Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un nou malware Android utilizează inteligența artificială pentru a face clic pe reclame ascunse în browser, potrivit BleepingComputer. Acest tip de malware, clasificat ca troian de tip click-fraudă, folosește modele de învățare automată TensorFlow pentru a identifica și interacționa automat cu elementele publicitare.
Malware-ul se bazează pe analiza vizuală bazată pe învățare automată, evitând rutinele clasice de clic JavaScript. Acesta utilizează TensorFlow.js, o bibliotecă open-source dezvoltată de Google, care permite rularea modelelor de inteligență artificială în browsere sau pe servere utilizând Node.js.
Cercetătorii de la compania de securitate mobilă Dr.Web au descoperit că această familie de troieni Android este distribuită prin GetApps, magazinul oficial de aplicații pentru dispozitivele Xiaomi. Malware-ul poate funcționa în mod "phantom", folosind un browser WebView ascuns pentru a încărca o pagină țintă și a automatiza acțiunile asupra reclamelor afișate.
Troianul este distribuit în jocuri disponibile pe catalogul de software GetApps al Xiaomi. Inițial, aplicațiile sunt trimise fără funcționalitate malițioasă, iar componentele dăunătoare sunt adăugate prin actualizări ulterioare. Printre jocurile infectate identificate se numără:
În plus, troienii sunt distribuiți și prin site-uri APK terțe, cum ar fi Apkmody și Moddroid, și prin canale Telegram. Cercetătorii au descoperit un server Discord cu 24.000 de abonați care promovează o aplicație infectată numită Spotify X.
Deși fraudele de clic și clickjacking-ul nu reprezintă amenințări directe pentru confidențialitatea și datele utilizatorilor, acestea sunt activități cibernetice profitabile. Impactul direct asupra utilizatorilor include descărcarea rapidă a bateriei și creșterea costurilor de date mobile. Utilizatorii Android sunt sfătuiți să evite instalarea aplicațiilor din afara Google Play, mai ales versiunile alternative care promit funcții suplimentare sau acces gratuit la abonamente premium.
„Pe baza detectării noastre actuale, nu s-au găsit aplicații care să conțină acest malware pe Google Play. Utilizatorii Android sunt protejați automat împotriva versiunilor cunoscute ale acestui malware de către Google Play Protect, care este activat implicit pe dispozitivele Android cu Google Play Services. Google Play Protect poate avertiza utilizatorii sau bloca aplicațiile cunoscute pentru comportament malițios, chiar și atunci când acestea provin din surse din afara Play.” - Un purtător de cuvânt al Google
Această situație subliniază importanța menținerii unei vigilențe ridicate în fața amenințărilor cibernetice și a utilizării unor soluții de securitate eficiente.
Recomandate
Google pregătește o nouă funcție de securitate în aplicația Google Messages pentru a bloca atacurile cu „SMS blasters” , dispozitive care trimit mesaje frauduloase în masă către telefoanele din apropiere, potrivit unei analize publicate de Android Headlines . Indiciile despre această funcție au fost descoperite într-o versiune beta a aplicației, în urma unei analize a codului (APK teardown). În cod a fost identificată o referință la o opțiune numită „enable_sms_blaster_protection” , ceea ce sugerează că Google testează un sistem capabil să detecteze sau să blocheze mesajele suspecte trimise prin astfel de dispozitive. Ce sunt „SMS blasters” SMS blasters sunt echipamente care imită turnurile reale de telefonie mobilă și determină telefoanele din apropiere să se conecteze la ele. Odată realizată conexiunea, atacatorii pot trimite mesaje către toate dispozitivele din zonă. Caracteristicile acestui tip de atac: dispozitivele se prezintă ca stații de bază ale operatorilor ; forțează telefoanele să treacă la rețele mai vechi, precum 2G , unde securitatea este mai slabă; permit trimiterea de mesaje phishing în masă către telefoanele din apropiere. În unele cazuri, aceste echipamente sunt transportate în mașini sau rucsacuri , iar atacatorii se deplasează prin zone aglomerate pentru a distribui mesaje frauduloase la scară largă. Cum ar putea funcționa noua protecție Google Messages are deja un sistem care analizează mesajele și marchează automat SMS-urile suspecte. Noua funcție ar putea adăuga un strat suplimentar de protecție, detectând comportamente specifice atacurilor cu SMS blasters. Până acum, Google a recomandat utilizatorilor Android să dezactiveze conexiunile 2G , deoarece acestea sunt adesea exploatate de astfel de atacuri. Totuși, nu toate telefoanele sau rețelele mobile permit această opțiune, ceea ce lasă unele dispozitive vulnerabile. Integrarea protecției direct în aplicația de mesagerie ar putea funcționa indiferent de operator sau de setările rețelei , oferind o apărare suplimentară împotriva phishingului prin SMS . Deocamdată, Google nu a confirmat oficial lansarea funcției, iar descoperirea în codul aplicației nu garantează că aceasta va ajunge în versiunea finală a aplicației. [...]
