Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O vulnerabilitate „zero-day” din echipamente Huawei a scos din funcțiune rețeaua operatorului de stat din Luxemburg timp de circa trei ore, un incident care ridică semne de întrebare despre cât de expuși sunt operatorii care folosesc aceeași infrastructură și despre lipsa de transparență în raportarea breșelor, potrivit WinFuture.
În urma investigațiilor de după întreruperea din 2025, operatorul de stat POST (Post Luxembourg) a concluzionat că atacatori au exploatat o problemă de securitate „nedocumentată” din hardware de rețea Huawei, pentru a declanșa căderea rețelelor fixe și a celor mobile 4G și 5G.
Publicația germană relatează, citând informații apărute în The Record, că atacatorii ar fi introdus în rețeaua POST date special pregătite, care au declanșat comportamentul vulnerabil în anumite sisteme de tip router enterprise (echipamente de rutare folosite în infrastructuri mari). Efectul ar fi fost trimiterea unor componente ale infrastructurii într-un „restart-loop” (reporniri repetate), ceea ce a dus la indisponibilitatea unor părți importante din rețeaua mobilă.
Șeful de comunicare al Post Luxembourg a confirmat că incidentul a fost cauzat de exploatarea unei „comportări nepublice, nedocumentate” a routerelor și că, la momentul respectiv, nu exista niciun patch (actualizare de securitate) disponibil — ceea ce încadrează cazul ca atac de tip „zero-day” (exploatarea unei vulnerabilități necunoscute public și fără remediere).
Miza, dincolo de incidentul punctual din Luxemburg, este că „numeroși operatori” la nivel global ar putea fi vulnerabili la întreruperi similare dacă folosesc hardware Huawei afectat de aceeași problemă, notează WinFuture. În plus, rămân neclare două aspecte esențiale pentru industrie:
Totuși, conform materialului, nu sunt cunoscute alte cazuri în care aceeași breșă să fi fost exploatată.
Autoritățile din Luxemburg și-ar fi informat ulterior partenerii din Europa și din alte țări despre cauzele probabile ale întreruperii totale din iulie 2025, însă, în practică, informarea completă despre problemele din echipamente rămâne la latitudinea furnizorului, subliniază publicația.
WinFuture mai arată că Huawei ar furniza în ultimii ani mai rar notificări standardizate la nivel internațional despre vulnerabilități (CVE — identificatori publici folosiți pentru a urmări și gestiona breșele), ceea ce complică evaluarea riscului și reacția coordonată a operatorilor.
În Germania, tehnologia Huawei este folosită pe scară largă, inclusiv de Deutsche Telekom și Telefonica/O2, iar unele companii au început să reducă utilizarea echipamentelor Huawei, în special în zone considerate critice ale infrastructurii, pe fondul preocupărilor legate de securitate.
Recomandate
Un atac coordonat de inteligența artificială a scos la iveală o vulnerabilitate „zero-day ” în software-ul Google , ridicând miza operațională pentru companii: apărarea nu mai înseamnă doar patch-uri rapide, ci și capacitatea de a detecta exploatări pe care nici dezvoltatorii nu le cunosc, potrivit Mediafax . Atacul a fost respins, însă cazul evidențiază riscul ca IA să accelereze descoperirea și exploatarea breșelor. Publicația notează, citând Futurism, că atacul a folosit inteligența artificială pentru a identifica o eroare majoră în software-ul Google despre care dezvoltatorii nu aveau cunoștință. Reprezentanții companiei nu au precizat cine s-a aflat în spatele atacului. De ce contează: „zero-day” găsite cu IA pot depăși apărarea standard Google a indicat că atacatorii au identificat o „vulnerabilitate zero-day” – adică o eroare dintr-un software necunoscută până atunci celor care îl dezvoltă. În astfel de situații, apărătorii nu au, de regulă, soluții pregătite din timp, iar fereastra de risc poate fi critică. În cazul descris, vulnerabilitatea ar fi permis ocolirea autentificării cu doi factori pe un „instrument popular de administrare a sistemului, open-source, bazat pe web”. Instrumentul nu este numit în material. Potrivit informațiilor citate, accesul ar fi fost posibil dacă atacatorii ar fi avut numele de utilizator și parola unei persoane. Impact operațional: autentificarea cu doi factori nu mai e suficientă, singură Materialul subliniază că autentificarea cu doi factori este „ultima linie de apărare semnificativă” pentru majoritatea utilizatorilor, în condițiile în care parolele sunt adesea slabe. În acest context, o metodă de ocolire a autentificării cu doi factori ar fi putut avea „un efect catastrofal”, conform sursei. Experții citați au descris cazul drept primul exemplu de vulnerabilitate zero-day exploatată de hackeri cu ajutorul inteligenței artificiale și îl văd ca un semnal despre ce ar putea urma, pe fondul dezvoltării accelerate a produselor bazate pe IA. [...]
