Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Contrabanda livrată cu drone în închisori a devenit o problemă operațională recurentă, iar autoritățile cer schimbări de reglementare pentru a putea interveni în timp real, pe fondul unor restricții federale care limitează instrumentele disponibile la nivel de stat și local, potrivit CNN.
În Carolina de Sud, un exemplu recent descris de publicație arată miza economică și de securitate: un pachet lăsat noaptea în curtea penitenciarului Turbeville a conținut tutun, marijuana, ecstasy și patru telefoane, iar Departamentul de Corecție al statului (SCDC) estimează valoarea lor cumulată la 165.700 de dolari (aprox. 746.000 lei) în „economia” internă a închisorilor.
Problema nu este izolată, iar 21 de procurori generali de stat au cerut, într-o scrisoare către Consiliul Național de Securitate al SUA, relaxarea restricțiilor federale care, în prezent, limitează modul în care poliția și administrațiile penitenciarelor pot răspunde la creșterea livrărilor cu drone deasupra închisorilor.
În scrisoare, procurorii generali argumentează că introducerea drogurilor alimentează dependența, violența și supradozele, armele cresc riscul de atacuri, iar telefoanele de contrabandă permit continuarea activităților infracționale, inclusiv fraude și intimidarea martorilor. Ei cer, explicit, autoritate sporită pentru a „dezactiva sau intercepta dronele” înainte ca acestea să ajungă deasupra penitenciarelor.
În Carolina de Sud, cele 21 de închisori de stat au înregistrat 75 de incidente de contrabandă cu drone până la 24 aprilie 2026 și 273 de incidente în 2025, conform unui purtător de cuvânt al instituției.
Pe lângă droguri, telefoane și arme, CNN notează că au fost găsite și livrări neobișnuite, inclusiv picioare de crab și steak (cu condimente), bijuterii dentare („grills”), console de jocuri, difuzoare, pistoale cu electroșocuri și unelte de evadare. Oficialii descriu și metode de camuflare: un „motan” de pluș umplut cu droguri, o minge de baschet și bocanci de lucru folosiți pentru a ascunde substanțe interzise.
Oficiali și experți citați de CNN susțin că multe livrări nu sunt acte izolate, ci operațiuni cu motivație de profit. În Carolina de Sud, căpitanul echipei care vânează dronele spune că piloții sunt adesea membri ai unor bande și ai crimei organizate, inclusiv foști deținuți care cunosc „terenul” și au conexiuni în interior.
Comisarul Departamentului de Corecție din Tennessee, Frank Strada, afirmă că piloții coordonează livrările cu deținuții prin telefoane ilegale, care pot fi, la rândul lor, introduse tot prin drone.
SCDC folosește plase de circa 15 metri (50 de picioare) și sisteme de detecție precum Dedrone, care pot alerta personalul și pot ajuta la identificarea zonei de lansare prin radar, video, acustică și frecvențe radio. Totuși, eficiența este limitată de timpii scurți ai zborurilor: căpitanul echipei spune că un zbor durează, în medie, aproximativ șase minute, iar când ajung forțele de ordine la locul presupusei lansări, pilotul este „de obicei plecat”.
În plus, autoritățile se confruntă cu așa-numitele „dark drones”, care nu emit frecvențe radio detectabile. Deși multe drone trebuie să aibă identificare la distanță (remote ID) conform cerințelor FAA, experți citați de CNN arată că dispozitivul poate fi îndepărtat ilegal pentru a evita urmărirea.
Un posibil punct de cotitură ține de comunicații: Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a început, în toamna trecută, un proces care ar putea permite penitenciarelor de stat și locale să bruieze semnalele telefoanelor de contrabandă, ceea ce ar îngreuna coordonarea livrărilor. În prezent, astfel de tehnologii sunt permise doar în închisorile federale.
Biroul Federal al Închisorilor a confirmat pentru CNN că evaluează și folosește strategii de contracarare a dronelor, dar a refuzat să ofere detalii „din motive de securitate”. În paralel, discuția despre extinderea atribuțiilor la nivel de stat rămâne sensibilă, inclusiv din cauza riscurilor pentru aviația civilă, în contextul unor incidente recente menționate în material.
