Știri
Știri din categoria Societate
Franța se pregătește pentru proteste naționale care pot bloca activitatea și tensiona bugetul public, pe fondul extinderii manifestațiilor elevilor și al anunțatei alăturări a unor activiști „vestele galbene”, potrivit Al Jazeera. Miza imediată pentru guvern este dublă: gestionarea ordinii publice și evitarea unei escaladări sociale într-un moment în care executivul încearcă să reducă deficitul și să țină sub control datoria.
Protestele au început la mijlocul lui septembrie, la un liceu din Creteil (suburbie a Parisului), unde elevii au reclamat clădiri degradate, clase supraaglomerate, lipsa profesorilor și un sistem educațional perceput ca profund inegal. Mobilizarea s-a extins între timp la mii de licee din țară, iar în stradă au intrat și profesori, sindicate și studenți.
Pentru sâmbătă, o parte dintre activiștii „vestelor galbene” – rămași din protestele din 2018 legate de costul vieții – au făcut apel să se alăture manifestațiilor elevilor. Jerome Rodrigues, un activist proeminent, a transmis într-un mesaj video că revendicările diferitelor categorii sociale „pot converge”.
Autoritățile așteaptă să vadă dacă aceste apeluri se vor transforma într-o mobilizare amplă și coordonată. Ministrul de Interne Laurent Nunez a spus că se așteaptă la o prezență „destul de semnificativă”.
Guvernul descrie tulburările drept unele dintre cele mai violente din ultimele decenii și afirmă că peste 900 de polițiști au fost răniți de la începutul protestelor. Criticii susțin însă că violențele sunt comise de o minoritate și riscă să acopere revendicările majorității.
În paralel, executivul este criticat pentru reacția față de proteste, inclusiv pentru reținerea a mii de minori și folosirea forței împotriva tinerilor. Potrivit unor relatări publicate în această săptămână, peste 6.700 de copii au fost duși în custodia poliției de la mijlocul lui septembrie. Avocați specializați în drepturile omului au vorbit despre „răni de tip militar” în cazul unor adolescenți, inclusiv un elev de 15 ani care și-a pierdut o mână după explozia unei grenade asurzitoare la Lens și un tânăr de 16 ani care și-a pierdut vederea la Tours, în urma unei răni provocate de un glonț de cauciuc.
Deși Franța a suspendat folosirea grenadelor asurzitoare pentru demonstrațiile elevilor, Nunez a spus vineri că a autorizat utilizarea lor în cazul a ceea ce a numit „violență urbană”.
Dincolo de revendicările din educație, protestele încep să reflecte anxietăți mai largi într-o țară confruntată cu presiuni fiscale, stagnare economică și nemulțumire socială în creștere. Premierul Sebastian Lecornu a descris contextul drept unul de „perma-criză”, invocând războaie, inflație și probleme legate de puterea de cumpărare.
Guvernul a încercat să reducă tensiunea prin:
Un profesor de literatură franceză, Mathieu Roger-Lacan, a spus că măsurile nu atacă problema de fond – un sistem care nu reușește să ofere șanse egale – și a avertizat că soluțiile structurale „costă bani”. El a indicat și distribuția resurselor: un raport guvernamental publicat săptămâna aceasta arată că 32% din bugetul ministerului educației pentru anul viitor ar urma să meargă către pensiile funcționarilor publici retrași.
Protestele vin într-un moment dificil pentru guvern, prins între cererile pentru servicii publice mai bine finanțate și nevoia de a reduce datoria. Deficitul a fost de 152,5 miliarde euro (aprox. 762,5 miliarde lei) anul trecut, echivalentul a 5,1% din PIB, peste media UE de 3,1%. Datoria publică a urcat la 115,6% din PIB, a treia cea mai mare din UE, după Grecia și Italia.
Bugetul propus pentru 2027 urmărește reducerea deficitului prin limitarea cheltuielilor și măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și limitarea creșterilor de pensii. Întrebarea, în acest context, este dacă economiile pot fi obținute fără a alimenta și mai mult furia publică.
În plan politic, proiectul de buget urmează să fie dezbătut într-un parlament profund divizat, pe măsură ce partidele se poziționează pentru alegerile prezidențiale din 2027, care vor marca finalul mandatului lui Emmanuel Macron.
