Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Cupa Mondială din iunie este văzută ca un test major pentru securitatea SUA, potrivit Biziday, care rezumă o analiză Reuters bazată pe documente ale serviciilor de informații. Autoritățile americane și FIFA se tem că turneul ar putea deveni o țintă pentru extremiști sau infractori, pe fondul tensiunilor interne și internaționale.
Competiția începe pe 11 iunie 2026, durează peste o lună și se desfășoară în SUA, Canada și Mexic. În contextul războiului din Orientul Mijlociu, forțele de ordine din SUA sunt în stare de alertă sporită, iar organizarea dispozitivelor de protecție este descrisă ca fiind complicată de întârzieri administrative și de finanțare.
Oficiali implicați în organizare au semnalat că subvenții de 625 de milioane de dolari au fost blocate, deși fuseseră adoptate de Congres în vara anului trecut. Agenția responsabilă de distribuirea fondurilor a anunțat miercuri că a acordat banii, după ce oficialii și organizatorii s-au plâns că nu i-au primit, însă întârzierea a pus presiune pe calendarul de achiziții și coordonare între agenții, conform unor surse citate de Reuters sub protecția anonimatului.
Mike Sena, președintele National Fusion Center Association, a atras atenția că distribuirea fondurilor, precum și achizițiile de tehnologii și echipamente pot dura, în condițiile în care primele meciuri din SUA sunt programate pe 12 iunie. În practică, aceste bugete sunt folosite pentru echipamente, personal, planuri de intervenție și interoperabilitate între instituții, elemente care au termene de implementare greu de comprimat.
Rapoartele de securitate consultate de Reuters indică riscuri variate, de la posibile atacuri asupra infrastructurii de transport până la acte violente izolate sau proteste. O parte dintre riscuri sunt asociate politicilor de imigrație ale președintelui Donald Trump, despre care documentele sugerează că pot alimenta tensiuni și pot genera manifestații sau reacții ostile în timpul turneului.
Un raport al serviciilor de informații de la finalul anului trecut menționează că în New Jersey, statul care va găzdui finala, au avut loc atacuri, au fost dejucate comploturi teroriste și s-a intensificat propaganda extremistă, fără a exclude adunări spontane pe fondul tensiunilor dintre țările participante. În același context, sunt invocate temeri privind posibile represalii după conflictul cu Iranul și efectele înăspririi ori interzicerii călătoriilor pentru cetățeni din zeci de țări; Biziday notează că Iranul negociază cu FIFA posibilitatea de a disputa toate meciurile în Mexic. Separat, un raport din septembrie a menționat o postare care încuraja atacuri asupra infrastructurii feroviare pe coasta de vest a SUA și Canadei, iar pentru Mexic sunt semnalate îngrijorări legate de violențele asociate cartelurilor de droguri, cu incertitudini privind capacitatea autorităților de a reduce riscurile până în iunie.
