Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Cupa Mondială din iunie este văzută ca un test major pentru securitatea SUA, potrivit Biziday, care rezumă o analiză Reuters bazată pe documente ale serviciilor de informații. Autoritățile americane și FIFA se tem că turneul ar putea deveni o țintă pentru extremiști sau infractori, pe fondul tensiunilor interne și internaționale.
Competiția începe pe 11 iunie 2026, durează peste o lună și se desfășoară în SUA, Canada și Mexic. În contextul războiului din Orientul Mijlociu, forțele de ordine din SUA sunt în stare de alertă sporită, iar organizarea dispozitivelor de protecție este descrisă ca fiind complicată de întârzieri administrative și de finanțare.
Oficiali implicați în organizare au semnalat că subvenții de 625 de milioane de dolari au fost blocate, deși fuseseră adoptate de Congres în vara anului trecut. Agenția responsabilă de distribuirea fondurilor a anunțat miercuri că a acordat banii, după ce oficialii și organizatorii s-au plâns că nu i-au primit, însă întârzierea a pus presiune pe calendarul de achiziții și coordonare între agenții, conform unor surse citate de Reuters sub protecția anonimatului.
Mike Sena, președintele National Fusion Center Association, a atras atenția că distribuirea fondurilor, precum și achizițiile de tehnologii și echipamente pot dura, în condițiile în care primele meciuri din SUA sunt programate pe 12 iunie. În practică, aceste bugete sunt folosite pentru echipamente, personal, planuri de intervenție și interoperabilitate între instituții, elemente care au termene de implementare greu de comprimat.
Rapoartele de securitate consultate de Reuters indică riscuri variate, de la posibile atacuri asupra infrastructurii de transport până la acte violente izolate sau proteste. O parte dintre riscuri sunt asociate politicilor de imigrație ale președintelui Donald Trump, despre care documentele sugerează că pot alimenta tensiuni și pot genera manifestații sau reacții ostile în timpul turneului.
Un raport al serviciilor de informații de la finalul anului trecut menționează că în New Jersey, statul care va găzdui finala, au avut loc atacuri, au fost dejucate comploturi teroriste și s-a intensificat propaganda extremistă, fără a exclude adunări spontane pe fondul tensiunilor dintre țările participante. În același context, sunt invocate temeri privind posibile represalii după conflictul cu Iranul și efectele înăspririi ori interzicerii călătoriilor pentru cetățeni din zeci de țări; Biziday notează că Iranul negociază cu FIFA posibilitatea de a disputa toate meciurile în Mexic. Separat, un raport din septembrie a menționat o postare care încuraja atacuri asupra infrastructurii feroviare pe coasta de vest a SUA și Canadei, iar pentru Mexic sunt semnalate îngrijorări legate de violențele asociate cartelurilor de droguri, cu incertitudini privind capacitatea autorităților de a reduce riscurile până în iunie.
Recomandate
Presa americană scrie că FBI a avertizat autoritățile din California despre posibilitatea unui atac cu drone asupra coastei de vest a Statelor Unite, într-un context de tensiuni crescute între Washington, Israel și Iran - portivit ABC News . Potrivit relatărilor din presa americană, Biroul Federal de Investigații ar fi transmis un mesaj de alertă structurilor de aplicare a legii din statul California, cerând creșterea vigilenței în cazul unei posibile amenințări aeriene. Scenariul analizat de autorități presupune lansarea unor drone de pe o navă neidentificată aflată în largul coastelor americane, care ar putea viza zone de pe coasta de vest a SUA. În prezent, informațiile privind această potențială amenințare sunt limitate. Sursele citate de ABC News arată că autoritățile americane nu dețin date concrete despre momentul în care ar putea avea loc un eventual atac, nici despre țintele exacte sau persoanele implicate direct într-o astfel de operațiune. Contextul geopolitic Avertismentul apare pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite și Israelul sunt implicate în operațiuni împotriva Iranului. În acest context, unele scenarii analizate de experți iau în calcul posibilitatea unor acțiuni de represalii din partea Teheranului, inclusiv operațiuni indirecte sau neconvenționale. Printre variantele discutate în mediul de securitate se numără: atacuri cu drone lansate de pe nave aflate în larg; operațiuni cibernetice asupra infrastructurii critice; acțiuni împotriva unor companii sau instituții occidentale. Totuși, autoritățile americane nu au confirmat public existența unei amenințări imediate. Reacția administrației americane Subiectul a ajuns și în spațiul politic american. Întrebat despre aceste informații, președintele Statelor Unite, Donald Trump , nu a oferit detalii suplimentare și nici nu a precizat dacă există un nivel concret de risc pentru populație. În lipsa unor informații clare, mesajul transmis structurilor locale pare să aibă mai degrabă rol preventiv, pentru a crește nivelul de pregătire al autorităților din California în eventualitatea unei amenințări. Situația rămâne însă incertă, iar scenariul unui atac cu drone lansat din largul oceanului este, deocamdată, analizat doar ca ipoteză în cadrul evaluărilor de securitate. [...]
