Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

Microsoft avertizează că o campanie țintită folosește resetarea parolei ca să preia conturi, iar riscul operațional pentru companii este că atacatorii pot scoate rapid date din Microsoft 365 și pot ajunge în medii de producție din Azure, potrivit TechRadar.
Gruparea numită Storm-2949 abuzează fluxul de „Self‑Service Password Reset” (SSPR) din ecosistemul Microsoft, susține un raport al Microsoft Defender Security Research Team. În mod normal, când un angajat apasă „Forgot my password”, sistemul trimite o solicitare de autentificare multifactor (MFA) pe un dispozitiv secundar înregistrat; după aprobare, utilizatorul își poate seta o parolă nouă.
În atacurile descrise, actorii identifică ținta, obțin numărul de telefon și adresa de e-mail folosită la autentificare, inițiază resetarea parolei și, în paralel, sună victima. Se prezintă drept tehnicieni IT și o conving să aprobe solicitarea MFA, ceea ce le permite să seteze o parolă nouă, să scoată utilizatorul din cont și să exfiltreze date.
Microsoft Threat Intelligence caracterizează campania drept „metodică, sofisticată și multistrat”, cu ținte în aplicații Microsoft 365, servicii de găzduire de fișiere și medii de producție găzduite în Azure.
„Într-un caz, Storm-2949 a folosit interfața web OneDrive pentru a descărca mii de fișiere într-o singură acțiune către propria infrastructură”, a transmis Microsoft. „Acest tipar de furt de date s-a repetat în toate conturile compromise, probabil deoarece identități diferite aveau acces la foldere și directoare partajate diferite.”
Recomandările vizează în principal limitarea privilegiilor și creșterea capacității de audit/monitorizare în Azure:
Pentru organizații, mesajul practic este că resetarea parolei și aprobarea MFA pot deveni o „poartă” de intrare dacă procesele de suport IT și controalele de acces nu sunt suficient de stricte, iar logarea și monitorizarea nu permit detectarea rapidă a descărcărilor masive sau a operațiunilor sensibile. (Detalii suplimentare despre incident și indicatori tehnici apar în raportul Microsoft, dar TechRadar nu publică în material o listă completă de astfel de indicatori.)
Recomandate

O nouă versiune a malware-ului Kazuar funcționează ca botnet P2P modular, ceea ce complică detectarea și crește persistența în rețelele compromise , potrivit BleepingComputer . Evoluția este atribuită grupului Secret Blizzard , asociat în mod repetat cu operațiuni de spionaj cibernetic și cu servicii rusești de informații, iar schimbarea de arhitectură mută presiunea de pe „semnături” (indicatori statici) pe detecția comportamentală în companii și instituții. De ce contează pentru organizații: mai puțin trafic „vizibil”, mai multă reziliență Analiza Microsoft asupra unei variante recente arată că Kazuar a fost transformat într-o structură de tip peer-to-peer (P2P), în care nu toate sistemele infectate comunică direct cu infrastructura de comandă și control (C2). În practică, asta reduce „suprafața” de detecție: mai puține conexiuni externe repetate din mai multe stații, mai mult trafic intern care se poate confunda cu activitatea normală. Un element-cheie este mecanismul de „lider”: un singur sistem infectat dintr-un mediu compromis este ales să comunice cu C2, primește sarcini și le distribuie intern către celelalte sisteme infectate, care intră în mod „tăcut” și nu mai vorbesc direct cu serverele atacatorilor. „Liderul Kernel este modulul Kernel ales care comunică cu modulul Bridge în numele celorlalte module Kernel, reducând vizibilitatea prin evitarea unor volume mari de trafic extern de la mai multe gazde infectate”, explică Microsoft. Cum este construit noul Kazuar: trei module și comunicații interne criptate Microsoft descrie o arhitectură cu trei module distincte: Kernel : coordonatorul central; gestionează sarcini, controlează celelalte module, alege liderul și orchestrează comunicațiile și fluxul de date în botnet. Selecția liderului este internă și autonomă, pe baza unor criterii precum timpul de funcționare și numărul de reporniri/întreruperi. Bridge : „proxy”-ul de comunicații externe; face legătura între lider și infrastructura C2, folosind protocoale precum HTTP, WebSockets sau Exchange Web Services (EWS). Worker : execută efectiv operațiunile de spionaj și colectare de date. Comunicațiile interne se bazează pe IPC (comunicare între procese) prin mecanisme Windows precum Windows Messaging, Mailslots și „named pipes” (canale denumite), pentru a se amesteca în „zgomotul” operațional. Mesajele sunt criptate cu AES și