei, declarație pe propria răspundere privind veridicitatea și semnătura, plus un număr de înmatriculare într-un format valid, potrivit ordinului MAI menționat. Un element important al procedurii: după trimitere, sesizarea nu poate fi anulată sau actualizată , iar stadiul soluționării poate fi urmărit în aplicație. Verificarea este făcută de poliția rutieră. Contextul legal: OUG 84/2024 a fost oficializată la 29 iunie 2024 și a creat cadrul prin care șoferii pot fi sancționați pentru agresivitate în trafic pe baza înregistrărilor transmise de alți participanți la trafic; aplicația e-SAR a fost operaționalizată la 27 octombrie 2024. [...]
Garda de Mediu Timiș își apără controalele din Săcălaz, pe fondul presiunii pentru intensificarea verificărilor la depozite ilegale de deșeuri , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a acuzat instituția că ar fi „ratat” o groapă ilegală vizibilă inclusiv pe Google Maps, potrivit Adevărul . Șefa Gărzii de Mediu Timiș, Luci Mușuroi, respinge criticile și susține că, în ultimii cinci ani, instituția a făcut 35 de controale în localitatea Săcălaz, aplicând amenzi și avertismente în valoare totală de 180.000 de lei. Reacția vine după un control la care au participat ministrul interimar și prefectul de Timiș, Paul Finta, în urma căruia a fost descoperit un depozit ilegal de deșeuri. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Mușuroi afirmă că, în urma acțiunilor ulterioare controlului comun, proprietarul terenului a fost identificat și ar fi început să concaseze deșeurile pe amplasament, iar instituția va continua verificările până la respectarea măsurilor de conformare. Disputa: eficiența controalelor, nu existența problemei Comisarul-șef contestă ideea că Garda de Mediu ar fi ignorat depozite mari, susținând că acuzația ministrului nu ar fi susținută de „cifre”, ci de „o percepție greșită”. În același timp, Mușuroi pune accent pe măsurile de conformare, în special în zona de salubrizare, despre care spune că au fost îndeplinite. De cealaltă parte, Diana Buzoianu a criticat eficiența controalelor anterioare, afirmând că depozitul ar fi fost vizibil de ani de zile și că, la un control tematic recent, ar fi fost identificate probleme minore, nu „muntele de deșeuri” din apropiere. „Acum trei luni ați făcut un control tematic și ați găsit trei saci de gunoaie, dar nu ați văzut muntele de deșeuri ilegale de la 500 de metri distanță. Din punctul meu de vedere, ați făcut un control ineficient”, a declarat ministrul. Miza operațională: capacitate limitată de control în teritoriu Un element central al răspunsului Gărzii de Mediu Timiș este deficitul de personal. Mușuroi afirmă că instituția funcționează cu 12 inspectori care acoperă peste 90 de localități, descriind condițiile de lucru ca fiind „deosebit de dificile”. În mesaj, conducerea instituției mai susține că nu este subordonată politic și că refuză presiunile politice, indiferent de partid. Schimbul de replici are loc în contextul în care Ministerul Mediului a anunțat intensificarea controalelor privind depozitările ilegale de deșeuri și verificarea modului în care autoritățile locale și instituțiile de control își îndeplinesc atribuțiile. [...]
