Știri
Știri din categoria Societate
Indexarea pensiilor din 2027 ar putea adăuga circa 9,6 mld. lei la cheltuielile bugetare, potrivit unei simulări preliminare invocate de ministrul Muncii, Florin Manole, relatează Ziarul Financiar. Oficialul spune că va propune aplicarea formulei prevăzute de lege, iar cifrele nu sunt finale.
Manole a declarat, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN, că va înainta premierului și ministrului Finanțelor propunerea de indexare a pensiilor pe baza formulei legale. Simularea preliminară indică o majorare de aproximativ 7,3%, cu un impact bugetar estimat la 9,6 miliarde de lei.
Ministrul a respins scenariul înghețării pensiilor în 2027 și a precizat că, la acest moment, nu există un plan de împărțire a majorării în două sau mai multe tranșe.
Pentru luna decembrie, ministrul a spus că sprijinul pentru pensionari va fi virat odată cu pensia. Ajutoarele reprezintă jumătate din sumele stabilite la începutul anului și se acordă în funcție de venitul lunar:
În privința salariului minim, Manole a indicat că o eventuală majorare va fi decisă în Consiliul Național Tripartit (Guvern–sindicate–patronate), cu discuții programate în noiembrie.
El a arătat că, teoretic, salariul minim poate fi majorat de la 1 ianuarie 2027, însă programul de guvernare prevede o indexare într-un interval de 12 luni. În spațiul public a fost vehiculată o creștere de 600 de lei brut, variantă pe care ministrul nu a confirmat-o.
Ministrul Muncii a mai anunțat că negocierile privind legea salarizării unitare vor fi reluate la începutul anului viitor, după centralizarea datelor despre nivelurile salariale din instituțiile publice. Potrivit acestuia, noua formulă nu ar urma să genereze scăderi salariale, în special în domenii precum Sănătatea și Educația, obiectivul declarat fiind corectarea inechităților din sistemul public.
Recomandate
Peste 5 milioane de români trăiesc în Europa, iar concentrarea lor în câteva piețe mari ale muncii schimbă miza economică a migrației : de la deficitul de forță de muncă din țară la dependența unor sectoare din Vest de lucrători români, potrivit unei sinteze publicate de Economedia , pe baza unui document al Ministerului Muncii consultat de G4Media . Estimările privind diaspora diferă în funcție de metodologie (registre de rezidență permanentă versus evidențe administrative extinse): între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de români stabiliți în principalele state europene, conform documentelor citate. Unde sunt cele mai mari comunități și ce indică datele despre piața muncii În Marea Britanie, comunitatea românească este descrisă ca fiind cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni. La finalul lui iunie 2026, în EU Settlement Scheme (schema de ședere pentru cetățenii UE aflați în Regatul Unit înainte de Brexit) fuseseră depuse 1,47 milioane de cereri ale cetățenilor români. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală, dintre care 684.380 au statut permanent („settled status”), iar aproximativ 100.000 au obținut cetățenia britanică. Documentele Ministerului Muncii mai arată că, între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026, circa 39.000 de români s-au întors în țară, România fiind pe primul loc în Europa la numărul de plecări din Marea Britanie. Germania avea, la 31 decembrie 2025, 903.770 cetățeni români înregistrați (6,4% din populația străină a Germaniei), potrivit Registrului Central pentru Evidența Străinilor. Un indicator relevant pentru impactul economic este rata de ocupare: românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii UE din Germania (72,7%), peste rata cetățenilor germani (71%). În noiembrie 2025 erau angajați 558.950 de români, conform documentelor citate. În Spania, la 1 ianuarie 2025 erau înregistrați 609.270 de români rezidenți (date INE), iar Observatorul Permanent al Imigrației indica 1.135.212 posesori ai unui certificat de rezidență valabil. La finalul lunii aprilie 2026, erau 346.290 de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială; aproape 55.000 activau ca lucrători independenți („autónomos”). Din totalul rezidenților, aproape 129.000 erau tineri (21,16%). Italia raportează 1.053.042 rezidenți români înregistrați în 2025. În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români (salariați, independenți și pe proiecte), iar 53.432 erau titulari de întreprinderi individuale. Distribuția pe sectoare indică o prezență puternică în servicii și construcții: 15% în servicii prestate familiilor/la domiciliu, 7% în hoteluri și restaurante (HORECA), 5,5% în comerț, 16,5% în construcții și 6,1% în agricultură. Tot în Italia, 42.510 români sunt pensionari, iar în anul școlar 2023/2024 au fost înscriși 147.926 elevi români. În Franța, comunitatea românească este estimată de misiunea diplomatică la 450.000–500.000 