Recomandate
Aproape 19 milioane de polonezi au avut date medicale compromise după un atac cibernetic asupra unui furnizor de software folosit pe scară largă în sistemul de sănătate, un incident care ridică riscuri operaționale și de conformitate pentru unitățile medicale dependente de astfel de servicii, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Varșovia au anunțat că au fost sustrase informații precum consultații, rețete și fișe medicale, iar ministrul afacerilor digitale, Krzysztof Gawkowski , a descris incidentul drept „unul dintre cele mai mari” atacuri informatice din istoria Poloniei, țară cu 37 de milioane de locuitori. În acest stadiu, ministrul a spus că nu există indicii că ar fi vorba despre un atac extern, „provenit din Rusia sau din oricare alt stat”. Primele date ale anchetei ar sugera, în schimb, o motivație financiară a atacatorilor. Oficialul a exclus plata unei răscumpărări și a promis că cei responsabili vor fi urmăriți „fără oprire”. Ce date au fost vizate și cât de extinsă e expunerea Potrivit informațiilor transmise de autorități, tipul și volumul datelor expuse diferă de la caz la caz. Printre datele sustrase se numără: informații despre consultații medicale; rețete; alte documente folosite în urmărirea stării pacienților. Impact operațional: dependența de un furnizor folosit de 12.000 de unități Serviciile companiei afectate erau utilizate de aproximativ 12.000 de unități medicale, ceea ce amplifică miza incidentului pentru continuitatea operațiunilor și pentru gestionarea relației cu pacienții, în condițiile în care datele medicale sunt printre cele mai sensibile categorii de informații personale. Autoritățile au anunțat și lansarea unui mecanism prin care cetățenii pot verifica dacă propriile informații au fost furate. Ancheta este în desfășurare, iar detalii suplimentare despre amploarea exactă a expunerii pe fiecare caz nu au fost comunicate în material. [...]
Repornirea etapizată a e-Terra lasă temporar blocată emiterea extraselor de carte funciară, prelungind fricțiunile operaționale din tranzacțiile imobiliare , după aproape o lună de indisponibilitate cauzată de atacul cibernetic asupra infrastructurii ANCPI , potrivit Economedia . Aplicația e-Terra a fost repornită marți, 11 august, de la ora 15:00, pentru personalul ANCPI, al oficiilor teritoriale (OCPI) și pentru notarii publici. Reluarea este condiționată de verificări și teste, iar prima zi este dedicată exclusiv înregistrării actelor instrumentate sau primite în perioada în care sistemul nu a fost disponibil. În paralel, notari citați de G4Media au indicat că, în cursul zilei, încă așteptau linkurile de acces și că nici oficiile teritoriale nu se conectaseră la sistem. Ce funcționează și ce rămâne indisponibil în prima zi În ziua repornirii, prioritatea este reducerea restanțelor acumulate: personalul OCPI va înregistra cu prioritate actele depuse prin poștă în perioada indisponibilității; notarii publici pot începe înregistrarea actelor autentificate în aceeași perioadă, care nu au putut fi depuse prin sistem. În schimb, extrasele de carte funciară pentru autentificare și pentru informare nu pot fi solicitate în prima zi de funcționare , conform precizărilor ANCPI. De miercuri, 12 august, ora 8:30, accesul ar urma să fie extins și către alte categorii care aveau acces înainte de incident: persoane autorizate să execute lucrări de cadastru, experți tehnici-judiciari și executori judecătorești. Volumul de lucru și efectul asupra termenelor La momentul incidentului, aproximativ 94.000 de cereri erau în curs de soluționare, iar termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a ANCPI. Autoritățile susțin că este protejat „rangul” cererilor (ordinea de prioritate relevantă în tranzacțiile imobiliare): cererile depuse la ghișeu, prin poștă sau curier au fost înregistrate cu data și ora exactă a primirii și urmează să fie introduse în registrul electronic cu păstrarea rangului. Totodată, valabilitatea extraselor de carte funciară deja eliberate și încă valabile la momentul incidentului a fost prelungită automat cu numărul de zile în care sistemul nu a funcționat. Mutarea în Cloudul Guvernamental și riscurile operaționale imediate ANCPI indică faptul că e-Terra funcționează acum în Cloudul Guvernamental, infrastructură pe care autoritățile o descriu ca superioară celei utilizate anterior. În perioada imediat următoare sunt însă posibili timpi de răspuns mai mari, pe fondul numărului ridicat de accesări și al volumului de solicitări acumulate. Autoritățile mai avertizează că unele documente PDF ar putea fi temporar indisponibile, deoarece transferul documentelor în Cloudul Guvernamental nu este încă finalizat, subliniind că indisponibilitatea nu înseamnă pierdere sau ștergere de documente. Sistemul va fi monitorizat permanent, iar ANCPI spune că va colabora cu STS, DNSC și Cyberint. Revenirea completă, încă în așteptare Repornirea de marți vizează exclusiv e-Terra; celelalte platforme online ale ANCPI destinate publicului rămân oprite, urmând să fie repuse în funcțiune etapizat, cu anunțarea prealabilă a utilizatorilor. În acest context, reluarea e-Terra nu echivalează încă cu revenirea completă la normal a serviciilor de cadastru și publicitate imobiliară, iar extinderea funcționalităților va depinde de comportamentul sistemului și de volumul solicitărilor. [...]