Recomandate
Nintendo refuză să plătească 2 milioane de dolari după un atac la un furnizor, iar presiunea se mută spre TinyPulse , într-un caz care arată cât de repede se poate transforma un incident „în afara” companiei într-un risc operațional și de reputație pentru brand, potrivit WinFuture . Atacul nu a vizat direct infrastructura Nintendo, ci furnizorul american TinyPulse, folosit de Nintendo of America pentru sondaje interne în rândul angajaților. Gruparea de hackeri ShadowByte susține că a obținut aproximativ 860 MB de date interne și a cerut inițial o răscumpărare de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei). După refuzul Nintendo, atacatorii ar fi început să pună presiune pe TinyPulse, amenințând cu publicarea datelor. Ce date ar fi fost compromise și ce spune Nintendo despre impact Conform informațiilor prezentate, hackerii amenință că vor publica date sensibile care ar include extrase de cont, adrese de e-mail și mesaje interne ale angajaților. Nintendo afirmă însă că sistemele proprii nu au fost compromise și că nu sunt afectate datele clienților, informațiile de plată sau profilurile Switch. Compania mai susține că scurgerea se limitează la conținutul unor sondaje interne pentru un grup mic de angajați din SUA, iar o parte importantă a datelor ar proveni din ani anteriori și ar fi depășită. De ce contează: riscul de „lanț” prin terți, chiar fără breșă în sistemele companiei Incidentul readuce în prim-plan riscurile generate de externalizarea unor servicii IT (așa-numitele atacuri asupra lanțului de furnizori, când este lovit un partener, nu compania-țintă). Chiar dacă infrastructura principală rămâne intactă, o breșă la un furnizor poate produce: presiune reputațională (asocierea brandului cu un „leak”, indiferent de vină); riscuri pentru confidențialitatea internă (date HR, discuții, „stare de spirit” în organizație); costuri operaționale (investigații, auditarea furnizorilor, măsuri suplimentare de securitate). WinFuture notează și contextul sensibil: în industrie este așteptat un anunț legat de o nouă generație Switch, iar astfel de episoade pot afecta încrederea publicului. Ce ar trebui să facă utilizatorii Deși Nintendo spune că nu există un risc crescut pentru utilizatori și că achizițiile din eShop și conturile Nintendo sunt în siguranță, sunt recomandate măsuri de bază: activarea autentificării în doi pași (2FA); parole puternice și unice; atenție sporită la tentative de phishing și la linkuri care pretind că oferă „datele furate” la descărcare. În acest moment, detaliile tehnice despre vulnerabilitatea de la TinyPulse nu sunt publice, iar evaluarea completă a impactului depinde de ce date există efectiv în setul exfiltrat și dacă vor fi făcute publice. [...]
Arestarea a încă doi suspecți ridică la șapte numărul persoanelor acuzate în dosarul complotului privind un atac cu drone explozive vizând evenimentul UFC organizat pe peluza de sud a Casei Albe, potrivit The Jerusalem Post , care citează un comunicat al Departamentului de Justiție al SUA (DOJ). Cei doi, William Lee Spartacus Falkner și Jordan W. Rincker, au fost puși sub acuzare pentru „conspirație la comiterea unei crime”, pentru rolurile pe care procurorii le atribuie în planul dejucat de FBI săptămâna trecută. Odată cu noile arestări, totalul suspecților din dosar ajunge la șapte, conform DOJ. În cazul lui Falkner, DOJ susține că acesta ar fi discutat despre fabricarea și pilotarea dronelor pentru a ataca evenimentul, inclusiv despre încărcarea lor cu explozibili. Publicația redă și o afirmație atribuită lui Falkner, legată de „raza letală” a exploziei. Rincker este acuzat, potrivit DOJ, că ar fi acceptat 1.200 de dolari (aprox. 5.500 lei) de la un alt conspirator arestat, Abraham Hermosillo Alvarez, pentru a distribui banii către persoane implicate în plan. Tot DOJ afirmă că Rincker i-ar fi oferit lui Alvarez o pușcă cu pompă calibrul 12, într-o întâlnire în Omaha, primind la schimb mai multe echipamente și bunuri, inclusiv o imprimantă 3D, filament pentru imprimare 3D și un minicomputer. Componenta operațională: drone, explozibili și echipamente DOJ indică faptul că imprimanta 3D ar fi fost destinată fabricării de drone. În același timp, Rincker ar fi declarat anchetatorilor că nu a încercat niciodată să construiască drone și că nu știe cum se face acest lucru, potrivit relatării. Ce spun autoritățile despre scenariul atacului FBI a dejucat atacul potențial cu drone explozive care ar fi vizat zona Casei Albe în timpul UFC Freedom 250, iar directorul FBI, Kash Patel, a confirmat săptămâna trecută existența complotului, notează publicația. Potrivit unor oficiali citați de FOX News (menționați în articol), planul ar fi urmărit lovirea cu drone explozive a unor clădiri din apropierea evenimentului pentru a împinge spectatorii către o ambuscadă a unor lunetiști, urmată de o încercare de a forța porțile Casei Albe. Țintele invocate ar fi inclus „elite capitaliste”, „miliardari” sau politicieni care au primit donații de la American Israel Public Affairs Committee (AIPAC) , conform aceleiași relatări. [...]