de cetățeni, în contextul în care nu există statistici oficiale pe criterii etnice. Ministerul Muncii indică și un flux consistent de lucrători: România este pe locul 2 între țările de origine ale angajaților detașați, cu peste 15.800 de lucrători români înregistrați ca detașați (mai ales în construcții și agricultură), la care se adaugă peste 25.000 de muncitori sezonieri, în special în agricultură. Alte repere din Europa Datele prezentate includ și alte țări, cu mențiunea că, în unele cazuri, există diferențe între rezidenții oficiali și estimările privind lucrătorii temporari: Austria: 155.721 români înregistrați oficial (1 ianuarie 2025) Olanda (Țările de Jos): 63.848 rezidenți oficiali, dar lucrătorii mobili/temporari/sezonieri sunt estimați anual între 80.000 și 120.000; aproape 8.000 de studenți români înscriși în anul universitar 2024–2025 Cipru: 45.000 de români (4–5% din populația Ciprului) Grecia: 28.250 (dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena) Suedia: 25.000–30.000 Danemarca: 17.000–20.000 Estonia: 1.000–1.500 Presiunea migrației rămâne, chiar dacă România devine și țară de imigrare Pe fondul acestui tablou, datele INS citate în material arată că peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, cel mai mare număr din ultimii 34 de ani (mai mulți au fost doar în 1990, cu 96.929). În același timp, soldul migrației internaționale în 2025 a fost pozitiv: imigranții au depășit emigranții cu 102.200 de persoane, INS apreciind că România s-a transformat într-o țară de imigrare, fără ca acest plus să compenseze sporul natural negativ. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane, în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ. INS mai notează adâncirea îmbătrânirii demografice: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat la 20,5%, iar ponderea copiilor a coborât la 15,1%. Ce spun datele despre intențiile tinerilor „ Barometrul Național al Tinerilor ”, realizat de INSCOP la finalul anului trecut, indică o tensiune între percepție și intenție: 66,2% dintre tinerii chestionați consideră munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai, iar 64,7% ar pleca pentru un loc de muncă mai bine plătit. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni pentru a munci sau a studia. [...]
Autoritățile din Franța și Germania au trecut la măsuri mai dure împotriva protestatarilor mascați , pe fondul escaladării violențelor la manifestațiile tinerilor: la Paris au fost ciocniri cu poliția, iar la Köln un marș a fost anulat din cauza participanților cu măști și fumigene, potrivit HotNews . Sâmbătă, 31 octombrie, au avut loc proteste în mai multe orașe din Franța și Germania, alimentate de nemulțumiri legate de costul vieții, finanțarea educației și politicile de mediu. În Franța, la manifestațiile de sâmbătă au participat cel puțin 320.000 de persoane, conform Ministerului de Interne, citat de The Guardian, sub nivelul raportat în sâmbetele precedente (410.000, respectiv 550.000 pe 17 octombrie). Franța: ciocniri la finalul marșului din Paris și intervenții cu gaze lacrimogene În Paris, violențele au izbucnit când marșul a ajuns la destinația finală, după ce manifestanții plecaseră din zona Porte de Bagnolet . Potrivit relatărilor citate, unii protestatari au desprins pietre din pavaj cu ciocane și le-au aruncat spre polițiști, iar demonstranții au aruncat cel puțin un dispozitiv incendiar. Forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene. Intervenții cu gaze lacrimogene au avut loc și la Lyon, al treilea oraș ca mărime din Franța, precum și la Toulouse. Tensiuni au fost raportate și la finalul marșului de la Marsilia, potrivit Reuters. Germania: marș anulat la Köln din cauza măștilor și fumigenelor La Köln, poliția germană a anulat marșul organizat de grupul „Gen Z regelt” („Generația Z rezolvă”), invocând prezența protestatarilor mascați și folosirea fumigenelor. Potrivit agenției germane DPA, un purtător de cuvânt al poliției a precizat că demonstrația urma să continue „sub forma unui miting static”. În aceeași zi au mai fost organizate manifestații și în alte orașe germane, inclusiv Berlin, Hamburg, Frankfurt și Dresda. Avertisment în Franța: amendă pentru mascarea identității cu „pretextul” Halloweenului În Franța, ministrul de Interne Laurent Nuñez a avertizat că folosirea costumelor pentru a ascunde identitatea „în scopuri rău intenționate” poate fi sancționată cu o amendă de 150 de euro (aprox. 750 lei). „Folosirea Halloweenului ca pretext nu constituie un motiv legitim pentru a-ți acoperi fața în spațiile publice”, a declarat oficialul francez. Măsurile și deciziile de sâmbătă indică o înăsprire a controlului asupra protestelor în care apar elemente de anonimizare (măști) și obiecte pirotehnice, pe fondul riscului de violențe și al presiunii asupra forțelor de ordine. [...]