serializate cu Google Protocol Buffers (Protobuf). Ce poate face pe sistemele compromise: de la keylogging la colectare de e-mail Modulul Worker este folosit pentru activități tipice de spionaj, inclusiv: înregistrarea tastelor (keylogging); capturi de ecran; colectare de date din sistemul de fișiere; recunoaștere de sistem și rețea; colectare de date e-mail/MAPI (inclusiv descărcări din Outlook); monitorizarea ferestrelor; furtul fișierelor recente. Datele colectate sunt criptate, stocate temporar local și apoi exfiltrate prin modulul Bridge. Microsoft mai subliniază că Kazuar a ajuns să suporte 150 de opțiuni de configurare , permițând operatorilor să ajusteze inclusiv programarea sarcinilor, temporizarea furtului de date și dimensiunea „bucăților” exfiltrate, injecția de procese și managementul execuției de comenzi. Ocolirea controalelor de securitate și implicații pentru apărare În zona de „bypass” (ocolire a controalelor), Kazuar include opțiuni pentru: ocolirea AMSI (Antimalware Scan Interface); ocolirea ETW (Event Tracing for Windows); ocolirea WLDP (Windows Lockdown Policy). În acest context, recomandarea Microsoft este ca organizațiile să prioritizeze detecția comportamentală în locul semnăturilor statice, tocmai pentru că modularitatea și configurabilitatea ridicată fac amenințarea mai greu de prins prin indicatori fixați. Context: un malware vechi, reutilizat în campanii de spionaj Kazuar este documentat din 2017, iar cercetătorii au identificat o „linie” de cod care ar merge până în 2005. Activitatea a fost asociată cu Turla, grup de spionaj legat de FSB, iar în anii anteriori a fost observat în atacuri care au vizat organizații guvernamentale europene și, ulterior, în atacuri împotriva Ucrainei. Pentru companii și instituții, schimbarea relevantă este operațională: un botnet P2P cu lider ales intern și cu comunicații interne criptate poate rămâne mai mult timp nedetectat, ceea ce crește riscul de scurgeri de documente și conținut de e-mail cu valoare politică sau strategică. [...]

Atacul asupra sistemelor de monitorizare din benzinării arată cât de expusă rămâne infrastructura critică atunci când echipamente industriale sunt lăsate online fără parole , potrivit Biziday , care citează informații obținute de CNN de la oficiali apropiați anchetei din SUA. Ținta au fost sistemele automate de măsurare a rezervoarelor (ATG – echipamente care monitorizează nivelul de combustibil), folosite la mai multe benzinării. Hackerii au exploatat faptul că aceste sisteme erau conectate la internet fără protecție prin parolă și, în unele cazuri, au reușit să modifice afișajele digitale vizibile. Oficialii spun însă că atacatorii nu au putut modifica efectiv cantitatea de combustibil din rezervoare. De ce contează: risc de siguranță și potențial de perturbare Deși incidentele nu au produs pagube fizice, întreruperi majore sau panică, autoritățile americane avertizează că accesul neautorizat la astfel de sisteme poate deveni un risc serios de siguranță, în condițiile în care sunt considerate parte din infrastructura critică. Specialiștii citați arată că, teoretic, compromiterea unui ATG ar putea: să mascheze o scurgere de combustibil; să genereze alarme false privind o posibilă penurie, cu efecte operaționale și de percepție publică. Atribuire încă neconfirmată și context geopolitic Principalii suspecți sunt hackeri posibil afiliați Iranului, pe fondul istoricului de atacuri asupra infrastructurii energetice americane, dar oficialii precizează că nu pot lega deocamdată atacurile direct de Iran , invocând lipsa unor dovezi digitale clare. Dacă implicarea ar fi confirmată, ar putea urma o escaladare a tensiunilor dintre cele două părți. În același context, Biziday notează că țintele ar putea fi alese și pentru efectul social: amplificarea nemulțumirii publice pe fondul creșterii prețurilor la combustibil, asociată situației din Orientul Mijlociu. Publicația menționează un sondaj CNN potrivit căruia 75% dintre adulții americani spun că războiul din Iran le-a afectat negativ situația financiară. Un semnal vechi, repetat: sisteme industriale expuse direct pe internet Cazul readuce în discuție avertismentele vechi ale experților privind riscurile echipamentelor industriale conectate direct la internet fără măsuri adecvate de protecție. În plus, specialiștii susțin că activitatea cibernetică iraniană s-a intensificat în ultimele luni, vizând în special sisteme online din zona petrol, gaze și apă, iar SUA au mai atribuit în trecut atacuri similare unor grupări apropiate Gărzilor Revoluționare iraniene. [...]