Atacul asupra sistemelor de monitorizare din benzinării arată cât de expusă rămâne infrastructura critică atunci când echipamente industriale sunt lăsate online fără parole , potrivit Biziday , care citează informații obținute de CNN de la oficiali apropiați anchetei din SUA. Ținta au fost sistemele automate de măsurare a rezervoarelor (ATG – echipamente care monitorizează nivelul de combustibil), folosite la mai multe benzinării. Hackerii au exploatat faptul că aceste sisteme erau conectate la internet fără protecție prin parolă și, în unele cazuri, au reușit să modifice afișajele digitale vizibile. Oficialii spun însă că atacatorii nu au putut modifica efectiv cantitatea de combustibil din rezervoare. De ce contează: risc de siguranță și potențial de perturbare Deși incidentele nu au produs pagube fizice, întreruperi majore sau panică, autoritățile americane avertizează că accesul neautorizat la astfel de sisteme poate deveni un risc serios de siguranță, în condițiile în care sunt considerate parte din infrastructura critică. Specialiștii citați arată că, teoretic, compromiterea unui ATG ar putea: să mascheze o scurgere de combustibil; să genereze alarme false privind o posibilă penurie, cu efecte operaționale și de percepție publică. Atribuire încă neconfirmată și context geopolitic Principalii suspecți sunt hackeri posibil afiliați Iranului, pe fondul istoricului de atacuri asupra infrastructurii energetice americane, dar oficialii precizează că nu pot lega deocamdată atacurile direct de Iran , invocând lipsa unor dovezi digitale clare. Dacă implicarea ar fi confirmată, ar putea urma o escaladare a tensiunilor dintre cele două părți. În același context, Biziday notează că țintele ar putea fi alese și pentru efectul social: amplificarea nemulțumirii publice pe fondul creșterii prețurilor la combustibil, asociată situației din Orientul Mijlociu. Publicația menționează un sondaj CNN potrivit căruia 75% dintre adulții americani spun că războiul din Iran le-a afectat negativ situația financiară. Un semnal vechi, repetat: sisteme industriale expuse direct pe internet Cazul readuce în discuție avertismentele vechi ale experților privind riscurile echipamentelor industriale conectate direct la internet fără măsuri adecvate de protecție. În plus, specialiștii susțin că activitatea cibernetică iraniană s-a intensificat în ultimele luni, vizând în special sisteme online din zona petrol, gaze și apă, iar SUA au mai atribuit în trecut atacuri similare unor grupări apropiate Gărzilor Revoluționare iraniene. [...]
Microsoft avertizează că o campanie țintită folosește resetarea parolei ca să preia conturi , iar riscul operațional pentru companii este că atacatorii pot scoate rapid date din Microsoft 365 și pot ajunge în medii de producție din Azure, potrivit TechRadar . Gruparea numită Storm-2949 abuzează fluxul de „ Self‑Service Password Reset” (SSPR) din ecosistemul Microsoft, susține un raport al Microsoft Defender Security Research Team. În mod normal, când un angajat apasă „Forgot my password”, sistemul trimite o solicitare de autentificare multifactor (MFA) pe un dispozitiv secundar înregistrat; după aprobare, utilizatorul își poate seta o parolă nouă. În atacurile descrise, actorii identifică ținta, obțin numărul de telefon și adresa de e-mail folosită la autentificare, inițiază resetarea parolei și, în paralel, sună victima. Se prezintă drept tehnicieni IT și o conving să aprobe solicitarea MFA, ceea ce le permite să seteze o parolă nouă, să scoată utilizatorul din cont și să exfiltreze date. Microsoft Threat Intelligence caracterizează campania drept „metodică, sofisticată și multistrat”, cu ținte în aplicații Microsoft 365, servicii de găzduire de fișiere și medii de producție găzduite în Azure. „Într-un caz, Storm-2949 a folosit interfața web OneDrive pentru a descărca mii de fișiere într-o singură acțiune către propria infrastructură”, a transmis Microsoft. „Acest tipar de furt de date s-a repetat în toate conturile compromise, probabil deoarece identități diferite aveau acces la foldere și directoare partajate diferite.” Ce recomandă Microsoft pentru a reduce riscul în Azure și Microsoft 365 Recomandările vizează în principal limitarea privilegiilor și creșterea capacității de audit/monitorizare în Azure: limitarea permisiunilor Azure RBAC (control al accesului pe bază de roluri); păstrarea logurilor din Azure Key Vault timp de un an; reducerea accesului la Key Vault și restricționarea accesului public la „vault”-uri; folosirea opțiunilor de protecție a datelor în Azure Storage; monitorizarea operațiunilor de administrare Azure cu risc ridicat. Pentru organizații, mesajul practic este că resetarea parolei și aprobarea MFA pot deveni o „poartă” de intrare dacă procesele de suport IT și controalele de acces nu sunt suficient de stricte, iar logarea și monitorizarea nu permit detectarea rapidă a descărcărilor masive sau a operațiunilor sensibile. (Detalii suplimentare despre incident și indicatori tehnici apar în raportul Microsoft, dar TechRadar nu publică în material o listă completă de astfel de indicatori.) [...]