Meta a pus pe pauză un program intern de monitorizare a activității angajaților, după ce un angajat a semnalat riscuri de expunere a unor date sensibile necriptate , potrivit TechRadar . Investigația vizează inițiativa „ Model Capability Initiative” (MCI) , care ar fi urmărit mișcările mouse-ului și activitatea digitală pentru a antrena modele de inteligență artificială. Ce făcea programul și de ce contează operațional MCI ar fi fost lansat în aprilie, cu scopul de a îmbunătăți modelele de AI ale companiei în sarcini unde acestea „se împiedică” de interacțiuni tipic umane cu computerul — de exemplu, selectarea dintr-un meniu derulant sau folosirea diferitelor scurtături de tastatură. Într-un memo intern citat în material, Meta ar fi prezentat inițiativa ca pe o modalitate prin care „toți angajații” pot contribui la îmbunătățirea modelelor „prin munca lor de zi cu zi”. Din perspectivă operațională, cazul ridică două probleme: amploarea colectării (monitorizare detaliată a activității) și controlul asupra datelor rezultate, mai ales când acestea ar fi fost stocate necriptat. Semnalarea de securitate: ce date ar fi fost expuse Conform Reuters (citată de TechRadar), un angajat a depus un raport de incident de securitate cu prioritate ridicată (SEV), susținând că programul ar fi expus date ale angajaților, inclusiv: „prompts” și transcrieri complete (în context, comenzi/cereri introduse în sisteme AI și rezultatele lor); conversații private; date despre persoane și performanță; evaluări de sensibilitate DSS (1–4). Aceeași sursă afirmă că programul ar fi colectat „mai multe informații decât fusese descris inițial” și le-ar fi stocat în formă necriptată. Angajatul ar fi susținut, de asemenea, că a putut accesa de pe computerul de serviciu informații personale, inclusiv fiscale și medicale. Poziția Meta și stadiul opririi Meta a confirmat că a pus programul pe pauză pentru a investiga acuzațiile, dar a spus că nu are, deocamdată, indicii că datele ar fi fost accesate necorespunzător de angajați. Declarația atribuită purtătoarei de cuvânt Tracy Clayton, citată în articol, este: „Am proiectat cu atenție acest program cu măsuri de protecție a confidențialității și, deși nu avem nicio indicație în acest moment că vreo dată a fost accesată necorespunzător de angajații Meta, îl punem pe pauză în timp ce investigăm.” Compania nu a precizat cât va dura pauza și a indicat că oprirea completă „pentru toată lumea” necesită timp, astfel că unii angajați ar putea vedea în continuare programul activ. Reuters a relatat că, în după-amiaza zilei de luni, programul încă rula pentru unele persoane. Ce urmează În lipsa unui termen comunicat pentru finalizarea investigației, miza imediată este dacă Meta va confirma amploarea colectării și modul de stocare a datelor, respectiv dacă va modifica sau va abandona MCI. Pentru companii, cazul este un semnal de risc privind instrumentele interne de „telemetrie” (colectare automată de date despre utilizare) folosite atât pentru productivitate, cât și pentru antrenarea AI: dacă nu sunt limitate strict și securizate, pot ajunge să includă și să expună date personale sau confidențiale care nu au legătură cu scopul declarat. [...]
