Știri
Știri din categoria Diverse
Ruptura din coaliție a pornit de la reforma companiilor de stat și numirile din consiliile de administrație, susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, într-o declarație citată de Stirile Pro TV. Mesajul ei indică un blocaj politic exact în zona cu impact direct asupra guvernanței și performanței economice a întreprinderilor publice.
Gheorghiu afirmă că PSD a rămas „solidar” în Guvern cu măsurile de reducere a deficitului care „au afectat cetățenii”, inclusiv în perioada în care, spune ea, partidul critica public aceste decizii. Tensiunile ar fi escaladat însă în momentul în care agenda guvernamentală a ajuns la companiile de stat.
Vicepremierul interimar plasează momentul declanșator al conflictului „începând cu luna ianuarie”, când ar fi început discuțiile „serioase” despre reforma companiilor.
„S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie.”
Ea adaugă că „atunci s-a rupt coaliția”, când discuția a ajuns la „numirile în Consiliul de Administrație”, „pierderile” și „găurile negre” din companiile de stat.
Un element cu relevanță practică pentru orice reformă, potrivit declarațiilor, a fost accesul la informații. Gheorghiu reclamă că obținea „cu greu” date de la unele ministere despre companiile din subordine, necesare analizelor.
Ea spune că, după solicitări informale către miniștri, primea fie răspunsuri întârziate, fie informări „foarte generale”, care nu acopereau documentele cerute. În cele din urmă, afirmă că a trimis solicitări oficiale din cabinetul vicepremierului, dar ar fi primit răspunsuri similare celor date unui jurnalist sau cetățean pe baza Legii 544, invocându-se GDPR sau confidențialitatea.
Întrebată dacă Guvernul poate funcționa în continuare cu atribuții restrânse, Gheorghiu afirmă că limita majoră este imposibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență care să modifice legislația.
„Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău.”
În această logică, orice pachet de reforme care cere schimbări legislative — inclusiv în zona companiilor de stat — ar depinde de o majoritate parlamentară funcțională și de un calendar politic care să permită adoptarea măsurilor.
Recomandate
PNL își condiționează sprijinul pentru învestirea noului guvern, dar refuză coaliția cu PSD , potrivit Digi24 . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a transmis luni seară, într-un mesaj publicat pe Facebook, că liberalii nu vor guverna din nou împreună cu PSD, invocând riscul de a „minți” electoratul cu soluții „care nu au cum să funcționeze”. Miza imediată este una operațională: formarea rapidă a unui executiv cu „puteri depline”, în condițiile în care actualul guvern funcționează cu atribuții limitate. Bolojan susține că, după moțiunea de cenzură, PSD i-a cerut să plece din funcție, iar acum îi cere să guverneze, în timp ce „țara are nevoie urgentă” de un guvern învestit. Ce oferă PNL: vot pentru învestire, fără participare la guvernare În mesajul său, liderul PNL spune că partidul este dispus să asigure învestirea unui guvern, chiar dacă nu va face parte din acesta, precizând că i-a comunicat acest lucru premierului desemnat, Luca Niculescu , împreună cu „condițiile noastre de bun-simț”. În scenariul unui guvern tehnocrat, Bolojan indică drept „fezabil” un aranjament în care premierul ar încheia acorduri separate cu fiecare partid, pentru asumarea susținerii unor obiective pe o perioadă determinată, inclusiv adoptarea bugetului pe anul viitor. Linia roșie: fără guvernare comună cu PSD Bolojan reafirmă că PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD și argumentează că asocierea ar fi incompatibilă cu ideea de responsabilitate politică și cu recâștigarea încrederii publice. În același mesaj, el acuză PSD că nu respectă angajamentele și că evită răspunderea, în timp ce critică direcția prin care actualul guvern ar fi „stabilizat țara”. Replica PSD: condiție pentru a conduce guvernul și acuzații de „fugă mascată” Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu renunță la condiția de a accepta conducerea unui guvern doar dacă din acesta vor face parte și PNL, și UDMR, mai notează publicația. Grindeanu califică refuzul lui Bolojan drept o „fugă mascată” de răspundere. În lipsa unui acord politic, negocierile pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu rămân blocate între două poziții: PNL promite voturi pentru instalarea guvernului, dar exclude intrarea la guvernare alături de PSD, în timp ce PSD condiționează asumarea conducerii de participarea PNL în executiv. [...]
Prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan acuză atacuri coordonate cu boți împotriva liderilor partidului , pe fondul disputelor politice cu Ilie Bolojan și USR, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de declarația politică, este riscul ca presiunea online să distorsioneze dezbaterea publică într-un moment de blocaj instituțional. Ivan spune că a observat un tipar: atunci când lideri social-democrați exprimă opinii divergente față de „premierul demis Ilie Bolojan” sau față de USR, aceștia devin „brusc ținta unor atacuri foarte directe și foarte concertate”. El a susținut că astfel de atacuri apar inclusiv noaptea, „pe la 3-4 dimineața”. „Război hibrid” și conturi false Într-o intervenție la TVR, Bogdan Ivan a legat fenomenul de ceea ce numește „război hibrid” și de un nivel „uriaș” de ură și dezinformare în rețelele sociale. El a invocat existența unor „hoarde de boți, trolli și conturi false” care ar viza paginile de Facebook ale liderilor PSD. Declarațiile au fost relatate de Digi24, cu atribuirea „potrivit News.ro”. Efectul politic invocat: presiune în contextul blocajului Ivan a afirmat că nu se teme de atacurile conturilor false, susținând că publicul „vede” încercările de distorsionare a realității și că există oameni care cer PSD să „deblocheze” situația politică. Totodată, el a spus că România se află într-un blocaj „din cauza încăpățânării unui singur om” și a adăugat că, în opinia sa, PSD a greșit când a acceptat unele măsuri economice ale guvernului condus de Bolojan. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre ce măsuri economice are în vedere. [...]
Disputa PSD–PNL pe tema „reformelor” riscă să blocheze agenda de măsuri concrete , după ce prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan l-a ironizat public pe premierul demis Ilie Bolojan , susținând că nu poate indica reforme „concrete și măsurabile” din mandatul acestuia, potrivit Digi24 . Ivan a declarat luni seară, la TVR Info, că singurele acțiuni pe care le poate identifica drept „reforme” ar fi concedierea „a doi șoferi de buldoexcavatoare pe la niște primării” și „a trei ospătari din Guvern”, afirmație relatată de Digi24 , care citează News.ro. Miza: cine își asumă blocajele și ce rămâne din „reformă” Dincolo de ironie, mesajul lui Ivan țintește direct disputa politică privind responsabilitatea pentru lipsa unor schimbări structurale. Liderul PSD îi cere lui Bolojan să indice explicit cine din PSD i-ar fi „blocat viziunea” pentru România, „cu nume și prenume”. În aceeași intervenție, Ivan a susținut că nu este „critic față de domnul Bolojan”, ci față de „acțiunile” acestuia, insistând pe ideea că reformele invocate ar trebui să fie cuantificabile și verificabile. Contextul declarațiilor Potrivit Digi24, reacția vine „referitor la declarațiile domnului Bolojan”, în care acesta ar fi acuzat PSD că blochează anumite inițiative. În materialul citat nu sunt detaliate declarațiile inițiale ale lui Ilie Bolojan și nici exemplele concrete la care s-ar fi referit acesta. Ce urmează, în termeni politici, depinde de dacă Ilie Bolojan va răspunde solicitării și va nominaliza persoanele sau mecanismele despre care afirmă că i-au blocat agenda. În lipsa unor clarificări, schimbul de replici rămâne la nivel de dispută publică, fără elemente noi despre măsuri sau calendar de reforme. [...]
