Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un mesaj SMS care pretinde că vine de la bancă și cere „actualizarea datelor” circulă ca tentativă de înșelăciune, potrivit Mobilissimo. Autorul relatării spune că a primit mesajul în timp ce era la cumpărături, la scurt timp după ce își schimbase cartea de identitate și se aștepta, în mod legitim, să fie nevoie de actualizări în diverse servicii.
„Atenție: datele personale necesită actualizare. Lipsa actualizării poate conduce la restricționarea serviciilor”.
Mesajul este descris ca fiind construit pentru a induce panică și a crea un sentiment fals de urgență, prin formulări care sugerează consecințe imediate. În plus, SMS-ul include un link „modificat” care trimite către o pagină clonată (copiată) după site-ul băncii, cu scopul de a colecta datele utilizatorului. Autorul - Mihai Arsene - notează că, deși nu este clar dacă atacatorii aveau informații reale despre el, au nimerit banca pe care o folosește, ceea ce poate crește credibilitatea pentru o persoană neatentă.
În mod obișnuit, actualizarea datelor personale ar trebui făcută în aplicația oficială a băncii sau, mai sigur, într-o agenție, nu prin accesarea unui link primit prin SMS. Dacă cineva a apăsat pe un astfel de link, recomandarea din text este verificarea atentă a adresei site-ului (domeniul), pentru a identifica dacă este unul oficial sau o imitație.
Autorul spune că a informat Raiffeisen prin e-mail despre tentativa de fraudă și atrage atenția că riscul este mai mare pentru persoanele care încasează salariul, pensia sau alte venituri pe card și pot reacționa impulsiv de teama „restricționării serviciilor”. Contextul sugerează și nevoia de informare în familie, mai ales în rândul celor mai puțin familiarizați cu astfel de metode de phishing (înșelăciune prin mesaje care imită instituții reale).
Recomandate
Bitdefender a identificat o rețea globală de fraude de investiții care folosește reclame pe platformele Meta , cu sute de campanii coordonate în cel puțin 25 de țări și zeci de mii de afișări ale anunțurilor, arată o analiză publicată de Bitdefender Labs . Investigația, realizată între 9 februarie și 5 martie 2026, a analizat 310 campanii de tip malvertising , distribuite prin reclame plătite pe Facebook și alte platforme Meta. Cercetătorii au identificat peste 26.000 de afișări ale acestor anunțuri , cu conținut adaptat în mai mult de 15 limbi . Cum funcționează schema de fraudă Campaniile folosesc tehnici de manipulare psihologică și imitarea unor branduri media cunoscute pentru a atrage utilizatorii. Scenariul este, de regulă, același: Utilizatorul vede o reclamă sponsorizată care pare o știre șocantă sau un scandal TV. Anunțul pare să ducă spre un site de încredere sau către o publicație cunoscută. Printr-un lanț de redirecționări , utilizatorul ajunge pe o pagină falsă. Articolul aparent jurnalistic promovează o platformă de investiții sau un program de tranzacționare. Victima introduce date personale, după care este contactată de „brokeri” care solicită un depozit inițial . Ulterior, victimele sunt presate să depună sume tot mai mari, în timp ce platforma afișează profituri fictive. În multe cazuri, retragerea banilor devine imposibilă. Campanii în peste 25 de țări Frauda a fost observată pe șase continente. Printre piețele cel mai frecvent vizate se numără: Polonia – aproximativ 18–20% din campanii Italia – 15–17% Spania – 11–13% Franța – 11–13% România se află într-un nivel mediu de expunere, cu aproximativ 4–5% din campaniile identificate . Trei tipuri principale de narațiuni folosite Potrivit cercetătorilor Bitdefender, rețeaua folosește mai multe „șabloane” de manipulare pentru a atrage victime: 1. Scandaluri TV cu bancheri sau politicieni Un prezentator sau jurnalist pare să confrunte în direct un CEO de bancă sau un politician. 