O aplicație Android de generare video cu inteligență artificială a expus aproape 2 milioane de imagini și clipuri private ale utilizatorilor , din cauza unei configurări greșite a unui spațiu de stocare în cloud, potrivit unei investigații publicate de Cybernews . Fișierele puteau fi accesate public, fără autentificare. Aplicația „Video AI Art Generator & Maker”, descărcată de peste 500.000 de ori din Google Play și evaluată cu 4,3 stele, a lăsat expuse date încă de la lansarea sa, în iunie 2023. Cercetătorii au descoperit că un spațiu Google Cloud Storage era configurat greșit, permițând acces liber la conținut. În total, au fost identificate aproximativ 8,27 milioane de fișiere media, însumând peste 12 terabiți de date. Printre acestea: peste 1,57 milioane de imagini încărcate de utilizatori; peste 385.000 de videoclipuri încărcate; 2,87 milioane de videoclipuri generate cu inteligență artificială; 2,87 milioane de imagini generate cu inteligență artificială; peste 386.000 de fișiere audio generate. Datele includeau atât conținut procesat de aplicație, cât și fișierele originale, care puteau conține informații sensibile. Potrivit GDPR, operatorii de date sunt obligați să asigure măsuri tehnice adecvate pentru protejarea informațiilor personale, iar o stocare publică neprotejată este puțin probabil să respecte aceste cerințe. Amenzile pot ajunge la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală. Aplicația a fost dezvoltată de Codeway Dijital Hizmetler Anonim Sirketi, companie înregistrată în Turcia, unele produse fiind publicate și prin Deep Flow Software Services Fzco, entitate din Emiratele Arabe Unite. Grupul depășește, cumulat, 10 milioane de descărcări. După notificări repetate, accesul public la date a fost restricționat pe 3 februarie 2026, însă compania nu a oferit un punct de vedere oficial. Investigația face parte dintr-o cercetare mai amplă a Cybernews, care arată că 72% dintre aplicațiile Android cu inteligență artificială analizate conțin cel puțin un „secret” integrat direct în cod, vulnerabilitate ce poate facilita breșe de securitate. Cazul evidențiază riscurile majore asociate aplicațiilor de editare foto-video bazate pe inteligență artificială, care pot acumula rapid volume mari de date sensibile. [...]