Fără rectificare bugetară în 2–3 săptămâni, spitalele riscă să devină nefuncționale , avertizează ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: finanțarea curentă nu ar mai acoperi funcționarea unor componente critice ale sistemului, inclusiv urgențele și ambulanța. Într-o conferință de presă, Cseke Attila a spus că este „absolut necesar” ca România să aibă un guvern care să poată face o rectificare bugetară pozitivă pentru sănătate. În lipsa acesteia, ar trebui găsită „foarte, foarte urgent” o soluție prin Parlament, variantă pe care o descrie ca având „anumite riscuri”. „În două-trei săptămâni, dacă nu se face o rectificare bugetară, funcționarea sistemului medical românesc va intra într-un risc ridicat de nefuncționare (...)” De ce contează: banii pentru urgențe și ambulanță, la limită înainte de noiembrie Ministrul interimar afirmă că, pentru instituțiile finanțate prin bugetul Ministerului Sănătății, este nevoie până la finalul anului de „aproape 800 de milioane de lei”, iar „foarte urgent” de 227 de milioane de lei pentru a asigura în luna noiembrie funcționarea sistemelor care depind de acest buget. Defalcarea sumelor urgente menționate de Cseke Attila: 102 milioane de lei pentru cheltuieli salariale la unitățile de primiri urgență; 44 de milioane de lei pentru cheltuieli materiale (în principal medicamente) la unitățile de primiri urgență; 25 de milioane de lei pentru cheltuieli materiale la Serviciul de Ambulanță; 56 de milioane de lei pentru completarea finanțării Programului Național HIV/SIDA. Cseke Attila a precizat că aceste sume ar trebui alocate „până cel târziu la începutul lunii noiembrie”, altfel există riscul ca unitățile de primiri urgență și Serviciul de Ambulanță „să nu-și mai poată efectua rolul” de serviciu public. Pentru luna decembrie, el a indicat cheltuieli de „550–560 de milioane lei” pe mai multe paliere. Limitările invocate: ministerul nu mai poate realoca bani intern Ministrul interimar susține că nu mai există spațiu pentru mutarea de fonduri între capitole bugetare, inclusiv din cauza epuizării posibilităților de transfer intern. „Nu se mai poate aștepta. Nu mai există niciun fel de prerogativă (...) de a mai muta sume de bani dintr-un titlu în altul, pentru că nu mai avem de unde să luăm aceste sume de bani.” Presiune și pe bugetul CNAS: 6,4 miliarde lei până la final de an Cseke Attila a mai declarat că, fără rectificare bugetară, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu ar mai dispune de sumele necesare pentru finanțarea sistemului medical. Potrivit lui, până la sfârșitul anului ar fi vorba despre 6,4 miliarde lei pentru finanțarea spitalelor, a programelor derulate de CNAS, a medicamentelor compensate și a altor cheltuieli din portofoliul instituției. În esență, avertismentul vizează un blocaj de finanțare cu efect direct asupra funcționării serviciilor medicale, într-un orizont de câteva săptămâni, dacă nu este adoptată o rectificare bugetară. [...]