LastPass confirmă că atacatori au accesat date de clienți din mediul său Salesforce , după ce au obținut tokenuri OAuth furate în atacul asupra furnizorului terț Klue, potrivit BleepingComputer . Compania spune că produsele, serviciile și infrastructura sa nu au fost afectate, iar seifurile (vaults) clienților au rămas în siguranță. Incidentul a fost semnalat către LastPass pe 12 iunie, după ce compania a aflat de o breșă la Klue, o platformă de „market intelligence” folosită de echipele sale comerciale și integrată cu Salesforce și Gong. În urma investigației, LastPass afirmă că un actor neautorizat a obținut tokenuri OAuth pe care Klue le deținea pentru mai mulți clienți, inclusiv pentru LastPass, și le-a folosit pentru a accesa date de clienți din mediul Salesforce al LastPass. Ce date ar fi putut fi expuse și de ce contează LastPass spune că ar fi putut fi expuse următoarele categorii de date: nume de clienți; numere de telefon; adrese de e-mail; adrese fizice; informații din tichete/cazuri de suport; date asociate vânzărilor și CRM (Customer Relationship Management – administrarea relațiilor cu clienții). Riscul operațional imediat este creșterea tentativelor de phishing și a atacurilor de inginerie socială, care pot folosi aceste date pentru a face mesajele sau apelurile mai credibile. Recomandarea generală indicată este prudența față de comunicări nesolicitate (telefon/e-mail), mai ales când se cer informații sensibile, iar parola principală (master password) nu ar trebui comunicată nimănui. Ce se știe despre atac și cine l-a revendicat Atacul asupra lanțului de aprovizionare Klue a fost revendicat de grupul de extorcare Icarus , care ar fi compromis infrastructura platformei și ar fi furat tokenuri OAuth ce conectau mediile Salesforce ale clienților. Conform informațiilor prezentate, atacatorii ar fi intrat folosind credențiale vechi compromise pentru un serviciu de integrare, obținând astfel acces la tokenuri OAuth care legau Klue de diverse servicii terțe. Incidentul ar fi afectat mai multe organizații, inclusiv Recorded Future, Tanium, Jamf, Sprout Social, Gong și Insurity, iar atacatorul ar fi exfiltrat date CRM și ar fi lansat o campanie de extorcare. Măsuri luate de LastPass și avertisment privind comunicările LastPass afirmă că a dezactivat accesul angajaților la Klue, a rotit tokenurile API/OAuth expuse și a notificat autoritățile, în timp ce investigația continuă. Compania mai avertizează că actorii de amenințare ar folosi domeniile de expeditor baccarat.com[.]au, robinskitchen.com[.]au și house[.]com.au și că ar trebui considerate de încredere doar comunicările venite prin canalele oficiale de suport ale LastPass. Pentru moment, compania spune că investigația nu a găsit dovezi că atacatorul ar fi accesat date legate de Gong (care includ, de regulă, apeluri și e-mailuri cu clienții). [...]
Agențiile de securitate cibernetică din alianța Five Eyes avertizează că atacurile amplificate de AI pot produce „catastrofe” în luni, nu în ani , iar mesajul lor către companii este că riscul nu mai poate fi tratat ca o problemă strict tehnică, ci ca una de continuitate operațională și pierderi financiare, potrivit Gizmodo . Într-o declarație comună rară, șefii agențiilor de securitate cibernetică din SUA, Australia, Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă spun că modelele avansate de inteligență artificială accelerează „viteza, scara și sofisticarea” amenințărilor. Mecanismul invocat este dublu: scad barierele de intrare pentru atacatori și se micșorează intervalul dintre descoperirea unei vulnerabilități software și exploatarea ei. „Calendarul nu este de ani, este de luni.” De ce contează pentru companii: risc de întreruperi și costuri mai mari Scrisoarea Five Eyes pune accent pe consecințe de business: breșele „se vor întâmpla”, iar diferența o face nivelul de pregătire, care poate limita escaladarea în „crize operaționale și financiare majore”. Mesajul este explicit: managementul de vârf trebuie să trateze securitatea ca responsabilitate de conducere, nu ca subiect delegat exclusiv echipelor IT. Măsuri recomandate: acces mai strict, patch-uri mai rapide, planuri testate Agențiile cer liderilor organizațiilor să reducă suprafața de atac și să scurteze timpii de reacție. Recomandările includ: limitarea accesului inutil la sisteme și a conectivității externe; evitarea întârzierilor la instalarea actualizărilor de securitate, prin prioritizarea patch-urilor; testarea planurilor de răspuns la incidente; întărirea autentificării