Donald Trump continuă să folosească frecvent propriul iPhone personal pentru a comunica , inclusiv cu lideri politici, jurnaliști și oameni de afaceri, o situație care provoacă îngrijorări în interiorul Casei Albe privind securitatea informațiilor. Informația a fost relatată de publicația Android Authority , citând surse din administrația americană și revista The Atlantic . Potrivit oficialilor, telefonul personal al președintelui SUA este aproape permanent activ, primind apeluri și mesaje de la diverse persoane, inclusiv membri ai presei, directori de companii din tehnologie și alte personalități publice. Situația a devenit și mai sensibilă deoarece numărul privat al lui Trump ar fi început să circule tot mai larg în cercurile politice și media . Îngrijorări privind securitatea Responsabilii din administrație consideră că utilizarea unui telefon personal pentru comunicări frecvente poate crea vulnerabilități, mai ales într-un context geopolitic tensionat. Potrivit surselor citate, există temeri că președintele ar putea primi informații false sau manipulatoare prin apeluri directe, ceea ce ar putea influența decizii sensibile. În mod normal, liderii americani folosesc dispozitive special configurate și rețele securizate pentru comunicări oficiale, însă Trump ar prefera în continuare conversațiile telefonice directe , pe care le consideră mai eficiente decât schimburile de mesaje. Apeluri constante de la presă și mediul de afaceri O mare parte dintre apeluri ar proveni de la jurnaliști care încearcă să obțină declarații directe de la președinte, în afara briefingurilor oficiale ale Casei Albe. În același timp, directori din industria tehnologică și alte personalități influente ar încerca să ia legătura direct cu liderul american. Potrivit administrației, această deschidere este prezentată public drept un semn de transparență. Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly, l-a descris pe Trump drept „cel mai accesibil și transparent președinte din istorie”. O practică mai veche Utilizarea unui telefon personal de către Donald Trump nu este o noutate. Și în timpul primului său mandat, el a preferat să folosească propriul smartphone pentru convorbiri directe, chiar dacă specialiștii în securitate au recomandat folosirea unor dispozitive dedicate. În prezent, oficialii încearcă să îl convingă să utilizeze canale mai sigure pentru comunicările sensibile, însă potrivit surselor citate, președintele nu pare dispus să renunțe la telefonul personal . [...]
Atacurile de tip DDoS au afectat temporar accesul la platformele eViza și eConsulat ale Ministerului român de Externe , informează Biziday . Aceste atacuri cibernetice s-au desfășurat în după-amiaza zilei de 13 martie și la începutul nopții de 14 martie, provocând încetiniri ale funcționării și inaccesibilitatea temporară a site-urilor respective. În prezent, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) confirmă că toate sistemele digitale funcționează normal. Atacurile de tip Distributed Denial of Service (DDoS) constau în supraîncărcarea artificială a traficului digital, cu scopul de a bloca accesul la un site. Acestea nu implică accesarea sau compromiterea datelor, fiind distincte de atacurile de tip hacking. Deși niciun fel de informații sensibile nu au fost accesate, impactul major al acestor atacuri este că platformele devin temporar inaccesibile, afectând astfel cetățenii care au nevoie de serviciile digitale oferite de MAE. La nivel global, frecvența atacurilor DDoS este în creștere, iar România nu este ocolită de aceste amenințări, platformele guvernamentale fiind vizate în mod repetat în ultimii ani. Acest tip de atacuri subliniază vulnerabilitățile infrastructurilor digitale și necesitatea unor măsuri de securitate cibernetică mai riguroase. „Nicio informație sensibilă nu a fost accesată de autorii acestor atacuri, însă inconvenientul major generat de astfel de acțiuni este faptul că platformele devin temporar inaccesibile pentru cetățenii români, împiedicând furnizarea serviciilor digitale de care aceștia au nevoie.” [...]
Instagram va renunța la mesajele criptate end-to-end din 8 mai 2026 , iar conversațiile private vor reveni la sistemul standard de securizare, ceea ce înseamnă că platforma va putea avea acces tehnic la conținutul mesajelor, potrivit India Today . Decizia a fost confirmată de compania Meta și marchează o schimbare majoră de direcție pentru rețeaua socială. Funcția de criptare end-to-end pentru mesajele directe (DM) a fost introdusă pe Instagram în decembrie 2023, fiind prezentată atunci ca parte a strategiei de transformare a platformelor Meta în servicii de comunicare mai private. După 8 mai 2026 , conversațiile criptate existente nu vor mai fi disponibile. Utilizatorii care folosesc această opțiune vor primi instrucțiuni despre cum pot descărca mesajele și fișierele media înainte ca funcția să fie eliminată. Ce înseamnă schimbarea Criptarea end-to-end înseamnă că doar expeditorul și destinatarul pot citi mesajele, iar nici compania care administrează serviciul nu are acces la conținut. Odată cu eliminarea acestei funcții pe Instagram, mesajele vor folosi criptarea standard , ceea ce permite platformei să aibă posibilitatea tehnică de a accesa conversațiile. Această schimbare este considerată o inversare a viziunii anunțate de Mark Zuckerberg în 2019, când afirma că „viitorul comunicării se va orienta spre servicii private și criptate”. Presiuni politice și judiciare Potrivit unor relatări citate de publicații internaționale, decizia vine într-un context de presiuni crescute din partea guvernelor privind echilibrul dintre confidențialitate și siguranța copiilor pe internet. Autoritățile din Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană analizează sau pregătesc legislații care ar obliga platformele online să poată detecta materiale de abuz asupra minorilor chiar și în mesajele private . În același timp, schimbarea coincide cu un proces important în statul american New Mexico , unde procurorul general Raúl Torrez acuză Meta că nu a protejat suficient minorii împotriva exploatării sexuale pe platformele sale. În cadrul procesului au apărut și documente interne care arată că unii oficiali ai companiei aveau îngrijorări legate de implementarea criptării. Specialiști audiați în instanță au susținut că criptarea completă a mesajelor ar fi îngreunat detectarea conținutului ilegal. Ce urmează pentru alte aplicații Meta Deocamdată, Meta nu a precizat dacă o decizie similară ar putea afecta și Facebook Messenger , unde criptarea end-to-end a devenit implicită în 2023. Schimbarea de pe Instagram ridică însă întrebări în rândul activiștilor pentru protecția vieții private, care avertizează că ar putea crea un precedent rar : eliminarea unei funcții de criptare după ce aceasta a fost deja implementată la scară largă. [...]