Recomandate
Patru persoane au fost ucise într-un atac armat la o școală primară din Oregon, iar incidentul readuce în prim-plan presiunea asupra autorităților locale de a investi în pregătirea pentru „trăgător activ” și în măsuri de securitate în unitățile de învățământ , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Atacul a avut loc joi, în orașul Bend (statul Oregon), la Școala Primară Silver Rail. Poliția a anunțat că atacatorul, în vârstă de 16 ani, a deschis focul și a omorât patru persoane — trei copii și un cadru didactic — înainte de a fi împușcat mortal de un membru înarmat al comunității, care l-a urmărit până în clădire. Potrivit șefului poliției din Bend, Mike Krantz, un elev de 7 ani și un profesor în vârstă de 54 de ani au fost transportați la spital cu răni grave. Victimele decedate includ copii de 5, 8 și 11 ani, precum și un cadru didactic. Securitatea operațională în școli și pregătirea forțelor de ordine Poliția a precizat că atacatorul a pătruns în școală trăgând asupra ușilor încuiate, fără a oferi alte detalii despre suspect. Krantz a mai spus că, în luna august, fiecare polițist din Bend a parcurs o zi întreagă de instruire pentru situații care implică un „trăgător activ” (intervenție rapidă în cazul unui atac armat în desfășurare). „Din păcate, acesta este un scenariu pentru care ne antrenăm în mod regulat, și este necesar să o facem”, a spus Krantz, adăugând că „va fi o anchetă de lungă durată”. Intervenția unui civil înarmat și reacția autorităților Guvernatoarea statului Oregon, Tina Kotek , prezentă la conferința de presă, i-a mulțumit persoanei din comunitate care a intervenit. Identitatea acesteia nu a fost făcută publică, iar poliția a spus că martorul l-a văzut pe suspect intrând în școală și a pornit pe urmele lui. „Niciun părinte nu ar trebui să treacă printr-o asemenea zi și nicio comunitate nu ar trebui să fie nevoită să trăiască o astfel de zi”, a declarat Kotek. Context: o dezbatere recurentă despre arme și protecția școlilor Materialul notează că atacurile armate în școli sunt recurente în SUA și reaprind dezbaterile privind legislația armelor de foc, într-o țară în care dreptul de a deține arme este protejat de Al Doilea Amendament. În acest context, susținătorii dreptului de a deține arme au pledat, între altele, pentru înarmarea cadrelor didactice ca măsură de apărare. Atacul a avut loc într-un oraș de aproximativ 100.000 de locuitori, situat la circa 280 km sud-est de Portland. Școala Primară Silver Rail are în jur de 450 de elevi și 40 de angajați, acoperind nivelurile de la grădiniță până la clasa a cincea. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat recunoașterea performanței de coeziunea comunităților și de un parcurs „european și democratic” al României , într-un mesaj transmis la „ Seara Valorilor ” organizată de Primăria Iași, potrivit Agerpres . Mesajul a fost prezentat prin consilierul de stat Mădălina Fătu și a pus accent pe rolul exemplului personal în dezvoltarea comunităților. În mesaj, șeful statului a susținut că recunoașterea valorilor depășește nivelul simbolic și funcționează ca o confirmare a modului în care „prin hotărâre, creativitate și devotament” se construiesc comunități și, la nivel național, „o țară demnă de potențialul său”. El a argumentat că răsplătirea contribuțiilor din „domenii vitale” poate încuraja „agregarea energiilor creatoare” pentru un parcurs strategic „european și democratic”, bazat pe diversitate și pe consolidarea valorilor comune. „Oamenii valoroși sunt cei care performează dând sens performanței, adică dăruind comunității.” Mesaj către tineri și rolul Iașului în „promovarea valorilor” Nicușor Dan a arătat că „România valorilor” se adresează în special tinerilor, cu angajamentul de a cultiva „cunoașterea, excelența și implicarea responsabilă în viața comunitară”. În același timp, a punctat semnificația specială a evenimentului pentru Iași, pe care l-a descris ca oraș „construit prin cultură, educație, credință și spirit comunitar”. Președintele a mai afirmat că promovarea și recunoașterea valorilor ieșene ar contribui la consolidarea prestigiului României și a indicat dialogul între administrație, mediul profesional și societatea civilă drept un semnal despre importanța solidarității și implicării în „construirea unui viitor comun”. Ce premii s-au acordat și cine a primit titlul de cetățean de onoare Evenimentul a avut loc în cadrul „Sărbătorii Iașului”, iar primarul Mihai Chirica a spus că se desfășoară într-un „context special”, invocând atât dimensiunea spirituală legată de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, cât și „ultimele statistici” care ar indica poziționarea Iașului ca „un oraș de top la nivel european” (fără a fi detaliate în material). În cadrul ediției au fost acordate premii pentru: Excelență în cultură; Excelență în educație și cercetare; Premiul „Pogor” (oferit de Academia Română – filiala Iași ); Premiul „Vanda Condurache” pentru jurnalism (oferit de academicianul Daniel Condurache); Excelență în mass-media; excelență în afaceri; excelență în sport; excelență pentru societatea civilă. Totodată, distincția de „Cetățean de onoare al municipiului Iași” a fost acordată lui Dan Covătaru (in memoriam), precum și prof. univ. dr. Simona Modreanu, prof. univ. dr. Vladislav Brașoveanu, Sorin Babii și Paul Costaș. [...]
Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului a găsit „zeci de probleme sistemice” la ANM , iar conducerea instituției ar fi fost avertizată încă din noiembrie 2025 despre posibile nereguli în zona achizițiilor directe, potrivit unei postări pe Facebook a ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu , citată de Agerpres . Controlul, finalizat în luna octombrie, indică probleme cu caracter „sistemic” la Administrația Națională de Meteorologie , conform declarațiilor ministrului interimar. În același mesaj, Buzoianu susține că șefii ANM ar fi fost informați cu aproape un an înainte despre posibile nereguli legate de achizițiile directe (proceduri de cumpărare fără licitație, în anumite condiții prevăzute de lege). Din informațiile disponibile public în material, nu sunt detaliate natura exactă a problemelor identificate, valoarea achizițiilor vizate sau măsurile administrative care ar urma să fie luate în urma raportului. [...]
Bucureștiul a găzduit în premieră congresul mondial Mensa , un eveniment care aduce în prim-plan și componenta de „rețea” a organizației, nu doar testarea IQ, potrivit Profit . Între 30 septembrie și 4 octombrie, capitala a găzduit reuniunea anuală a Comitetului Internațional al Directorilor Mensa și Mensa World Gathering 2026 , în cadrul programului aniversar de 80 de ani al organizației, cu peste 300 de participanți din întreaga lume. Evenimentul este prezentat ca o premieră pentru România: congresul mondial Mensa, organizat ultima dată în 2006 la Orlando, are loc acum la București, după ce România a mai găzduit European Mensas Annual Gathering (2024) și Silvensa, întâlnirea de Revelion a membrilor (2022). Ce spune organizația despre „miturile” legate de supradotați Într-o postare realizată la eveniment, jurnalista Ioana Ciurlea contrazice două clișee frecvente: că persoanele cu IQ ridicat ar fi singuratice și că Mensa ar fi un club elitist. În material este redat un răspuns înregistrat la reuniune, care pune accent pe dimensiunea comunitară: „Este 100% mit, având în vedere câte persoane sunt aici. Suntem în jur de 800 de membri Mensa, adică toată lumea, la aniversarea de 80 de ani de Mensa pe glob”. Tot în postare, Mensa este descrisă ca un cadru de socializare și activități, de la grupuri de interes și dezbateri la jocuri și întâlniri locale și internaționale, „o comunitate în care găsești oameni cu aceleași pasiuni ca ale tale oriunde în lume”. Site-ul organizației este citat cu ideea că membrii provin din domenii și categorii sociale foarte diferite, „de la șoferi de tir la profesori universitari cu mai multe doctorate”. Cum se intră în Mensa și ce presupune testarea Accesul în organizație se face exclusiv pe baza unui test standardizat, de tip „culture-fair” (conceput să reducă influența diferențelor culturale), bazat pe imagini și administrat sub supraveghere de un proctor acreditat. Conform informațiilor din articol: sunt eligibili cei care obțin un rezultat în top 2%, iar apoi primesc invitația de a deveni membri, „indiferent de vârstă, de meserie sau de câte facultăți ai”; vârsta minimă este 11 ani; minorii au nevoie de acordul scris al unui părinte; candidații de peste 16 ani au 20 de minute, iar cei între 11 și 16 ani au 15 minute; rezultatul vine prin e-mail în 4–6 săptămâni și indică doar eligibilitatea, fără a comunica valoarea IQ; eligibilitatea este valabilă pe viață, în orice organizație națională Mensa; testul poate fi susținut de cel mult două ori. Calendarul testărilor este publicat pe mensaromania.ro, iar următoarea sesiune menționată în articol este programată sâmbătă, 24 octombrie, de la ora 10.00, la Academia de Studii Economice din București , cu înscriere online. Este a cincea testare organizată de Mensa România în 2026, după cele de la Chișinău (martie), Cluj-Napoca (aprilie), Constanța (mai) și Timișoara (iulie). Context: dimensiunea organizației și poziția României Mensa a fost fondată la Oxford la 1 octombrie 1946, de avocatul Roland Berrill și omul de știință Lancelot Ware, cu scopul de a identifica și conecta persoane cu coeficient de inteligență ridicat. Organizația are aproximativ 150.000 de membri în peste 90 de țări, iar cea mai mare filială națională este American Mensa, cu aproape 50.000 de membri. Mensa România a fost înființată în 1991 și are statutul de Full National Mensa, cel mai înalt nivel de afiliere al unei organizații naționale. [...]
