Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

Contrabanda livrată cu drone în închisori a devenit o problemă operațională recurentă, iar autoritățile cer schimbări de reglementare pentru a putea interveni în timp real, pe fondul unor restricții federale care limitează instrumentele disponibile la nivel de stat și local, potrivit CNN.
În Carolina de Sud, un exemplu recent descris de publicație arată miza economică și de securitate: un pachet lăsat noaptea în curtea penitenciarului Turbeville a conținut tutun, marijuana, ecstasy și patru telefoane, iar Departamentul de Corecție al statului (SCDC) estimează valoarea lor cumulată la 165.700 de dolari (aprox. 746.000 lei) în „economia” internă a închisorilor.
Problema nu este izolată, iar 21 de procurori generali de stat au cerut, într-o scrisoare către Consiliul Național de Securitate al SUA, relaxarea restricțiilor federale care, în prezent, limitează modul în care poliția și administrațiile penitenciarelor pot răspunde la creșterea livrărilor cu drone deasupra închisorilor.
În scrisoare, procurorii generali argumentează că introducerea drogurilor alimentează dependența, violența și supradozele, armele cresc riscul de atacuri, iar telefoanele de contrabandă permit continuarea activităților infracționale, inclusiv fraude și intimidarea martorilor. Ei cer, explicit, autoritate sporită pentru a „dezactiva sau intercepta dronele” înainte ca acestea să ajungă deasupra penitenciarelor.
În Carolina de Sud, cele 21 de închisori de stat au înregistrat 75 de incidente de contrabandă cu drone până la 24 aprilie 2026 și 273 de incidente în 2025, conform unui purtător de cuvânt al instituției.
Pe lângă droguri, telefoane și arme, CNN notează că au fost găsite și livrări neobișnuite, inclusiv picioare de crab și steak (cu condimente), bijuterii dentare („grills”), console de jocuri, difuzoare, pistoale cu electroșocuri și unelte de evadare. Oficialii descriu și metode de camuflare: un „motan” de pluș umplut cu droguri, o minge de baschet și bocanci de lucru folosiți pentru a ascunde substanțe interzise.
Oficiali și experți citați de CNN susțin că multe livrări nu sunt acte izolate, ci operațiuni cu motivație de profit. În Carolina de Sud, căpitanul echipei care vânează dronele spune că piloții sunt adesea membri ai unor bande și ai crimei organizate, inclusiv foști deținuți care cunosc „terenul” și au conexiuni în interior.
Comisarul Departamentului de Corecție din Tennessee, Frank Strada, afirmă că piloții coordonează livrările cu deținuții prin telefoane ilegale, care pot fi, la rândul lor, introduse tot prin drone.
SCDC folosește plase de circa 15 metri (50 de picioare) și sisteme de detecție precum Dedrone, care pot alerta personalul și pot ajuta la identificarea zonei de lansare prin radar, video, acustică și frecvențe radio. Totuși, eficiența este limitată de timpii scurți ai zborurilor: căpitanul echipei spune că un zbor durează, în medie, aproximativ șase minute, iar când ajung forțele de ordine la locul presupusei lansări, pilotul este „de obicei plecat”.
În plus, autoritățile se confruntă cu așa-numitele „dark drones”, care nu emit frecvențe radio detectabile. Deși multe drone trebuie să aibă identificare la distanță (remote ID) conform cerințelor FAA, experți citați de CNN arată că dispozitivul poate fi îndepărtat ilegal pentru a evita urmărirea.
Un posibil punct de cotitură ține de comunicații: Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a început, în toamna trecută, un proces care ar putea permite penitenciarelor de stat și locale să bruieze semnalele telefoanelor de contrabandă, ceea ce ar îngreuna coordonarea livrărilor. În prezent, astfel de tehnologii sunt permise doar în închisorile federale.