Donald Trump continuă să folosească frecvent propriul iPhone personal pentru a comunica , inclusiv cu lideri politici, jurnaliști și oameni de afaceri, o situație care provoacă îngrijorări în interiorul Casei Albe privind securitatea informațiilor. Informația a fost relatată de publicația Android Authority , citând surse din administrația americană și revista The Atlantic . Potrivit oficialilor, telefonul personal al președintelui SUA este aproape permanent activ, primind apeluri și mesaje de la diverse persoane, inclusiv membri ai presei, directori de companii din tehnologie și alte personalități publice. Situația a devenit și mai sensibilă deoarece numărul privat al lui Trump ar fi început să circule tot mai larg în cercurile politice și media . Îngrijorări privind securitatea Responsabilii din administrație consideră că utilizarea unui telefon personal pentru comunicări frecvente poate crea vulnerabilități, mai ales într-un context geopolitic tensionat. Potrivit surselor citate, există temeri că președintele ar putea primi informații false sau manipulatoare prin apeluri directe, ceea ce ar putea influența decizii sensibile. În mod normal, liderii americani folosesc dispozitive special configurate și rețele securizate pentru comunicări oficiale, însă Trump ar prefera în continuare conversațiile telefonice directe , pe care le consideră mai eficiente decât schimburile de mesaje. Apeluri constante de la presă și mediul de afaceri O mare parte dintre apeluri ar proveni de la jurnaliști care încearcă să obțină declarații directe de la președinte, în afara briefingurilor oficiale ale Casei Albe. În același timp, directori din industria tehnologică și alte personalități influente ar încerca să ia legătura direct cu liderul american. Potrivit administrației, această deschidere este prezentată public drept un semn de transparență. Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly, l-a descris pe Trump drept „cel mai accesibil și transparent președinte din istorie”. O practică mai veche Utilizarea unui telefon personal de către Donald Trump nu este o noutate. Și în timpul primului său mandat, el a preferat să folosească propriul smartphone pentru convorbiri directe, chiar dacă specialiștii în securitate au recomandat folosirea unor dispozitive dedicate. În prezent, oficialii încearcă să îl convingă să utilizeze canale mai sigure pentru comunicările sensibile, însă potrivit surselor citate, președintele nu pare dispus să renunțe la telefonul personal . [...]
Scandalul „Signalgate”, în care planuri militare americane au ajuns accidental la un jurnalist, nu a dus la nicio sancțiune pentru oficialii implicați , deși militari americani au fost condamnați la închisoare pentru încălcări mult mai mici ale regulilor de securitate. Potrivit HotNews , situația este analizată într-un editorial publicat de redactorul-șef al revistei The Atlantic, Jeffrey Goldberg . Incidentul a avut loc în martie 2025, când jurnalistul a fost adăugat din greșeală într-un grup de chat pe aplicația Signal în care oficiali de rang înalt ai administrației americane discutau despre lovituri militare împotriva rebelilor houthi din Yemen. În conversație apăreau inclusiv vicepreședintele J. D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio, directorul CIA John Ratcliffe și secretarul Apărării, Pete Hegseth. În grupul de discuții, Hegseth a transmis inclusiv momentul aproximativ al lansării atacurilor. Jurnalistul a urmărit schimbul de mesaje și ulterior a publicat articolele care au declanșat controversa privind securitatea informațiilor la cel mai înalt nivel al guvernului american. Militari pedepsiți pentru încălcări mult mai mici Goldberg compară acest caz cu sancțiunile aplicate în sistemul militar american pentru abateri similare. De exemplu: un caporal de marină a primit cinci zile de detenție și retrogradare pentru lipsă de respect față de superiori un locotenent din Forțele Aeriene a fost condamnat la 30 de zile de detenție pentru comportament nedemn unui specialist i-a fost redus gradul și i s-a interzis să părăsească unitatea timp de două săptămâni un colonel a primit doi ani de închisoare după ce a trimis fotografia unui email clasificat unei persoane cunoscute online În contrast, oficialii care au participat la discuțiile din grupul de Signal nu au fost sancționați. Cum a ajuns jurnalistul în chatul secret Pe 11 martie 2025, Jeffrey Goldberg a primit o invitație pe Signal de la Michael Waltz, consilier pentru securitate al președintelui Donald Trump la acea vreme. Ulterior, a fost adăugat într-un grup numit „Houthi PC small group”, unde oficialii discutau despre posibile lovituri militare în Yemen. Pe 15 martie, secretarul Apărării a transmis în chat că atacul urma să aibă loc în aproximativ două ore. După confirmarea operațiunii, membrii grupului au început să trimită mesaje de felicitare și emoji-uri. Jurnalistul a părăsit conversația în aceeași zi pentru a evita acuzațiile de încălcare a legislației privind informațiile clasificate. De ce nu a existat nicio sancțiune Un raport al inspectorului general al Departamentului Apărării a arătat că transmiterea acelor informații pe o aplicație nesecurizată a creat un risc pentru securitatea operațională și ar fi putut pune în pericol piloții americani implicați în misiune. Totuși, concluzia raportului a fost că secretarul Apărării nu a încălcat tehnic regulile , deoarece deține autoritatea de a declasifica informații. [...]