Președintele Nicușor Dan a condamnat public intimidarea unui jurnalist , după gestul unor protestatari care au aprins lumânări formând inițialele „CTP” în fața Arestului Central , potrivit HotNews . Reacția vine pe fondul escaladării tensiunilor din jurul protestelor pentru Călin Georgescu și pune accent pe riscul ca dezbaterea politică să degenereze în presiune asupra presei. Nicușor Dan a calificat drept „inacceptabile” gesturile îndreptate împotriva jurnalistului Cristian Tudor Popescu și „orice încercare de a transforma un dezacord politic într-un instrument de intimidare”. Într-un mesaj publicat pe Facebook , președintele a transmis că „niciun jurnalist nu trebuie să devină ținta amenințărilor, a hărțuirii sau a violenței pentru opiniile pe care le exprimă”. Șeful statului a invocat și garanțiile constituționale privind libertatea presei, susținând că aceasta „nu poate exista fără libertatea de a vorbi și de a relata fără teamă”. Nicușor Dan a mai spus că apărarea principiului nu ține de „simpatii politice”, ci de respectul pentru democrație și demnitatea fiecărui cetățean, avertizând asupra transformării dezbaterii publice în „amenințare, intimidare și incitare la ură”. Contextul: protestele de la Arestul Central și gestul cu lumânări Incidentul a avut loc sâmbătă seară, la a cincea seară consecutivă de proteste în fața Arestului Central, unde Călin Georgescu se află din momentul în care a fost arestat preventiv într-un dosar de înșelăciune, conform relatării HotNews și contextului din dosar. În imagini devenite virale pe rețelele sociale, protestatarii apar scriind cu lumânări aprinse „CTP” pe pavaj și cântând „Veșnica pomenire”, în timp ce, pe fundal, o voce îl acuză pe jurnalist că „dorea moartea domnului Călin Georgescu”. HotNews amintește că și Cristian Tudor Popescu a reacționat public, arătând că în clipul distribuit online este prezentat drept „ziaristul sistemului” și că i se dedică un moment cu conotație funerară. Publicația precizează, totodată, că jurnalistul „nu a spus și nu a scris niciodată” că își dorește sau estimează moartea lui Călin Georgescu. Ce declarații au alimentat disputa În același material este redat și un fragment dintr-o intervenție a lui Cristian Tudor Popescu la B1TV, relatată de Gândul, în care acesta a vorbit despre percepțiile publice legate de condițiile de detenție și despre posibile consecințe politice în cazul unui deces al lui Călin Georgescu. Potrivit HotNews, aceste afirmații au fost invocate în spațiul public pentru a susține acuzația că jurnalistul ar fi „dorit” moartea lui Georgescu, acuzație pe care publicația o contrazice explicit. [...]