Sisteme americane de monitorizare a combustibilului, folosite în depozite de gaze, au fost compromise , iar autoritățile și experți din sector suspectează o implicare iraniană, pe fondul unui tipar mai vechi de atacuri asupra infrastructurii critice, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material CNN bazat pe mai multe surse. Este vorba despre sisteme „automatic tank gauge” (ATG) – echipamente care monitorizează nivelurile de combustibil din rezervoare. Conform informațiilor citate, unele dintre aceste sisteme erau conectate la internet și nu erau protejate prin parolă, ceea ce a permis atacatorilor să modifice valorile afișate. Sursele indică însă că hackerii nu au putut schimba efectiv nivelurile de combustibil, iar până acum nu au fost raportate pagube fizice sau victime. De ce contează: risc operațional, nu doar „defacement” digital Chiar dacă incidentul pare limitat la manipularea afișajelor, accesul la un ATG poate avea consecințe operaționale serioase. CNN, citată de publicație, notează că un atacator care controlează un astfel de sistem ar putea, teoretic, să oprească detectarea unei scurgeri de gaz, potrivit unor experți privați și oficiali americani. În termeni practici, vulnerabilitatea nu ține doar de integritatea datelor, ci de capacitatea operatorilor de a detecta și gestiona rapid incidente care pot escalada în probleme de siguranță și întreruperi de activitate. Atribuire dificilă, dar Iranul este „suspectul principal” Potrivit materialului citat, Iranul este considerat principalul suspect deoarece are un istoric de țintire a sistemelor ATG. Totuși, sursele avertizează că atacatorii au lăsat puține indicii, ceea ce face imposibilă o identificare definitivă pe baza informațiilor disponibile public. Publicația mai arată că grupuri de hacking asociate Iranului au interferat și cu alte sisteme de infrastructură din SUA, inclusiv unele care interacționează cu facilități din petrol și gaze și cu sisteme de apă, în contextul în care „mulți operatori” nu și-ar fi securizat corespunzător sistemele. Context: avertismente repetate și exemple de atacuri anterioare În sprijinul ideii că ATG-urile sunt o țintă recurentă, sunt menționate mai multe episoade: în 2015, sisteme ATG „mock” (simulare) puse online au fost vizate de un grup pro-iranian; în 2021, Sky News a citat documente interne ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) care ar fi indicat ATG-urile ca ținte potențiale; după atacul din 7 octombrie, hackeri afiliați IRGC ar fi pătruns în sisteme ale unor utilități de apă din SUA și ar fi afișat mesaje anti-Israel pe echipamente de management al presiunii; de la începutul războiului, hackeri asociați Iranului ar fi produs perturbări în site-uri din petrol și gaze și apă și ar fi întârziat transporturi la producătorul de dispozitive medicale Stryker. Separat, este menționat grupul Handala, descris ca fiind asociat Iranului, care ar fi publicat e-mailuri private ale directorului FBI Kash Patel; totuși, CNN (citată de publicație) susține că grupul și-ar fi exagerat realizările, iar compromiterea ar fi vizat doar un cont Gmail mai vechi, nu sisteme interne ale FBI. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, cercetători în securitate cibernetică și guvernul federal au încurajat operatorii să își securizeze mai bine sistemele. Incidentul readuce în prim-plan o problemă de bază în infrastructura critică: echipamente conectate la internet fără controale minime (precum parole) pot transforma un atac informatic într-un risc de siguranță și continuitate operațională. [...]