Un grup de hackeri cu presupuse legături cu Iranul afirmă că a atacat site-ul ANAF , într-un incident cibernetic care ar fi fost declanșat de declarațiile recente ale președintelui României privind cooperarea militară cu Statele Unite, potrivit Profit.ro . Gruparea care își spune „Echipa 313 – Rezistența Cibernetică Islamică” susține că a lansat un atac informatic asupra portalului Agenției Naționale de Administrare Fiscală ( ANAF ). Într-un mesaj atribuit hackerilor, aceștia afirmă că operațiunea ar fi durat aproximativ o oră și ar fi dus la întreruperea temporară a serviciilor platformei utilizate de milioane de contribuabili din România. Atacul ar fi fost, potrivit aceleiași revendicări, o reacție la declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Atunci, șeful statului a anunțat că România a acceptat ca Statele Unite să trimită echipamente militare la baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru eventuale operațiuni în Orientul Mijlociu. Problemele semnalate la portalul ANAF În ziua anterioară apariției revendicării, utilizatorii au semnalat că site-ul ANAF a funcționat foarte greu sau a devenit temporar inaccesibil. Portalul fiscal are de mai mulți ani dificultăți tehnice în perioadele aglomerate, însă de această dată întreruperile au fost mai ample decât de obicei. Autoritățile române au fost contactate pentru clarificări, iar instituțiile responsabile au transmis că vor analiza situația și vor comunica oficial dacă incidentul a fost într-adevăr rezultatul unui atac cibernetic. Contextul politic și militar Declarațiile invocate de hackeri au venit după ce CSAT a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca în România mai multe echipamente militare, inclusiv: avioane de realimentare sisteme de monitorizare echipamente de comunicații satelitare Acestea ar urma să fie amplasate la baza Mihail Kogălniceanu pentru misiuni ce ar putea avea legătură cu situația din Orientul Mijlociu. Președintele Nicușor Dan a subliniat că echipamentele sunt defensive și că parteneriatul este similar cooperării militare pe care o au și alte state NATO. Cine este gruparea care revendică atacul „Echipa 313” a mai fost asociată în trecut cu atacuri de tip DDoS asupra unor ținte din regiunea Golfului Persic, inclusiv instalații militare din Bahrain și Arabia Saudită. De asemenea, gruparea ar fi participat la campanii cibernetice care au vizat instituții și infrastructuri din Israel. Deocamdată nu există o confirmare oficială că problemele tehnice ale site-ului ANAF au fost cauzate de un atac informatic sau dacă revendicarea grupului de hackeri este autentică. Context militar mai larg În paralel cu aceste evoluții, România discută și extinderea infrastructurii militare. Printre proiectele analizate se află modernizarea poligonului de la Smîrdan, în județul Galați, unde ar putea fi creat un centru de instruire pentru echipajele de tancuri Abrams din mai multe țări europene. Proiectul face parte din cooperarea militară dintre România și Statele Unite, în contextul consolidării securității pe flancul estic al NATO. [...]