Televiziunea de stat din Iran ar fi fost piratată pentru a difuza mesaje ale lui Donald Trump și Benjamin Netanyahu , într-o intervenție de 36 de secunde care a întrerupt programul IRIB TV3 și ar fi fost urmată de o întrerupere temporară a transmisiei. Potrivit relatărilor publicate de Tribune , clipul ar fi arătat un ecran împărțit: în stânga, președintele american Donald Trump, la un pupitru cu steagul SUA în fundal, iar în dreapta, premierul israelian Benjamin Netanyahu, vorbind din biroul său. Mesajele, subtitrate în persană, ar fi îndemnat populația iraniană să se ridice împotriva regimului și ar fi făcut referire la sancțiuni și acțiuni militare în desfășurare. Conform Gulf News , după difuzarea secvenței, postul IRIB TV3 ar fi intrat în blackout pentru câteva minute, înainte de reluarea emisiei cu probleme tehnice. Imaginile au circulat pe rețelele sociale, însă autenticitatea lor nu a fost confirmată oficial de autoritățile iraniene, care nu au indicat eventualii responsabili. Incidentul ar fi avut loc la câteva ore după lovituri aeriene asupra unor complexe IRIB din Teheran, într-un context marcat de intensificarea confruntărilor militare și cibernetice. Monitorizări independente au semnalat, de asemenea, o scădere accentuată a conectivității la internet în Iran. Nu este primul episod de acest tip. În ianuarie, semnalul satelitar al IRIB a fost compromis temporar, fiind difuzate mesaje ale unor figuri din opoziția aflată în exil, într-un tipar care sugerează o componentă informațională tot mai vizibilă a conflictului. Deși amploarea reală a perturbării rămâne neclară, episodul evidențiază extinderea confruntării în spațiul mediatic și digital, pe lângă dimensiunea militară. [...]
LAPAR cere eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură , potrivit Antena 3 CNN , care citează o scrisoare transmisă de organizație către Ministerul Energiei și Ministerul Agriculturii. Demersul vine pe fondul creșterii costurilor de producție și al volatilității piețelor, în condițiile în care prețul motorinei este prezentat drept un factor cu impact direct asupra funcționării exploatațiilor agricole. În scrisoare se menționează că fermierii ar plăti motorina la prețuri de peste 9,60 lei/litru, la un consum anual estimat la peste 650 de milioane de litri la nivel național. „Necesitatea eliminării accizei la motorina utilizată în agricultură este o măsură fiscală directă, echitabilă și compatibilă cu angajamentele europene.” LAPAR susține că actuala schemă de compensare îi obligă pe fermieri să avanseze bani și să aștepte ulterior recuperarea, ceea ce apasă pe lichiditățile fermelor. Organizația afirmă că „schema în vigoare obligă fermierii să avanseze aproximativ 2,80 lei pentru fiecare litru de motorină”, iar recuperarea s-ar face „după luni de zile, prin proceduri administrative complexe”. În argumentația transmisă autorităților, LAPAR spune că eliminarea accizei „la sursă” ar reduce imediat presiunea asupra fluxului de numerar și ar simplifica administrarea, fără a reprezenta „un cost bugetar nou”, ci o schimbare de mecanism pentru o taxă care, potrivit organizației, este returnată ulterior. În scrisoare se mai arată că soluția ar fi fost susținută public și de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, sub forma unei „accize zero direct la pompă” pentru motorina utilizată în agricultură, în contextul discuțiilor despre măsuri de temperare a scumpirii carburanților. Separat, LAPAR respinge ideea eliminării componentei de biocombustibil din motorină ca soluție de reducere a prețului, invocând riscuri de neconformitate cu legislația Uniunii Europene. Organizația amintește obligația României privind amestecul de biocombustibili, în baza Directivei RED III, și avertizează că o derogare ar trebui notificată și justificată formal în fața Comisiei Europene, pentru a evita o decizie unilaterală cu potențial impact asupra credibilității statului în negocierile viitoare pe politici energetice și climatice. [...]