2. „Testamente secrete” ale celebrităților Articolele pretind că o personalitate publică ar fi dezvăluit o metodă de a câștiga bani. 3. Platforme naționale de investiții Se sugerează existența unui program oficial de investiții cu randamente ridicate. Exemple din România În unele cazuri, atacatorii au clonat identitatea unor publicații sau televiziuni românești și au creat articole false despre scandaluri televizate sau declarații ale unor persoane publice. Un exemplu analizat de Bitdefender a folosit un site care imita publicația Libertatea , iar altele au prezentat scandaluri fabricate cu personalități din televiziune și din mediul financiar. În aceste scenarii, pagina falsă ajunge rapid să ofere instrucțiuni pentru „începerea investiției”, solicitând un depozit minim de aproximativ 1.200 lei . Infrastructură coordonată Analiza arată că operațiunea este organizată ca un model de afiliere sau franciză , în care mai multe grupuri folosesc aceeași infrastructură și același „manual” de fraudă, dar adaptează conținutul la fiecare țară. În datele tehnice ale campaniilor au fost găsite indicii de operare în limba rusă și ucraineană , ceea ce sugerează implicarea unor grupuri criminale vorbitoare de limbi slave. Cercetătorii subliniază însă că nu există dovezi de implicare a statelor. Cum evită filtrele platformelor Operatorii folosesc mai multe metode pentru a ocoli sistemele de moderare: redirecționări ascunse către domenii malițioase imitarea unor branduri media și instituții financiare domenii aproape identice cu cele legitime înlocuirea literelor cu caractere similare pentru a evita detectarea Recomandări pentru utilizatori Specialiștii recomandă prudență atunci când o reclamă sponsorizată prezintă o știre șocantă despre bani sau investiții. Semne frecvente ale fraudei: afirmații precum „urmărește înainte să fie șters” promisiuni de profit rapid solicitarea unui depozit inițial pentru investiții articole care imită presa, dar conduc spre formulare de înregistrare. [...]
Donald Trump continuă să folosească frecvent propriul iPhone personal pentru a comunica , inclusiv cu lideri politici, jurnaliști și oameni de afaceri, o situație care provoacă îngrijorări în interiorul Casei Albe privind securitatea informațiilor. Informația a fost relatată de publicația Android Authority , citând surse din administrația americană și revista The Atlantic . Potrivit oficialilor, telefonul personal al președintelui SUA este aproape permanent activ, primind apeluri și mesaje de la diverse persoane, inclusiv membri ai presei, directori de companii din tehnologie și alte personalități publice. Situația a devenit și mai sensibilă deoarece numărul privat al lui Trump ar fi început să circule tot mai larg în cercurile politice și media . Îngrijorări privind securitatea Responsabilii din administrație consideră că utilizarea unui telefon personal pentru comunicări frecvente poate crea vulnerabilități, mai ales într-un context geopolitic tensionat. Potrivit surselor citate, există temeri că președintele ar putea primi informații false sau manipulatoare prin apeluri directe, ceea ce ar putea influența decizii sensibile. În mod normal, liderii americani folosesc dispozitive special configurate și rețele securizate pentru comunicări oficiale, însă Trump ar prefera în continuare conversațiile telefonice directe , pe care le consideră mai eficiente decât schimburile de mesaje. Apeluri constante de la presă și mediul de afaceri O mare parte dintre apeluri ar proveni de la jurnaliști care încearcă să obțină declarații directe de la președinte, în afara briefingurilor oficiale ale Casei Albe. În același timp, directori din industria tehnologică și alte personalități influente ar încerca să ia legătura direct cu liderul american. Potrivit administrației, această deschidere este prezentată public drept un semn de transparență. Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly, l-a descris pe Trump drept „cel mai accesibil și transparent președinte din istorie”. O practică mai veche Utilizarea unui telefon personal de către Donald Trump nu este o noutate. Și în timpul primului său mandat, el a preferat să folosească propriul smartphone pentru convorbiri directe, chiar dacă specialiștii în securitate au recomandat folosirea unor dispozitive dedicate. În prezent, oficialii încearcă să îl convingă să utilizeze canale mai sigure pentru comunicările sensibile, însă potrivit surselor citate, președintele nu pare dispus să renunțe la telefonul personal . [...]