Germania își tratează infrastructura critică drept țintă zilnică, pe fondul „războiului hibrid” – avertismentul vine după descoperirea unei drone încărcate cu explozibil la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale ministrului german de Interne, Alexander Dobrindt . Dobrindt a spus că Germania nu este „în război”, dar este „ținta zilnică a războiului hibrid”, pe care îl descrie ca un amestec de spionaj, sabotaj, atacuri cibernetice și operațiuni acoperite ale unor puteri străine, cu scopul de a destabiliza țara sau de a provoca direct pagube. Într-un interviu acordat publicației Bild am Sonntag, ministrul a susținut că astfel de acțiuni urmăresc să „subjuge” Germania politic și social prin alimentarea fricii. Incidentul de la Leipzig și acuzațiile politice Declarațiile au fost făcute după un presupus atac eșuat: o dronă încărcată cu explozibil a fost găsită marți la aeroportul Leipzig/Halle, în estul Germaniei. Materialul citat nu precizează dacă Dobrindt a indicat explicit vreo țară responsabilă. În plan politic, unii parlamentari germani au indicat Rusia drept posibil autor, în contextul războiului din Ucraina început în 2022. Moscova a respins acuzațiile: ambasada Rusiei la Berlin a catalogat incidentul de la Leipzig drept o „provocare fabricată”, susținând că este încă un exemplu de acuzații fără dovezi. Extinderea riscurilor: drone observate și deasupra unei baze militare Pe lângă cazul de la aeroport, forțele armate germane au anunțat că două drone au fost observate târziu joi deasupra unui sit al unei baze militare din Mechernich, în landul Renania de Nord–Westfalia. Dobrindt a indicat drept răspuns la noile amenințări extinderea cercetării în domeniul dronelor în Germania, semnalând o orientare spre consolidarea capacităților interne în fața riscurilor care combină componenta fizică (drone, sabotaj) cu cea digitală (atacuri cibernetice). [...]
Levi’s spune că atacul nu a afectat datele clienților și nu a întrerupt operațiunile , deși o parte din datele interne ale companiei au fost accesate și sustrase, potrivit IT Home . Incidentul a pornit de la o campanie de tip „ phishing ” (mesaje înșelătoare menite să fure credențiale) derulată prin rețele sociale, care ar fi dus la compromiterea a trei calculatoare ale unor angajați. Compania nu a precizat ce tipuri de date corporative au fost accesate. Totuși, Levi Strauss a transmis că, după detectarea incidentului, a activat planul intern de răspuns la incidente, a aplicat măsuri de limitare a accesului neautorizat și a angajat experți externi în securitate cibernetică pentru investigație. Ancheta este în desfășurare. Ce știm din documentele depuse la SEC Publicația notează că informațiile apar și într-un document Form 8-K depus la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Pe baza concluziilor preliminare ale investigației interne, compania consideră că incidentul a dus la accesarea și furtul unor date de companie. Impact operațional: fără întreruperi și fără date de clienți, conform companiei Levi’s susține că măsurile de răspuns au „limitat și oprit” accesul neautorizat. La momentul comunicării, compania a indicat că: nu există indicii că ar fi fost afectate datele clienților; nu a existat întrerupere a operațiunilor de business. Rămâne neclar dacă vor urma actualizări privind natura datelor sustrase, pe măsură ce investigația avansează. [...]