„Le Monde a localizat în timp real portavionul Charles-de-Gaulle” după analiza unor date publice din aplicația Strava, potrivit G4Media . Cazul, prezentat sub eticheta „StravaLeaks”, arată cum informații aparent banale despre activități sportive pot expune poziția unor obiective militare, într-un moment de tensiune regională. Pe 13 martie, la ora 10:35, un tânăr ofițer al marinei franceze, identificat cu numele schimbat „Arthur”, a alergat pe puntea navei și și-a înregistrat performanța cu un ceas conectat. Datele au ajuns online deoarece profilul său Strava era setat ca „public”, ceea ce a permis consultarea traseului de către oricine. Cum a fost expusă poziția grupului aeronaval Conform relatării, activitatea de alergare a indicat „practic în direct” poziția portavionului în Marea Mediterană, la nord-vest de Cipru și la aproximativ 100 de kilometri de coastele Turciei. Deși prezența grupului aeronaval francez în regiune nu era un secret, publicarea coordonatelor exacte, aproape în timp real, a fost descrisă drept o imprudență cu potențial periculos în contextul războiului din Orientul Apropiat. În același material se arată că grupul aeronaval includea portavionul și cel puțin trei fregate, plus o navă de realimentare. Președintele Emmanuel Macron anunțase pe 3 martie că a ordonat desfășurarea, la câteva zile după începerea războiului dintre Israel, Statele Unite și Iran, iar pe 6 martie fusese anunțată trecerea portavionului prin strâmtoarea Gibraltar. Urme digitale repetate și verificare din satelit Jurnaliștii francezi au urmărit și alte activități publicate pe același profil, care ar fi permis reconstruirea deplasărilor navei și ale escortelor. Sunt menționate, între altele, o activitate localizată în largul Cotentinului (aproape de Cherbourg), apoi prezențe la țărm la Copenhaga, în perioada în care portavionul făcea escală la Malmö. Informația din 13 martie a putut fi verificată ulterior prin imagini din satelit din zona Mediteranei de Est, realizate la puțin peste o oră după alergarea ofițerului, în care se distinge forma portavionului, descris ca având 262 de metri lungime. Materialul mai notează că nu ar fi fost singurul profil: cel puțin un alt cont public ar fi postat activități sportive localizate de pe o navă aflată în misiune, iar unele profiluri ar include și fotografii de pe punte sau din interior. Profil Strava setat ca „public”, accesibil oricui Activități sportive geolocalizate, publicate aproape în timp real Posibilitatea de a deduce poziția navei și a escortelor din trasee repetate Fotografii asociate profilurilor, inclusiv imagini de pe punte sau cu echipamente Reacția armatei și miza de securitate cibernetică Contactat de presă, statul major al armatei a transmis că difuzarea traseului de alergare pe Strava „nu este conformă cu instrucțiunile în vigoare” și că „marinarii sunt sensibilizați în mod regulat” pe acest subiect. Totodată, instituția a precizat că vor fi luate „măsuri adecvate” de către comandantul misiunii. „Nu este conformă cu instrucțiunile în vigoare”, asupra cărora „marinarii sunt sensibilizați în mod regulat”. Din perspectivă de securitate cibernetică, cazul este un exemplu de risc operațional generat de „scurgeri” din date comerciale (aplicații de fitness, ceasuri conectate), unde setările de confidențialitate și automatizarea publicării pot transforma rapid o rutină personală într-o informație sensibilă. „StravaLeaks”, un tipar recurent și ce urmează Situația amintește de investigații anterioare ale Le Monde: în toamna lui 2024, „ StravaLeaks ” ar fi documentat breșe asociate utilizării aplicației de către gărzi de corp ale unor șefi de stat, iar în ianuarie 2025 ar fi fost vizate și submarinele nucleare lansatoare de rachete, prin informații care ar fi indicat calendarul patrulelor. În final, materialul menționează și succesorul portavionului Charles-de-Gaulle , numit France-Libre, care ar urma să intre în locul actualei nave până în 2038. Președintele francez este citat spunând că proiectul va mobiliza „cele mai bune minți ale țării, cele mai rare competențe, cele mai exigente vocații”, în timp ce întrebarea practică rămâne dacă expunerea involuntară prin aplicații va putea fi limitată prin reguli și control intern mai strict. [...]