identității; limitarea accesului utilizatorilor la sistemele critice. În același timp, grupul recomandă integrarea AI în operațiunile de securitate, argumentând că instrumentele bazate pe AI pot ajuta la detectarea mai timpurie a vulnerabilităților, monitorizarea comportamentelor neobișnuite și răspuns mai rapid la incidente, reducând „costul și impactul” acestora. Context: modele AI care ar crește capacitatea de exploatare a vulnerabilităților Avertismentul vine pe fondul apariției unor modele AI despre care se susține că pot accelera identificarea și exploatarea vulnerabilităților. Gizmodo menționează cazul Anthropic și modelul „Mythos”, descris ca fiind suficient de puternic încât accesul ar fi fost limitat inițial la anumite organizații și guverne, urmat de un model cu premise similare prezentat de OpenAI. Publicația notează și relatări potrivit cărora „Mythos” ar fi reușit să ocolească sistemul de operare al Apple și să preia controlul asupra unui sistem corporativ în „șase din zece” încercări, conform unor rapoarte ale organizațiilor care ar fi avut acces. Aceste informații nu sunt detaliate în scrisoarea Five Eyes și depind de raportările citate de Gizmodo. Presiune pe capacitatea statului: cazul CISA în SUA În SUA, discuția este complicată de situația agenției CISA (Cybersecurity and Infrastructure Security Agency). Gizmodo scrie că, după instalarea administrației Trump în ianuarie 2025, CISA ar fi pierdut o treime din personal prin concedieri și ar exista propuneri de tăieri bugetare de peste 250 milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). Publicația mai amintește un incident în care jurnalistul de investigație Brian Krebs ar fi descoperit pe GitHub nume de utilizator și parole în clar pentru sisteme interne, posibil timp de circa șase luni. În acest context, avertismentul Five Eyes ridică o problemă practică pentru mediul privat: fereastra de timp pentru prevenție se comprimă, iar costul întârzierii (în patch-uri, controlul accesului și exerciții de răspuns) crește tocmai când capacitatea instituțională de a sprijini apărarea poate fi sub presiune. [...]
Google extinde verificarea obligatorie a advertiserilor financiari în toate statele UE și SEE , ceea ce înseamnă că firmele care vor să ruleze reclame pentru servicii financiare trebuie să dovedească autorizarea de la autoritățile naționale, altfel campaniile vor fi restricționate. Măsura este detaliată de Google Blog și vizează reducerea fraudelor din publicitatea online. Extinderea acoperă toate statele din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European , prin adăugarea a încă 24 de țări la programul deja activ în 18 țări la nivel global (inclusiv în șase state membre UE și în Regatul Unit). Google leagă această schimbare de obiectivul de a opri escrocheriile „înainte să înceapă”, prin verificarea identității și a dreptului de a oferi servicii financiare. Ce se schimbă pentru companii: verificare sau restricții în 30 de zile Pentru a rula reclame în zona serviciilor financiare, advertiserii trebuie să parcurgă procesul de verificare al Google. Verificarea se face prin compararea acreditărilor direct cu registrele oficiale relevante din UE și SEE. Implementarea va fi introdusă „în faze”, iar companiile vor avea 30 de zile de la notificare pentru a finaliza verificarea. Dacă nu sunt verificate în acest interval, Google va restricționa reclamele pentru servicii financiare până la finalizarea procesului. Context de securitate: filtrare mai strictă a reclamelor financiare Google spune că noua cerință se sprijină pe programul existent de verificare a identității advertiserilor, care acoperă deja peste 98% din reclamele văzute în UE. Compania indică și rolul unor mecanisme de apărare „construite cu Gemini” pentru a bloca reclamele dăunătoare înainte să ajungă la utilizatori. Ca ordin de mărime al efortului de moderare, Google menționează că anul trecut sistemele sale au blocat sau eliminat peste 1,6 miliarde de reclame în UE, iar la nivel global acest cadru a contribuit la blocarea sau eliminarea a 327,8 milioane de reclame neautorizate pentru servicii financiare. De ce contează Pentru piața de publicitate online, schimbarea ridică pragul de conformare pentru actorii din zona financiară: accesul la inventarul de reclame depinde explicit de dovada autorizării de către regulatorul național. Pentru utilizatori, efectul urmărit este reducerea expunerii la reclame înșelătoare în contexte sensibile (bănci, credite, asigurări), unde fraudele pot produce pierderi directe. [...]