Iluminatul festiv din București va fi aprins pe 27 noiembrie și va rămâne până după 7 ianuarie , iar montajul decorațiunilor a început deja, noaptea, pentru a nu afecta traficul, potrivit Mediafax , care citează o postare a Primăriei Municipiului București (PMB). Compania Municipală Iluminat Public București a început luni seară montarea decorațiunilor de Crăciun, folosind instalațiile pe care le are deja în depozite. Lucrările se desfășoară pe timpul nopții, pentru a limita impactul asupra circulației. PMB estimează că, în această iarnă, principalele bulevarde ale Capitalei vor fi împodobite cu aproximativ 6 milioane de luminițe. Unde se montează decorațiunile În primele două nopți, echipele au lucrat pe Bulevardul Lascăr Catargiu și Șoseaua Kiseleff, iar montajul continuă pe Șoseaua Kiseleff, în noaptea de miercuri, conform Primăriei. Ulterior, instalațiile urmează să fie montate treptat pe: Șoseaua Aviatorilor Calea Victoriei Bulevardul Regina Elisabeta Bulevardul Magheru Bulevardul I.C. Brătianu Piața Romană Piața Constituției Ce include iluminatul și calendarul de funcționare Primăria spune că decorurile vor include plase și șiruri de lumini, „țurțuri strălucitori” și globuri gigant, cu diametrul de 80 cm. Iluminatul festiv va fi aprins pe 27 noiembrie, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun din Piața Constituției . Luminițele vor rămâne aprinse până în luna ianuarie, după sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie). [...]
Franța se pregătește pentru proteste naționale care pot bloca activitatea și tensiona bugetul public , pe fondul extinderii manifestațiilor elevilor și al anunțatei alăturări a unor activiști „vestele galbene”, potrivit Al Jazeera . Miza imediată pentru guvern este dublă: gestionarea ordinii publice și evitarea unei escaladări sociale într-un moment în care executivul încearcă să reducă deficitul și să țină sub control datoria. Protestele au început la mijlocul lui septembrie, la un liceu din Creteil (suburbie a Parisului), unde elevii au reclamat clădiri degradate, clase supraaglomerate, lipsa profesorilor și un sistem educațional perceput ca profund inegal. Mobilizarea s-a extins între timp la mii de licee din țară, iar în stradă au intrat și profesori, sindicate și studenți. Extinderea mișcării și riscul de coordonare la nivel național Pentru sâmbătă, o parte dintre activiștii „vestelor galbene” – rămași din protestele din 2018 legate de costul vieții – au făcut apel să se alăture manifestațiilor elevilor. Jerome Rodrigues, un activist proeminent, a transmis într-un mesaj video că revendicările diferitelor categorii sociale „pot converge”. Autoritățile așteaptă să vadă dacă aceste apeluri se vor transforma într-o mobilizare amplă și coordonată. Ministrul de Interne Laurent Nunez a spus că se așteaptă la o prezență „destul de semnificativă”. Ordine publică: sute de răniți în rândul poliției și acuzații privind folosirea forței Guvernul descrie tulburările drept unele dintre cele mai violente din ultimele decenii și afirmă că