O campanie de tip supply-chain care a compromis pachete populare din ecosistemele npm și PyPI poate expune credențiale de GitHub, cloud și CI/CD , ceea ce ridică riscul de acces neautorizat în infrastructura de dezvoltare și, implicit, de propagare a codului malițios prin actualizări legitime, potrivit Tom's Hardware . Microsoft Threat Intelligence a transmis într-o postare pe X că investighează compromiterea pachetului PyPI „mistralai”, după ce atacatori ar fi injectat cod malițios care se executa automat la import și descărca un payload secundar deghizat ca „transformers.pyz”, lansând malware pe sisteme Linux. Conform Microsoft, versiunea compromisă ar fi „mistralai” 2.4.6, cu cod inserat în „mistralai/client/ init .py”, care descărca un fișier într-un director temporar și îl executa în fundal. Ce pachete sunt vizate și de ce contează operațional Incidentul apare pe fondul unei „valuri” de compromiteri în lanțul de aprovizionare software (supply-chain), care afectează atât npm (JavaScript), cât și PyPI (Python). Firma de securitate Aikido a avertizat că versiuni malițioase asociate ecosistemului TanStack ar fi fost compromise în două valuri distincte, începând în jurul orei 19:20 UTC (22:20, ora României). Printre pachetele menționate se numără: „@tanstack/react-router” „@tanstack/history” „@tanstack/router-core” Aceste componente sunt descrise ca fiind descărcate „zeci de milioane de ori pe săptămână”, ceea ce amplifică riscul de răspândire rapidă în aplicații și medii de producție. Aikido a mai spus că și mai multe pachete npm ale SDK-ului Mistral ar fi fost compromise în cadrul aceleiași campanii „ Mini Shai-Hulud ”, inclusiv: „@mistralai/mistralai” „@mistralai/mistralai-azure” „@mistralai/mistralai-gcp” În acest context, compania a recomandat dezvoltatorilor să rotească imediat (să înlocuiască) credențiale precum tokenuri GitHub, credențiale npm, chei API de cloud și secrete CI/CD, dacă au instalat pachetele afectate. Miza: credențiale furate din mediile de dezvoltare, nu atacuri la utilizatorul final Deși Microsoft nu a atribuit public compromiterea din PyPI campaniei „Mini Shai-Hulud”, materialul notează că incidentele au trăsături comune: cod malițios introdus în pachete de încredere, descărcare în etape a payload-urilor, furt de credențiale și execuție automată la instalare sau import. Riscul major este unul operațional: mediile moderne de dezvoltare și automatizare (workstation-uri de dezvoltatori, „CI runners” – mașini care rulează automat testele și livrările) conțin frecvent credențiale cu valoare ridicată, precum tokenuri de acces la GitHub, chei de implementare în cloud, credențiale SSH, tokenuri de publicare în npm și acces la sisteme CI/CD. Compromiterea lor poate oferi atacatorilor o cale de a publica actualizări malițioase prin canale legitime, cu efect de cascadă în ecosisteme întregi. Ce măsuri recomandă Microsoft Microsoft a recomandat organizațiilor, între altele, să izoleze gazdele Linux afectate, să blocheze conexiunile către adresa IP malițioasă menționată în analiză, să caute indicatori precum „/tmp/transformers.pyz”, „pgmonitor.py” și „pgsql-monitor.service” și să rotească imediat credențialele potențial expuse. Investigațiile sunt în desfășurare, iar articolul avertizează că ar putea apărea și alte pachete afectate pe măsură ce furnizorii și comunitatea audită infrastructura de publicare și credențialele compromise. [...]