Biroul Federal al Închisorilor a confirmat pentru CNN că evaluează și folosește strategii de contracarare a dronelor, dar a refuzat să ofere detalii „din motive de securitate”. În paralel, discuția despre extinderea atribuțiilor la nivel de stat rămâne sensibilă, inclusiv din cauza riscurilor pentru aviația civilă, în contextul unor incidente recente menționate în material.
Recomandate

FCC a votat extinderea interdicției astfel încât toate laboratoarele din China și Hong Kong să nu mai poată certifica electronice pentru piața SUA , o mișcare cu impact direct asupra lanțului de conformitate și costurilor de testare pentru producători, în condițiile în care agenția estimează că aproximativ 75% dintre dispozitivele destinate SUA sunt testate în aceste facilități, potrivit Tom's Hardware . Decizia, adoptată în unanimitate, avansează o propunere care ar retrage dreptul de certificare pentru toate laboratoarele din China și Hong Kong, pe motiv de risc de securitate națională. Președintele FCC, Brendan Carr, a spus că instituția urmărește măsuri care să limiteze capacitățile de interconectare ale entităților considerate amenințări de securitate. Costuri mai mari și mutarea testărilor în alte regiuni Un element cu efect economic imediat este diferența de cost între testarea în China și alternativele din SUA. Conform informațiilor citate, testarea de bază pentru certificarea FCC costă între 400 și 1.300 de dolari în laboratoarele din China, față de 3.000–4.000 de dolari în echivalentele din SUA. O parte din capacitatea afectată aparține, totuși, unor subsidiare chineze ale unor mari firme occidentale de testare, inclusiv Intertek, SGS, TUV Rheinland și Bureau Veritas. Aceste companii au laboratoare și în SUA, Europa și Taiwan, care ar putea prelua din volum, dar tranziția „nu va fi fără fricțiuni”, notează materialul. De la „Bad Labs” la interdicție generală FCC interzisese deja 15 laboratoare chineze deținute de stat sau afiliate guvernului, între septembrie și februarie, în cadrul ordinului inițial „Bad Labs”. Votul de joi extinde însă interdicția la toate laboratoarele rămase în China, indiferent de proprietate. Un pachet mai larg de măsuri împotriva infrastructurii chineze Separat, într-un vot 3–0, FCC a avansat și o propunere de a interzice China Mobile, China Telecom și China Unicom să opereze centre de date în SUA. Deși FCC le revocase anterior licențele de telecomunicații retail, nu abordase până acum operațiunile rămase de tip angro și infrastructură. Propunerea ar lua în calcul și interzicerea interconectării operatorilor americani cu orice companie aflată pe „Covered List” (lista FCC de securitate națională) sau cu operatori care folosesc echipamente Huawei ori ZTE. Ce urmează: consultare publică și perioadă de tranziție Votul deschide o perioadă de consultare publică estimată la 60–90 de zile, după care ar urma o regulă finală și o perioadă de tranziție. În context, FCC și-a extins în ultimii ani restricțiile asupra tehnologiei chineze, inclusiv prin interzicerea importurilor de noi routere de consum fabricate în străinătate (în martie) și a unor drone noi fabricate în străinătate (în decembrie), precum și prin propuneri privind limitarea implicării Chinei în cablurile submarine. [...]