peste 900 de polițiști au fost răniți de la începutul protestelor. Criticii susțin însă că violențele sunt comise de o minoritate și riscă să acopere revendicările majorității. În paralel, executivul este criticat pentru reacția față de proteste, inclusiv pentru reținerea a mii de minori și folosirea forței împotriva tinerilor. Potrivit unor relatări publicate în această săptămână, peste 6.700 de copii au fost duși în custodia poliției de la mijlocul lui septembrie. Avocați specializați în drepturile omului au vorbit despre „răni de tip militar” în cazul unor adolescenți, inclusiv un elev de 15 ani care și-a pierdut o mână după explozia unei grenade asurzitoare la Lens și un tânăr de 16 ani care și-a pierdut vederea la Tours, în urma unei răni provocate de un glonț de cauciuc. Deși Franța a suspendat folosirea grenadelor asurzitoare pentru demonstrațiile elevilor, Nunez a spus vineri că a autorizat utilizarea lor în cazul a ceea ce a numit „violență urbană”. Presiunea bugetară: educație, servicii publice și consolidare fiscală Dincolo de revendicările din educație, protestele încep să reflecte anxietăți mai largi într-o țară confruntată cu presiuni fiscale, stagnare economică și nemulțumire socială în creștere. Premierul Sebastian Lecornu a descris contextul drept unul de „perma-criză”, invocând războaie, inflație și probleme legate de puterea de cumpărare. Guvernul a încercat să reducă tensiunea prin: renunțarea la planuri de creștere a unor taxe de înscriere în învățământul superior; promisiunea de a trimite 3.000 de profesori suplinitori în licee; lansarea unui sondaj național online pentru elevi. Un profesor de literatură franceză, Mathieu Roger-Lacan, a spus că măsurile nu atacă problema de fond – un sistem care nu reușește să ofere șanse egale – și a avertizat că soluțiile structurale „costă bani”. El a indicat și distribuția resurselor: un raport guvernamental publicat săptămâna aceasta arată că 32% din bugetul ministerului educației pentru anul viitor ar urma să meargă către pensiile funcționarilor publici retrași. De ce contează: deficit mare, datorie ridicată și un buget politic exploziv Protestele vin într-un moment dificil pentru guvern, prins între cererile pentru servicii publice mai bine finanțate și nevoia de a reduce datoria. Deficitul a fost de 152,5 miliarde euro (aprox. 762,5 miliarde lei) anul trecut, echivalentul a 5,1% din PIB, peste media UE de 3,1%. Datoria publică a urcat la 115,6% din PIB, a treia cea mai mare din UE, după Grecia și Italia. Bugetul propus pentru 2027 urmărește reducerea deficitului prin limitarea cheltuielilor și măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și limitarea creșterilor de pensii. Întrebarea, în acest context, este dacă economiile pot fi obținute fără a alimenta și mai mult furia publică. În plan politic, proiectul de buget urmează să fie dezbătut într-un parlament profund divizat, pe măsură ce partidele se poziționează pentru alegerile prezidențiale din 2027, care vor marca finalul mandatului lui Emmanuel Macron . [...]