Atacurile de tip DDoS au afectat temporar accesul la platformele eViza și eConsulat ale Ministerului român de Externe , informează Biziday . Aceste atacuri cibernetice s-au desfășurat în după-amiaza zilei de 13 martie și la începutul nopții de 14 martie, provocând încetiniri ale funcționării și inaccesibilitatea temporară a site-urilor respective. În prezent, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) confirmă că toate sistemele digitale funcționează normal. Atacurile de tip Distributed Denial of Service (DDoS) constau în supraîncărcarea artificială a traficului digital, cu scopul de a bloca accesul la un site. Acestea nu implică accesarea sau compromiterea datelor, fiind distincte de atacurile de tip hacking. Deși niciun fel de informații sensibile nu au fost accesate, impactul major al acestor atacuri este că platformele devin temporar inaccesibile, afectând astfel cetățenii care au nevoie de serviciile digitale oferite de MAE. La nivel global, frecvența atacurilor DDoS este în creștere, iar România nu este ocolită de aceste amenințări, platformele guvernamentale fiind vizate în mod repetat în ultimii ani. Acest tip de atacuri subliniază vulnerabilitățile infrastructurilor digitale și necesitatea unor măsuri de securitate cibernetică mai riguroase. „Nicio informație sensibilă nu a fost accesată de autorii acestor atacuri, însă inconvenientul major generat de astfel de acțiuni este faptul că platformele devin temporar inaccesibile pentru cetățenii români, împiedicând furnizarea serviciilor digitale de care aceștia au nevoie.” [...]
Instagram va renunța la mesajele criptate end-to-end din 8 mai 2026 , iar conversațiile private vor reveni la sistemul standard de securizare, ceea ce înseamnă că platforma va putea avea acces tehnic la conținutul mesajelor, potrivit India Today . Decizia a fost confirmată de compania Meta și marchează o schimbare majoră de direcție pentru rețeaua socială. Funcția de criptare end-to-end pentru mesajele directe (DM) a fost introdusă pe Instagram în decembrie 2023, fiind prezentată atunci ca parte a strategiei de transformare a platformelor Meta în servicii de comunicare mai private. După 8 mai 2026 , conversațiile criptate existente nu vor mai fi disponibile. Utilizatorii care folosesc această opțiune vor primi instrucțiuni despre cum pot descărca mesajele și fișierele media înainte ca funcția să fie eliminată. Ce înseamnă schimbarea Criptarea end-to-end înseamnă că doar expeditorul și destinatarul pot citi mesajele, iar nici compania care administrează serviciul nu are acces la conținut. Odată cu eliminarea acestei funcții pe Instagram, mesajele vor folosi criptarea standard , ceea ce permite platformei să aibă posibilitatea tehnică de a accesa conversațiile. Această schimbare este considerată o inversare a viziunii anunțate de Mark Zuckerberg în 2019, când afirma că „viitorul comunicării se va orienta spre servicii private și criptate”. Presiuni politice și judiciare Potrivit unor relatări citate de publicații internaționale, decizia vine într-un context de presiuni crescute din partea guvernelor privind echilibrul dintre confidențialitate și siguranța copiilor pe internet. Autoritățile din Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană analizează sau pregătesc legislații care ar obliga platformele online să poată detecta materiale de abuz asupra minorilor chiar și în mesajele private . În același timp, schimbarea coincide cu un proces important în statul american New Mexico , unde procurorul general Raúl Torrez acuză Meta că nu a protejat suficient minorii împotriva exploatării sexuale pe platformele sale. În cadrul procesului au apărut și documente interne care arată că unii oficiali ai companiei aveau îngrijorări legate de implementarea criptării. Specialiști audiați în instanță au susținut că criptarea completă a mesajelor ar fi îngreunat detectarea conținutului ilegal. Ce urmează pentru alte aplicații Meta Deocamdată, Meta nu a precizat dacă o decizie similară ar putea afecta și Facebook Messenger , unde criptarea end-to-end a devenit implicită în 2023. Schimbarea de pe Instagram ridică însă întrebări în rândul activiștilor pentru protecția vieții private, care avertizează că ar putea crea un precedent rar : eliminarea unei funcții de criptare după ce aceasta a fost deja implementată la scară largă. [...]