Un atac coordonat de inteligența artificială a scos la iveală o vulnerabilitate „zero-day ” în software-ul Google , ridicând miza operațională pentru companii: apărarea nu mai înseamnă doar patch-uri rapide, ci și capacitatea de a detecta exploatări pe care nici dezvoltatorii nu le cunosc, potrivit Mediafax . Atacul a fost respins, însă cazul evidențiază riscul ca IA să accelereze descoperirea și exploatarea breșelor. Publicația notează, citând Futurism, că atacul a folosit inteligența artificială pentru a identifica o eroare majoră în software-ul Google despre care dezvoltatorii nu aveau cunoștință. Reprezentanții companiei nu au precizat cine s-a aflat în spatele atacului. De ce contează: „zero-day” găsite cu IA pot depăși apărarea standard Google a indicat că atacatorii au identificat o „vulnerabilitate zero-day” – adică o eroare dintr-un software necunoscută până atunci celor care îl dezvoltă. În astfel de situații, apărătorii nu au, de regulă, soluții pregătite din timp, iar fereastra de risc poate fi critică. În cazul descris, vulnerabilitatea ar fi permis ocolirea autentificării cu doi factori pe un „instrument popular de administrare a sistemului, open-source, bazat pe web”. Instrumentul nu este numit în material. Potrivit informațiilor citate, accesul ar fi fost posibil dacă atacatorii ar fi avut numele de utilizator și parola unei persoane. Impact operațional: autentificarea cu doi factori nu mai e suficientă, singură Materialul subliniază că autentificarea cu doi factori este „ultima linie de apărare semnificativă” pentru majoritatea utilizatorilor, în condițiile în care parolele sunt adesea slabe. În acest context, o metodă de ocolire a autentificării cu doi factori ar fi putut avea „un efect catastrofal”, conform sursei. Experții citați au descris cazul drept primul exemplu de vulnerabilitate zero-day exploatată de hackeri cu ajutorul inteligenței artificiale și îl văd ca un semnal despre ce ar putea urma, pe fondul dezvoltării accelerate a produselor bazate pe IA. [...]

O vulnerabilitate semnalată pe platforma online a DITL Sector 5 ar putea permite acces neautorizat la date personale , ceea ce ridică riscuri directe de conformare cu regulile de protecție a datelor și de încredere în serviciile digitale ale administrației locale, potrivit Mediafax . USR Sector 5 spune că a sesizat o posibilă scurgere de date pe platforma Direcției de Impozite și Taxe Locale (DITL) Sector 5, unde ar fi fost expuse date personale ale cetățenilor. Conform comunicatului citat, problema ar apărea în momentul în care utilizatorul introduce o adresă de e-mail folosită anterior pentru o programare în sistem: formularul s-ar completa automat cu datele personale asociate contului, „fără existența unui mecanism real de verificare a identității”. Ce date ar putea fi expuse și cum funcționează vulnerabilitatea, potrivit USR În sesizarea menționată, USR afirmă că, în aceste condiții, ar putea fi accesate neautorizat informații sensibile, între care: nume și prenume; CNP; număr de telefon; alte date personale introduse în platformă. Partidul susține că situația ar reprezenta o încălcare gravă a normelor privind protecția datelor personale și pune sub semnul întrebării modul în care Primăria Sectorului 5 „testează, verifică și implementează” sistemele informatice oferite cetățenilor. Context: un incident anterior invocat de USR În comunicat este amintit și un episod din 2024, când „alte date furate de la Primăria Sectorului 5” ar fi fost scoase la vânzare de hackeri, fiind afectate aproximativ 200.000 de persoane, alături de „alte sisteme conectate inclusiv la infrastructuri ale Ministerului Afacerilor Interne ”. USR îl citează pe Mihai Ionescu , consilier local USR Sector 5, care acuză administrația locală că tratează superficial securitatea datelor, în pofida incidentelor anterioare: „Este revoltător că, după scandalul uriaș de acum doi ani, Primăria Sectorului 5 continuă să trateze superficial securitatea datelor cetățenilor. Vorbim despre informații extrem de sensibile, iar administrația condusăm de primarul Piedone pare că nu a învățat nimic din incidentele anterioare. Cetățenii Sectorului 5 trebuie să știe că datele lor personale sunt din nou expuse din cauza unor vulnerabilități care puteau și trebuiau prevenite.” În materialul citat nu apar, deocamdată, detalii despre un răspuns al Primăriei Sectorului 5 sau despre măsuri tehnice luate pentru remedierea problemei semnalate. [...]