Indisponibilitatea prelungită a infrastructurii web Ubuntu/Canonical complică distribuția de actualizări și comunicarea despre o vulnerabilitate majoră , într-un moment în care utilizatorii și companiile au nevoie de informații rapide și canale funcționale. Potrivit Ars Technica , serverele operate de Ubuntu și compania-mamă Canonical au fost scoase din funcțiune joi dimineață și au rămas indisponibile mai mult de 24 de ore. În acest interval, încercările de a accesa majoritatea paginilor Ubuntu și Canonical, precum și de a descărca actualizări de sistem de pe serverele Ubuntu, au eșuat în mod repetat. Publicația notează însă că actualizările livrate prin site-uri „oglindă” (mirror) au continuat să funcționeze normal. Ce spune Canonical despre incident Pe pagina oficială de stare a serviciilor, Canonical a transmis că infrastructura sa web este ținta unui atac susținut „transfrontalier” și că lucrează pentru remediere, conform aceleiași surse. În rest, oficialii Ubuntu și Canonical nu au oferit alte detalii publice de la începutul întreruperii. Cine revendică atacul și ce tip de atac este invocat Un grup descris ca fiind simpatizant al guvernului iranian a revendicat incidentul, potrivit unor postări pe Telegram și alte rețele sociale citate de Ars Technica . Atacul este prezentat ca un DDoS (atac de tip „refuz de serviciu”, care urmărește să blocheze un serviciu online prin supraîncărcare cu trafic), iar grupul susține că a folosit „Beam”. Publicația mai arată că, în zilele recente, același grup pro-Iran a revendicat atacuri DDoS și asupra eBay. [...]

Casa Albă cere Big Tech să se implice în apărarea cibernetică împotriva atacurilor cu AI , într-un demers care poate împinge industria spre un cadru mai formal de cooperare și, posibil, spre noi obligații de conformare. Potrivit G4Media , administrația americană a trimis companiilor din tehnologie și securitate cibernetică un set de întrebări despre cum ar putea fi contracarate atacurile generate sau amplificate de instrumente de inteligență artificială de ultimă generație. Biroul Directorului Național pentru Securitate Cibernetică din cadrul Casei Albe ar fi cerut răspunsuri până la finalul săptămânii, conform unor surse citate de Politico . Miza este identificarea rapidă a unor măsuri concrete prin care sectorul public și cel privat să își coordoneze mai bine apărarea digitală, pe fondul accelerării capabilităților AI folosite în ofensiva cibernetică. Ce urmărește Casa Albă de la companii În discuții intră atât companii de tehnologie, cât și jucători specializați în securitate cibernetică, iar întrebările vizează, între altele: prioritizarea vulnerabilităților software (adică stabilirea ordinii în care sunt tratate „găurile” din programe); metode de testare a sistemelor AI; modalități de partajare a informațiilor între companii și autorități; rolul guvernului în coordonarea acestor eforturi. O parte dintre teme ar fi fost discutate și într-o întâlnire recentă între oficiali americani și aproximativ 30 de reprezentanți ai industriei, unde s-a analizat impactul unor modele AI noi, capabile să identifice vulnerabilități software și să automatizeze atacuri cibernetice complexe. Presiune de reglementare și fricțiuni în industrie Demersul are loc pe fondul presiunii crescânde de la Washington pentru adaptarea cadrului de securitate cibernetică la riscurile generate de AI. În acest context, autoritățile americane analizează și posibilitatea unei noi măsuri executive privind reglementarea inteligenței artificiale, aflată în revizuire interinstituțională, potrivit informațiilor din articol. Textul menționează și evoluțiile rapide din zona modelelor AI avansate, inclusiv tehnologii dezvoltate de Anthropic , evaluate pentru capacitatea de a descoperi erori ascunse în cod și de a simula atacuri de tip „hacker”. În paralel, companii din domeniu, inclusiv OpenAI, își extind programele de testare pentru securitate cibernetică, ceea ce amplifică presiunea asupra administrației de a contura un cadru unitar de colaborare. Surse din industrie citate în material spun însă că unele întrebări ar fi fost percepute ca vagi sau dificil de abordat, mai ales cele legate de proceduri interne de securitate ale companiilor — un semn că discuția despre cooperare poate intra rapid în zona sensibilă a practicilor și responsabilităților interne. Ce urmează Pe termen scurt, companiile ar urma să răspundă solicitării Casei Albe până la finalul săptămânii, conform articolului. Pe termen mediu, rămâne deschisă direcția unei măsuri executive privind AI și modul în care aceasta ar putea schimba raportul dintre colaborare voluntară și cerințe formale pentru companiile din tehnologie și securitate cibernetică. [...]