Echipa lui Trump a aplicat un protocol „zero obiecte din China” înainte de îmbarcarea în Air Force One , aruncând telefoane cu cartelă, ecusoane și cadouri primite la Beijing, într-un gest care indică nivelul la care riscurile de spionaj și compromitere a datelor sunt tratate operațional în relația SUA–China, potrivit news.ro . Potrivit unui jurnalist din grupul de presă de la Casa Albă, obiectele ar fi fost aruncate într-un coș de gunoi amplasat lângă scările avionului, cu puțin timp înainte de plecarea de pe aeroportul din Beijing, la finalul unei vizite de două zile a președintelui SUA Donald Trump în China. Ce măsuri de securitate cibernetică au fost descrise Relatarea indică un set de precauții care vizează reducerea riscului ca dispozitivele sau obiectele primite să fie folosite pentru supraveghere, urmărire sau colectare de informații: aruncarea „tuturor obiectelor oferite de gazdele chineze” înainte de îmbarcare (cadouri, insigne, broșe, suveniruri); folosirea pe durata vizitei a telefoanelor cu cartelă preplătită, descrise ca dispozitive „curate” și de unică folosință; lăsarea acasă a dispozitivelor electronice personale înainte de deplasare. Emily Goodin, corespondentă la Casa Albă pentru New York Post, a rezumat directiva într-o postare pe X: „Nimic din China nu este permis în avion.” De ce contează: securitatea operațională devine parte din „costul” relației bilaterale Dincolo de simbolism, episodul arată cum neîncrederea dintre Washington și Beijing se traduce în proceduri concrete, cu impact direct asupra modului în care se organizează deplasările oficiale și activitatea presei care însoțește delegațiile. În astfel de contexte, distrugerea sau predarea dispozitivelor și a materialelor sensibile este prezentată ca o practică menită să prevină spionajul sau compromiterea datelor. Materialul notează că măsura vine pe fondul îngrijorărilor de lungă durată ale Washingtonului legate de capacitățile de supraveghere cibernetică ale Beijingului și de posibilitatea ca inclusiv suvenirurile să fie folosite pentru culegere de informații sau urmărire. Context: tensiuni în culise, în pofida unei imagini publice cordiale Deși vizita a fost prezentată public ca fiind cordială, au existat tensiuni privind măsurile de securitate și accesul presei la evenimente, potrivit The Hill, citat de news.ro. Un exemplu menționat este un incident la Templul Cerului din Beijing , unde unui agent al Serviciului Secret american i s-ar fi refuzat accesul din cauza faptului că purta o armă de foc, ceea ce ar fi dus la o întârziere de aproape 90 de minute înainte ca presa să fie lăsată să intre, după o „discuție intensă” între oficiali. În același timp, rămân dezacorduri majore între cele două puteri pe teme precum dezechilibrele comerciale, concurența tehnologică, Taiwanul și războiul din Iran, mai arată materialul. [...]