Peste 5 milioane de români trăiesc în Europa, iar concentrarea lor în câteva piețe mari ale muncii schimbă miza economică a migrației : de la deficitul de forță de muncă din țară la dependența unor sectoare din Vest de lucrători români, potrivit unei sinteze publicate de Economedia , pe baza unui document al Ministerului Muncii consultat de G4Media . Estimările privind diaspora diferă în funcție de metodologie (registre de rezidență permanentă versus evidențe administrative extinse): între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de români stabiliți în principalele state europene, conform documentelor citate. Unde sunt cele mai mari comunități și ce indică datele despre piața muncii În Marea Britanie, comunitatea românească este descrisă ca fiind cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni. La finalul lui iunie 2026, în EU Settlement Scheme (schema de ședere pentru cetățenii UE aflați în Regatul Unit înainte de Brexit) fuseseră depuse 1,47 milioane de cereri ale cetățenilor români. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală, dintre care 684.380 au statut permanent („settled status”), iar aproximativ 100.000 au obținut cetățenia britanică. Documentele Ministerului Muncii mai arată că, între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026, circa 39.000 de români s-au întors în țară, România fiind pe primul loc în Europa la numărul de plecări din Marea Britanie. Germania avea, la 31 decembrie 2025, 903.770 cetățeni români înregistrați (6,4% din populația străină a Germaniei), potrivit Registrului Central pentru Evidența Străinilor. Un indicator relevant pentru impactul economic este rata de ocupare: românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii UE din Germania (72,7%), peste rata cetățenilor germani (71%). În noiembrie 2025 erau angajați 558.950 de români, conform documentelor citate. În Spania, la 1 ianuarie 2025 erau înregistrați 609.270 de români rezidenți (date INE), iar Observatorul Permanent al Imigrației indica 1.135.212 posesori ai unui certificat de rezidență valabil. La finalul lunii aprilie 2026, erau 346.290 de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială; aproape 55.000 activau ca lucrători independenți („autónomos”). Din totalul rezidenților, aproape 129.000 erau tineri (21,16%). Italia raportează 1.053.042 rezidenți români înregistrați în 2025. În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români (salariați, independenți și pe proiecte), iar 53.432 erau titulari de întreprinderi individuale. Distribuția pe sectoare indică o prezență puternică în servicii și construcții: 15% în servicii prestate familiilor/la domiciliu, 7% în hoteluri și restaurante (HORECA), 5,5% în comerț, 16,5% în construcții și 6,1% în agricultură. Tot în Italia, 42.510 români sunt pensionari, iar în anul școlar 2023/2024 au fost înscriși 147.926 elevi români. În Franța, comunitatea românească este estimată de misiunea diplomatică la 450.000–500.000 de cetățeni, în contextul în care nu există statistici oficiale pe criterii etnice. Ministerul Muncii indică și un flux consistent de lucrători: România este pe locul 2 între țările de origine ale angajaților detașați, cu peste 15.800 de lucrători români înregistrați ca detașați (mai ales în construcții și agricultură), la care se adaugă peste 25.000 de muncitori sezonieri, în special în agricultură. Alte repere din Europa Datele prezentate includ și alte țări, cu mențiunea că, în unele cazuri, există diferențe între rezidenții oficiali și estimările privind lucrătorii temporari: Austria: 155.721 români înregistrați oficial (1 ianuarie 2025) Olanda (Țările de Jos): 63.848 rezidenți oficiali, dar lucrătorii mobili/temporari/sezonieri sunt estimați anual între 80.000 și 120.000; aproape 8.000 de studenți români înscriși în anul universitar 2024–2025 Cipru: 45.000 de români (4–5% din populația Ciprului) Grecia: 28.250 (dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena) Suedia: 25.000–30.000 Danemarca: 17.000–20.000 Estonia: 1.000–1.500 Presiunea migrației rămâne, chiar dacă România devine și țară de imigrare Pe fondul acestui tablou, datele INS citate în material arată că peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, cel mai mare număr din ultimii 34 de ani (mai mulți au fost doar în 1990, cu 96.929). În același timp, soldul migrației internaționale în 2025 a fost pozitiv: imigranții au depășit emigranții cu 102.200 de persoane, INS apreciind că România s-a transformat într-o țară de imigrare, fără ca acest plus să compenseze sporul natural negativ. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane, în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ. INS mai notează adâncirea îmbătrânirii demografice: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat la 20,5%, iar ponderea copiilor a coborât la 15,1%. Ce spun datele despre intențiile tinerilor „ Barometrul Național al Tinerilor ”, realizat de INSCOP la finalul anului trecut, indică o tensiune între percepție și intenție: 66,2% dintre tinerii chestionați consideră munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai, iar 64,7% ar pleca pentru un loc de muncă mai bine plătit. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni pentru a munci sau a studia. [...]