O campanie globală de „smishing” (înșelătorii prin SMS) care se dă drept taxe de drum, amenzi sau parcări a generat peste 79.000 de mesaje frauduloase și zeci de mii de linkuri malițioase, crescând riscul de pierderi financiare și compromitere a conturilor bancare , potrivit unei analize Bitdefender care urmărește fenomenul din decembrie 2025 și arată că atacurile erau încă active în aprilie 2026. Cercetătorii Bitdefender Labs spun că escrocii trimit „zeci de mii” de SMS-uri în 12 țări, impersonând autorități de transport, operatori de taxare și servicii de parcare. Ținta este aceeași: să convingă destinatarii să plătească o „datorie” inexistentă, să ofere date sensibile (inclusiv date de card și, în unele cazuri, credențiale bancare) sau să instaleze aplicații spion. De ce contează pentru utilizatori și companii Dincolo de plata unei „amenzi” false, analiza indică un risc operațional mai mare: unele variante duc la furt de credențiale și, în anumite regiuni, la instalare de malware (software malițios) pe telefon. Bitdefender descrie o infrastructură care se adaptează rapid, cu generare accelerată de domenii (site-uri noi), falsificarea identității expeditorului (sender-ID spoofing) și tehnici de evitare orientate către sistemele de operare mobile. În total, Bitdefender afirmă că a detectat: peste 79.000 de mesaje frauduloase, în peste 40 de campanii distincte de înșelătorii prin SMS; peste 29.200 de variante unice de mesaje; peste 31.900 de URL-uri diferite distribuite prin aceste SMS-uri. Cercetătorii precizează că, deși activitatea este „răspândită și coordonată”, nu atribuie campaniile unui actor sau grup anume și nu există, în acest stadiu, o legătură confirmată care să le unească dincolo de tema comună (taxe/amenzi/parcări) și de similaritățile de tactică și livrare. Cum funcționează schema: presiune, link și pagini de plată false Mesajele sunt construite pentru a crea urgență: destinatarii sunt anunțați că au o taxă neplătită, o amendă sau o „contravenție” și li se impune un termen scurt de plată, de regulă între 24 și 72 de ore. În multe cazuri apar amenințări cu costuri suplimentare, suspendarea permisului, acțiuni legale sau alte consecințe, iar utilizatorul este împins să apese un link pentru „rezolvare”. Linkul duce la un site fraudulos care imită portaluri oficiale. Acolo, victimele pot fi convinse să introducă date personale și financiare. În unele regiuni, în loc de o pagină de plată, utilizatorii ajung la descărcări de malware. Exemple de evoluție pe piețe: de la „amenzi” la furt bancar și malware Bitdefender detaliază mai multe variante, cu particularități locale: SUA : cea mai mare campanie urmărită, cu 17 campanii distincte; mesajele se dau drept DMVs (autorități de înmatriculare) și sisteme de taxare precum E‑ZPass, SunPass sau FastTrak. Analiza menționează și folosirea de nume de expeditor falsificate și livrare prin „short codes” (coduri scurte) pentru a părea mai credibile. Canada : în special în British Columbia, schema pornește de la o „amendă de parcare”, dar include o a doua etapă care vizează credențiale Interac e‑Transfer, ceea ce poate duce la compromiterea mai amplă a conturilor bancare. Australia : impersonarea operatorului Linkt, cu peste 2.200 de URL-uri scurtate folosite pentru a ascunde destinația reală; numele expeditorului poate face ca mesajul să apară în același fir de conversație cu notificări legitime, pe unele dispozitive. India : o componentă distinctă, în care mesajele pot livra malware (APK Android) mascat ca notificare de amendă; scopul depășește colectarea datelor de plată și urmărește instalarea de aplicații malițioase. Tehnici observate pe mobil: „Reply Y”, caractere similare și domenii care se schimbă rapid Printre metodele folosite pentru a crește rata de accesare a linkurilor, Bitdefender menționează: solicitarea de a răspunde cu „Y” înainte de