Patru persoane au fost ucise într-un atac armat la o școală primară din Oregon, iar incidentul readuce în prim-plan presiunea asupra autorităților locale de a investi în pregătirea pentru „trăgător activ” și în măsuri de securitate în unitățile de învățământ , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Atacul a avut loc joi, în orașul Bend (statul Oregon), la Școala Primară Silver Rail. Poliția a anunțat că atacatorul, în vârstă de 16 ani, a deschis focul și a omorât patru persoane — trei copii și un cadru didactic — înainte de a fi împușcat mortal de un membru înarmat al comunității, care l-a urmărit până în clădire. Potrivit șefului poliției din Bend, Mike Krantz, un elev de 7 ani și un profesor în vârstă de 54 de ani au fost transportați la spital cu răni grave. Victimele decedate includ copii de 5, 8 și 11 ani, precum și un cadru didactic. Securitatea operațională în școli și pregătirea forțelor de ordine Poliția a precizat că atacatorul a pătruns în școală trăgând asupra ușilor încuiate, fără a oferi alte detalii despre suspect. Krantz a mai spus că, în luna august, fiecare polițist din Bend a parcurs o zi întreagă de instruire pentru situații care implică un „trăgător activ” (intervenție rapidă în cazul unui atac armat în desfășurare). „Din păcate, acesta este un scenariu pentru care ne antrenăm în mod regulat, și este necesar să o facem”, a spus Krantz, adăugând că „va fi o anchetă de lungă durată”. Intervenția unui civil înarmat și reacția autorităților Guvernatoarea statului Oregon, Tina Kotek , prezentă la conferința de presă, i-a mulțumit persoanei din comunitate care a intervenit. Identitatea acesteia nu a fost făcută publică, iar poliția a spus că martorul l-a văzut pe suspect intrând în școală și a pornit pe urmele lui. „Niciun părinte nu ar trebui să treacă printr-o asemenea zi și nicio comunitate nu ar trebui să fie nevoită să trăiască o astfel de zi”, a declarat Kotek. Context: o dezbatere recurentă despre arme și protecția școlilor Materialul notează că atacurile armate în școli sunt recurente în SUA și reaprind dezbaterile privind legislația armelor de foc, într-o țară în care dreptul de a deține arme este protejat de Al Doilea Amendament. În acest context, susținătorii dreptului de a deține arme au pledat, între altele, pentru înarmarea cadrelor didactice ca măsură de apărare. Atacul a avut loc într-un oraș de aproximativ 100.000 de locuitori, situat la circa 280 km sud-est de Portland. Școala Primară Silver Rail are în jur de 450 de elevi și 40 de angajați, acoperind nivelurile de la grădiniță până la clasa a cincea. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat recunoașterea performanței de coeziunea comunităților și de un parcurs „european și democratic” al României , într-un mesaj transmis la „ Seara Valorilor ” organizată de Primăria Iași, potrivit Agerpres . Mesajul a fost prezentat prin consilierul de stat Mădălina Fătu și a pus accent pe rolul exemplului personal în dezvoltarea comunităților. În mesaj, șeful statului a susținut că recunoașterea valorilor depășește nivelul simbolic și funcționează ca o confirmare a modului în care „prin hotărâre, creativitate și devotament” se construiesc comunități și, la nivel național, „o țară demnă de potențialul său”. El a argumentat că răsplătirea contribuțiilor din „domenii vitale” poate încuraja „agregarea energiilor creatoare” pentru un parcurs strategic „european și democratic”, bazat pe diversitate și pe consolidarea valorilor comune. „Oamenii valoroși sunt cei care performează dând sens performanței, adică dăruind comunității.” Mesaj către tineri și rolul Iașului în „promovarea valorilor” Nicușor Dan a arătat că „România valorilor” se adresează în special tinerilor, cu angajamentul de a cultiva „cunoașterea, excelența și implicarea responsabilă în viața comunitară”. În același timp, a punctat semnificația specială a evenimentului pentru Iași, pe care l-a descris ca oraș „construit prin cultură, educație, credință și spirit comunitar”. Președintele a mai afirmat că promovarea și recunoașterea valorilor ieșene ar contribui la consolidarea prestigiului României și a indicat dialogul între administrație, mediul profesional și societatea civilă drept un semnal despre importanța solidarității și implicării în „construirea unui viitor comun”. Ce premii s-au acordat și cine a primit titlul de cetățean de onoare Evenimentul a avut loc în cadrul „Sărbătorii Iașului”, iar primarul Mihai Chirica a spus că se desfășoară într-un „context special”, invocând atât dimensiunea spirituală legată de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, cât și „ultimele statistici” care ar indica poziționarea Iașului ca „un oraș de top la nivel european” (fără a fi detaliate în material). În cadrul ediției au fost acordate premii pentru: Excelență în cultură; Excelență în educație și cercetare; Premiul „Pogor” (oferit de Academia Română – filiala Iași ); Premiul „Vanda Condurache” pentru jurnalism (oferit de academicianul Daniel Condurache); Excelență în mass-media; excelență în afaceri; excelență în sport; excelență pentru societatea civilă. Totodată, distincția de „Cetățean de onoare al municipiului Iași” a fost acordată lui Dan Covătaru (in memoriam), precum și prof. univ. dr. Simona Modreanu, prof. univ. dr. Vladislav Brașoveanu, Sorin Babii și Paul Costaș. [...]