Declarațiile lui Donald Trump sugerează că SUA riscă să-și blocheze opțiunea diplomatică în relația cu Iranul după atacurile îndreptate împotriva conducerii de la Teheran, potrivit Digi24 . Fostul președinte american a spus că eliminarea unor oficiali iranieni de rang înalt a complicat identificarea unor interlocutori cu care Washingtonul ar putea negocia. Trump a făcut comentariile la un miting electoral în Youngstown, Ohio, unde a vorbit despre dificultățile SUA de a găsi o soluție diplomatică în conflictul cu Iranul. În relatarea preluată de Digi24 , el a sugerat că atacurile ar fi mers „prea departe” tocmai pentru că au redus șansele de a găsi parteneri de discuție în interiorul regimului iranian. „Poate că am mers prea departe cu liderii aceia, pentru că nu mai știm cu cine naiba avem de-a face” Tot la miting, Trump a afirmat că „nimeni nu vrea să fie președintele Iranului”, susținând că potențialii candidați ar evita o astfel de funcție. El a reiterat și poziția că Iranului, pe care l-a numit „principalul stat care sponsorizează terorismul”, nu ar trebui să i se permită să obțină arme nucleare. Mesaj dublu: dificultăți la negocieri, dar revendicări militare Deși a admis că acțiunile împotriva conducerii iraniene au creat probleme pentru o eventuală negociere, Trump a reluat afirmații despre efectele operațiunilor militare americane asupra capacităților Iranului. Potrivit acestuia, forțele aeriene și marina ar fi fost „distruse efectiv”. În același context, Trump a susținut că Iranul și-ar fi pierdut toate cele 159 de nave militare, descriindu-le ca fiind „odihnindu-se frumos pe fundul mării”. Context: semnale similare de la vicepreședintele JD Vance Digi24 notează că aceste declarații vin pe fondul unor îngrijorări exprimate și de vicepreședintele SUA, JD Vance, care a spus într-un interviu pentru Reuters că Washingtonul rămâne nesigur în privința modului în care se iau deciziile în cadrul conducerii Iranului. Vance a mai afirmat că un eventual acord de încheiere a conflictului ar presupune ca Teheranul să își reducă semnificativ capacitatea de îmbogățire a uraniului. [...]
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina continuă, iar riscul de întreruperi de curent rămâne ridicat , în ciuda unei declarații a președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căreia Moscova și Kievul ar fi convenit o încetare a focului „în domeniul energetic”, relatează Digi24 . Volodimir Zelenski a spus că Rusia a lovit șase obiective energetice ucrainene la câteva ore după postarea lui Trump pe Truth Social . Președintele ucrainean a indicat că au fost vizate „benzinăriile ucrainene, infrastructura energetică și alte obiective”, informație relatată de BBC, preluat de News.ro. În orașul Izium au fost întreruperi de curent după ce un atac a distrus rețelele electrice, potrivit agenției ucrainene de stat Ukrinform. În același timp, infrastructura energetică și feroviară din vestul Ucrainei a fost, de asemenea, ținta unor atacuri în cursul nopții. Efect operațional: pene de curent și raționalizarea energiei Operatorul de rețea de stat Ukrenergo a raportat „noi întreruperi de curent” în regiunile Harkov, Donețk și Zaporojie, pe fondul avariilor provocate echipamentelor energetice de atacurile rusești. În unele zone a fost introdusă raționalizarea energiei electrice, pentru a evita supraîncărcarea echipamentelor afectate. Zelenski a afirmat că 33 de persoane au fost rănite în urma atacurilor asupra instalațiilor energetice din întreaga țară și a susținut că Ucraina nu a atacat, în timp ce Rusia a continuat loviturile. Într-o declarație pentru Fox News, el a legat atacurile de reacția Moscovei la mesajul lui Trump. Reacții politice: Moscova contestă ideea de „răgaz”, Trump insistă pe acord Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că Ucraina nu merită „răgazul” pe care l-ar aduce o încetare a focului. Separat, Zelenski a scris pe X că atacurile arată că Rusia „nu este dispusă să accepte un armistițiu energetic”. Întrebat despre propriul anunț privind armistițiul energetic, Trump a susținut că părțile au fost de acord, deși, potrivit întrebării jurnalistului citate în material, „ambele părți susțin că nu au fost de acord cu asta”. Ce urmează: presiune pe rețea și vulnerabilitate pentru consumatori și industrie Din informațiile prezentate, consecința imediată este una operațională: avariile repetate la infrastructura energetică duc la întreruperi de curent și la măsuri de raționalizare, ceea ce menține un grad ridicat de incertitudine pentru funcționarea rețelei și pentru activitatea economică în zonele afectate. În paralel, mesajele contradictorii despre un „armistițiu energetic” sugerează că, cel puțin în acest moment, nu există un mecanism verificabil care să oprească atacurile asupra sistemului energetic. [...]