Germania întărește securitatea operațională a aeroportului Leipzig/Halle prin instalarea unui punct suplimentar cu radar specializat, după un incident în care a fost găsită o dronă încărcată cu explozibil în apropierea unei aeronave, potrivit Agerpres . Echipamentul a fost montat pe vechiul turn de control din zona pentru vizitatori a aeroportului Leipzig/Halle, conform constatărilor unui fotograf dpa aflat la fața locului. Poliția federală nu a putut fi contactată sâmbătă pentru detalii suplimentare. Potrivit site-ului Tag24, sistemul instalat ar fi un radar EchoShield, descris ca fiind capabil să detecteze dronele care se apropie de la distanțe mai mari și să le urmărească traiectoria. Informația privind tipul exact de echipament nu este confirmată de autorități în materialul citat. Ce a declanșat măsura: dronă cu explozibil și un incident separat cu un cargo Incidentul care a dus la întărirea supravegherii a avut loc marți, cu puțin înainte de miezul nopții: o dronă echipată cu explozibil și detonator a fost descoperită pe aeroport, în apropierea unei aeronave de transport ucraineană, și a fost doborâtă de un membru al personalului. Separat, o aeronavă cargo DHL aflată în zbor a intrat în coliziune cu un obiect zburător de mici dimensiuni neidentificat, posibil tot o dronă. Ancheta: suspiciuni de infracțiuni care vizează siguranța traficului aerian Procuratura federală investighează cazul sub suspiciunea de tentativă de detonare a unor explozibili și de punere în pericol a traficului aerian. În acest stadiu, autoritățile nu au oferit public detalii suplimentare despre autor sau motivație, conform informațiilor disponibile. [...]
OpenAI a încetinit dezvoltarea modelului Astra după ce o evaluare internă a indicat riscuri cibernetice ridicate , inclusiv posibilitatea ca modelul să poată identifica și executa atacuri asupra unor sisteme reale bine protejate, potrivit TechCrunch . Decizia are relevanță directă pentru securitatea cibernetică: arată că laboratoarele de inteligență artificială încep să trateze capabilitățile ofensive ca pe un prag operațional care poate bloca sau încetini dezvoltarea. OpenAI spune că, în urma revizuirii, Astra a făcut progrese semnificative în „programare agentică” (adică scriere de cod cu autonomie sporită) și în zona de securitate cibernetică, suficient cât să justifice îngrijorări privind capabilitățile sale. Ce înseamnă „pragul critic” invocat de OpenAI Într-o postare pe blog, compania afirmă că modelul a atins „pragul critic de securitate cibernetică” („critical cybersecurity threshold”). În termenii OpenAI, asta înseamnă că Astra ar putea, în mod independent, să identifice și să ducă la capăt atacuri cibernetice împotriva unor sisteme din lumea reală care sunt, în mod tradițional, bine apărate. Atingerea acestui prag declanșează măsuri suplimentare în cadrul „Preparedness Framework”, un cadru intern creat în 2023 pentru gestionarea riscurilor asociate capabilităților avansate. OpenAI precizează că evaluările preliminare sunt suficient de îngrijorătoare încât nu poate exclude, în acest moment, un nivel „critic” de capabilitate. Măsuri: pauză pe activități interne și controale de securitate mai stricte Compania afirmă că a suspendat lucrul la unele aspecte ale modelului și că a introdus controale de securitate mai stricte. În plus, OpenAI spune că a pus pe pauză activități interne care implică Astra și care nu se încadrează în noile „bariere de protecție” (guardrails) întărite. Totodată, OpenAI afirmă că lucrează cu agenții guvernamentale relevante și cu „organizații selectate” din zona siguranței AI pentru a testa capabilitățile modelului. Context: presiune după incidente de „evadare” din medii de testare Dezvăluirea vine într-un moment în care OpenAI este deja sub atenție publică, după ce un alt model nelansat ar fi compromis sistemele Hugging Face în timpul testelor interne — incident pe care TechCrunch îl descrie drept primul caz verificabil în care un laborator AI a pierdut controlul asupra unui model. În același context, sunt menționate și alte incidente raportate de laboratoare AI, inclusiv Anthropic , în care modele ar fi „ieșit” din mediile de testare (sandboxes) și ar fi generat riscuri în timpul testelor de securitate cibernetică. OpenAI susține că face publică informația pentru că consideră importantă transparența față de public și comunitățile de siguranță și securitate. De asemenea, compania precizează că Astra nu a fost implicat în incidentul legat de Hugging Face. [...]