accesarea linkului (o tehnică ce poate ocoli anumite blocaje, inclusiv pe iOS); folosirea de caractere chirilice care arată similar cu litere latine pentru a evita filtrele anti-spam bazate pe cuvinte-cheie; domenii care includ termeni precum „gov” sau „official”, deși nu sunt site-uri legitime; linkuri scurtate și înlocuirea frecventă a domeniilor pentru a rămâne active chiar după blocarea unor adrese. Componenta de malware: control de la distanță și exfiltrare de date În cazurile în care utilizatorii instalează aplicații malițioase, Bitdefender descrie un lanț de atac care poate include: colectare de informații despre dispozitiv (ID, versiune Android, IP, operator, baterie); acces și monitorizare SMS, inclusiv filtrare după cuvinte-cheie financiare; persistență (rulare continuă) prin servicii active, astfel încât să funcționeze și după repornirea telefonului. Pentru comunicare și control, analiza indică o infrastructură duală: Telegram , folosit pentru trimiterea datelor furate către atacatori prin Telegram Bot API ; Firebase Realtime Database , folosit ca panou de comandă și control, inclusiv pentru redirecționarea SMS-urilor, trimiterea de mesaje din numărul victimei și activarea/dezactivarea redirecționării apelurilor. Ce pot face utilizatorii: verificarea linkurilor și raportarea tentativelor Bitdefender recomandă prudență la SMS-urile care cer plăți rapide și accesarea linkurilor din mesaje nesolicitate. Pentru verificarea adreselor, compania indică instrumente proprii precum Bitdefender Link Checker și asistentul anti-înșelătorii Bitdefender Scamio . Pentru protecție pe Android, este menționată soluția Bitdefender Mobile Security . Context suplimentar despre tendințe este disponibil și în Scam Radar . Bitdefender nu indică o dată de încheiere a campaniilor și notează că acestea erau încă active în aprilie 2026, pe fondul capacității atacatorilor de a schimba rapid domeniile și metodele de livrare. [...]

Descoperirea unei camere camuflate într-un nod feroviar folosit de NATO ridică riscuri operaționale de securitate pentru transporturile militare și poate forța operatorii de infrastructură să își întărească rapid controalele anti-sabotaj și anti-spionaj în puncte critice, potrivit G4Media . Un angajat al companiei feroviare germane Deutsche Bahn a găsit pe 29 septembrie o cameră „suspectă” în gara Minden (Renania de Nord–Westfalia), aproape întâmplător, informație atribuită de G4Media postului Rador Radio România. Dispozitivul era acoperit cu autocolante Deutsche Bahn, însă compania a susținut că nu a instalat niciodată acel tip de cameră în locație. De ce contează: infrastructură feroviară cu rol militar Ancheta deschisă după descoperire ar fi confirmat că dispozitivul fusese montat astfel încât să filmeze triajul din Minden, descris ca spațiu unde sunt depozitate mijloace de transport ale armatei germane ( Bundeswehr ). În zonă este staționat și Batalionul 130, o unitate germano-britanică NATO, prezentată ca esențială deoarece ar fi singura echipată cu sistemul de poduri M3, utilizat pentru traversarea râurilor în operațiuni. Ce s-a găsit în dispozitiv și ce indică ancheta În interiorul camerei ar fi fost descoperită o cartelă SIM, care ar fi permis vedere nocturnă și transmiterea în direct a înregistrărilor video. Materialul notează că incidente similare au fost observate în Polonia, însă o descoperire „de o asemenea amploare” nu mai fusese raportată anterior în Germania. Marți, poliția a percheziționat locuința unui cetățean lituanian, indicat drept principal suspect. Potrivit sursei, bărbatul „ar putea avea legături cu Rusia”, care ar putea beneficia de astfel de informații de spionaj; această legătură este prezentată ca suspiciune, nu ca fapt confirmat. Informațiile sunt atribuite de G4Media publicației LA LIBRE BELGIQUE, prin Rador Radio România (traducerea: Gabriela Sîrbu). [...]