Un grup de hackeri cu presupuse legături cu Iranul afirmă că a atacat site-ul ANAF , într-un incident cibernetic care ar fi fost declanșat de declarațiile recente ale președintelui României privind cooperarea militară cu Statele Unite, potrivit Profit.ro . Gruparea care își spune „Echipa 313 – Rezistența Cibernetică Islamică” susține că a lansat un atac informatic asupra portalului Agenției Naționale de Administrare Fiscală ( ANAF ). Într-un mesaj atribuit hackerilor, aceștia afirmă că operațiunea ar fi durat aproximativ o oră și ar fi dus la întreruperea temporară a serviciilor platformei utilizate de milioane de contribuabili din România. Atacul ar fi fost, potrivit aceleiași revendicări, o reacție la declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Atunci, șeful statului a anunțat că România a acceptat ca Statele Unite să trimită echipamente militare la baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru eventuale operațiuni în Orientul Mijlociu. Problemele semnalate la portalul ANAF În ziua anterioară apariției revendicării, utilizatorii au semnalat că site-ul ANAF a funcționat foarte greu sau a devenit temporar inaccesibil. Portalul fiscal are de mai mulți ani dificultăți tehnice în perioadele aglomerate, însă de această dată întreruperile au fost mai ample decât de obicei. Autoritățile române au fost contactate pentru clarificări, iar instituțiile responsabile au transmis că vor analiza situația și vor comunica oficial dacă incidentul a fost într-adevăr rezultatul unui atac cibernetic. Contextul politic și militar Declarațiile invocate de hackeri au venit după ce CSAT a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca în România mai multe echipamente militare, inclusiv: avioane de realimentare sisteme de monitorizare echipamente de comunicații satelitare Acestea ar urma să fie amplasate la baza Mihail Kogălniceanu pentru misiuni ce ar putea avea legătură cu situația din Orientul Mijlociu. Președintele Nicușor Dan a subliniat că echipamentele sunt defensive și că parteneriatul este similar cooperării militare pe care o au și alte state NATO. Cine este gruparea care revendică atacul „Echipa 313” a mai fost asociată în trecut cu atacuri de tip DDoS asupra unor ținte din regiunea Golfului Persic, inclusiv instalații militare din Bahrain și Arabia Saudită. De asemenea, gruparea ar fi participat la campanii cibernetice care au vizat instituții și infrastructuri din Israel. Deocamdată nu există o confirmare oficială că problemele tehnice ale site-ului ANAF au fost cauzate de un atac informatic sau dacă revendicarea grupului de hackeri este autentică. Context militar mai larg În paralel cu aceste evoluții, România discută și extinderea infrastructurii militare. Printre proiectele analizate se află modernizarea poligonului de la Smîrdan, în județul Galați, unde ar putea fi creat un centru de instruire pentru echipajele de tancuri Abrams din mai multe țări europene. Proiectul face parte din cooperarea militară dintre România și Statele Unite, în contextul consolidării securității pe flancul estic al NATO. [...]
Presa americană scrie că FBI a avertizat autoritățile din California despre posibilitatea unui atac cu drone asupra coastei de vest a Statelor Unite, într-un context de tensiuni crescute între Washington, Israel și Iran - portivit ABC News . Potrivit relatărilor din presa americană, Biroul Federal de Investigații ar fi transmis un mesaj de alertă structurilor de aplicare a legii din statul California, cerând creșterea vigilenței în cazul unei posibile amenințări aeriene. Scenariul analizat de autorități presupune lansarea unor drone de pe o navă neidentificată aflată în largul coastelor americane, care ar putea viza zone de pe coasta de vest a SUA. În prezent, informațiile privind această potențială amenințare sunt limitate. Sursele citate de ABC News arată că autoritățile americane nu dețin date concrete despre momentul în care ar putea avea loc un eventual atac, nici despre țintele exacte sau persoanele implicate direct într-o astfel de operațiune. Contextul geopolitic Avertismentul apare pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite și Israelul sunt implicate în operațiuni împotriva Iranului. În acest context, unele scenarii analizate de experți iau în calcul posibilitatea unor acțiuni de represalii din partea Teheranului, inclusiv operațiuni indirecte sau neconvenționale. Printre variantele discutate în mediul de securitate se numără: atacuri cu drone lansate de pe nave aflate în larg; operațiuni cibernetice asupra infrastructurii critice; acțiuni împotriva unor companii sau instituții occidentale. Totuși, autoritățile americane nu au confirmat public existența unei amenințări imediate. Reacția administrației americane Subiectul a ajuns și în spațiul politic american. Întrebat despre aceste informații, președintele Statelor Unite, Donald Trump , nu a oferit detalii suplimentare și nici nu a precizat dacă există un nivel concret de risc pentru populație. În lipsa unor informații clare, mesajul transmis structurilor locale pare să aibă mai degrabă rol preventiv, pentru a crește nivelul de pregătire al autorităților din California în eventualitatea unei amenințări. Situația rămâne însă incertă, iar scenariul unui atac cu drone lansat din largul oceanului este, deocamdată, analizat doar ca ipoteză în cadrul evaluărilor de securitate. [...]