Sisteme americane de monitorizare a combustibilului, folosite în depozite de gaze, au fost compromise , iar autoritățile și experți din sector suspectează o implicare iraniană, pe fondul unui tipar mai vechi de atacuri asupra infrastructurii critice, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material CNN bazat pe mai multe surse. Este vorba despre sisteme „automatic tank gauge” (ATG) – echipamente care monitorizează nivelurile de combustibil din rezervoare. Conform informațiilor citate, unele dintre aceste sisteme erau conectate la internet și nu erau protejate prin parolă, ceea ce a permis atacatorilor să modifice valorile afișate. Sursele indică însă că hackerii nu au putut schimba efectiv nivelurile de combustibil, iar până acum nu au fost raportate pagube fizice sau victime. De ce contează: risc operațional, nu doar „defacement” digital Chiar dacă incidentul pare limitat la manipularea afișajelor, accesul la un ATG poate avea consecințe operaționale serioase. CNN, citată de publicație, notează că un atacator care controlează un astfel de sistem ar putea, teoretic, să oprească detectarea unei scurgeri de gaz, potrivit unor experți privați și oficiali americani. În termeni practici, vulnerabilitatea nu ține doar de integritatea datelor, ci de capacitatea operatorilor de a detecta și gestiona rapid incidente care pot escalada în probleme de siguranță și întreruperi de activitate. Atribuire dificilă, dar Iranul este „suspectul principal” Potrivit materialului citat, Iranul este considerat principalul suspect deoarece are un istoric de țintire a sistemelor ATG. Totuși, sursele avertizează că atacatorii au lăsat puține indicii, ceea ce face imposibilă o identificare definitivă pe baza informațiilor disponibile public. Publicația mai arată că grupuri de hacking asociate Iranului au interferat și cu alte sisteme de infrastructură din SUA, inclusiv unele care interacționează cu facilități din petrol și gaze și cu sisteme de apă, în contextul în care „mulți operatori” nu și-ar fi securizat corespunzător sistemele. Context: avertismente repetate și exemple de atacuri anterioare În sprijinul ideii că ATG-urile sunt o țintă recurentă, sunt menționate mai multe episoade: în 2015, sisteme ATG „mock” (simulare) puse online au fost vizate de un grup pro-iranian; în 2021, Sky News a citat documente interne ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) care ar fi indicat ATG-urile ca ținte potențiale; după atacul din 7 octombrie, hackeri afiliați IRGC ar fi pătruns în sisteme ale unor utilități de apă din SUA și ar fi afișat mesaje anti-Israel pe echipamente de management al presiunii; de la începutul războiului, hackeri asociați Iranului ar fi produs perturbări în site-uri din petrol și gaze și apă și ar fi întârziat transporturi la producătorul de dispozitive medicale Stryker. Separat, este menționat grupul Handala, descris ca fiind asociat Iranului, care ar fi publicat e-mailuri private ale directorului FBI Kash Patel; totuși, CNN (citată de publicație) susține că grupul și-ar fi exagerat realizările, iar compromiterea ar fi vizat doar un cont Gmail mai vechi, nu sisteme interne ale FBI. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, cercetători în securitate cibernetică și guvernul federal au încurajat operatorii să își securizeze mai bine sistemele. Incidentul readuce în prim-plan o problemă de bază în infrastructura critică: echipamente conectate la internet fără controale minime (precum parole) pot transforma un atac informatic într-un risc de siguranță și continuitate operațională. [...]
Android va începe să închidă automat apelurile care se dau drept bănci , o schimbare cu impact direct asupra fraudelor telefonice, potrivit Android Police . Măsura vizează în special apelurile în care escrocii „clonează” (spoof) numărul sau numele unei instituții financiare pentru a părea legitimi. Cum funcționează protecția și de ce contează Noua funcție urmărește să reducă pierderile generate de escrocherii care se prezintă ca fiind din partea băncilor. Publicația notează că această metodă de fraudă a devenit frecventă și că, la nivel global, escrocii ajung să fure aproape 1 miliard de dolari pe an (aprox. 4,6 miliarde lei) prin astfel de scheme. Mecanismul descris are două componente: Android va verifica activ, împreună cu aplicația băncii, dacă apelul este unul oficial. Dacă aplicația raportează că nu inițiază un apel către utilizator, telefonul va închide automat convorbirea. Sistemul va respinge automat apelurile de la numere pe care banca le-a desemnat „doar pentru apeluri primite” (inbound-only), adică numere de la care, în mod normal, nu ar trebui să te sune nimeni. Condiții, compatibilitate și calendar de lansare Protecția nu este „infailibilă”: utilizatorul trebuie să aibă instalată aplicația băncii respective pentru ca verificarea să funcționeze. Google spune că funcția va fi disponibilă pe dispozitive cu Android 11 și versiuni mai noi și va începe să fie distribuită „în următoarele săptămâni”. La lansare, suportul este menționat pentru Revolut , Itaú și Nubank, iar extinderea către alte aplicații bancare ar urma să vină în cursul anului următor. Context: pachet mai larg de măsuri anti-fraudă și anti-furt În același anunț, Google a prezentat și alte măsuri de securitate pentru Android, inclusiv controale suplimentare pentru situațiile de furt (de exemplu, opțiuni mai stricte în „Mark as Lost” din Find Hub) și monitorizare „dinamică” a comportamentului aplicațiilor pentru a semnala posibile tentative de furt de date, cu opțiunea de dezinstalare. [...]