Comisia Europeană pregătește o înăsprire a modului în care platformele trebuie să gestioneze hărțuirea online a minorilor , prin clarificări de aplicare a Actului pentru Servicii Digitale (DSA) și printr-o soluție de verificare a vârstei, menită să facă raportarea abuzurilor mai simplă și mai eficientă, potrivit Agerpres . Într-o dezbatere la Parlamentul European, comisarul european Glenn Micallef (Echitate între generații, Tineret, Cultură și Sport) a spus că „trebuie să fie mai ușor să raportezi, decât să hărțuiești oameni online” și că raportarea „trebuie să aibă un impact”, subliniind că executivul UE vrea să folosească mai ferm instrumentele deja existente. DSA, instrumentul central și presiune pe platforme Micallef a indicat DSA drept „legislația călăuzitoare” pentru protecția copiilor online, printr-o abordare de siguranță „by default” (siguranță setată implicit). El a susținut că „Comisia a acționat prompt și fără ezitare” în aplicarea regulilor, menționând cazuri precum TikTok, Grok și, „mai recent”, Meta. Mesajul de fond pentru companii este unul de reglementare și conformare: Bruxelles-ul nu se limitează la principii, ci urmărește implementare și intervenții concrete atunci când consideră că platformele nu își respectă obligațiile. Verificarea vârstei și un calendar „înainte de vară” Comisarul a mai spus că instituțiile UE vor să ofere „claritate” privind obligațiile din lege și a anunțat dezvoltarea unui proiect de soluție de verificare a vârstei, descris ca fiind construit pe standarde ridicate de protecție a vieții private și a datelor. Potrivit acestuia, Colegiul Comisarilor a adoptat marți o recomandare care „deschide drumul” pentru ca soluția să fie accesibilă tuturor cetățenilor europeni pe dispozitivele lor. Separat, președinta Comisiei Europene a convocat un panel de experți pe siguranța copiilor online (educație, medical, tehnologic), cu participarea tinerilor, copiilor și părinților, iar recomandările sunt așteptate „înainte de această vară”. Planul UE împotriva hărțuirii cibernetice: trei piloni Micallef a invocat și planul de acțiune dedicat hărțuirii cibernetice („Stronger together, safer online”), care include pentru prima dată o definiție comună a fenomenului. Planul este structurat pe trei direcții: Protecție : folosirea legislației existente și analizarea unor ajustări viitoare, inclusiv evaluarea liniilor directoare ale DSA (art. 28) și a mecanismului „avertizorilor de încredere”; hărțuirea cibernetică ar urma să fie luată în calcul și în evaluarea în curs a Directivei privind serviciile media audiovizuale. Prevenție : mai multă alfabetizare digitală, inclusiv prin parteneriate cu inițiative precum „centre de internet mai sigure” și „un internet mai bun pentru platformele copiilor”. Împuternicirea victimelor : simplificarea raportării și creșterea efectelor practice ale sesizărilor, „pentru moment” prin instrumente existente, cu măsuri implementate atât de Comisie, cât și împreună cu statele membre. În dezbatere, Micallef a argumentat urgența intervenției și printr-un indicator: „un sfert dintre copiii dintre 12 și 17 ani” ar fi trecut prin hărțuire online. Discuția despre criminalizare, încă deschisă politic În plen au existat și poziții divergente privind pașii următori: unii eurodeputați au cerut criminalizarea hărțuirii cibernetice la nivelul întregii UE, în timp ce alții au susținut că nu sunt necesare noi directive și că prioritatea ar trebui să fie aplicarea legislației existente, cu responsabilități și la nivelul familiilor. Pentru companiile de tehnologie și platformele online, miza imediată rămâne una de conformare: UE își leagă agenda de siguranță a minorilor de aplicarea DSA și de instrumente operaționale (precum verificarea vârstei) care pot schimba modul de acces și de raportare în serviciile digitale. [...]