Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Peste 55 de campanii de publicitate malițioasă legate de fotbal au vizat utilizatori pe platformele Meta, într-un val de fraude care combină magazine online false, pagini de tip phishing (furt de date) și escrocherii pe e-mail, potrivit unei investigații Bitdefender. Miza operațională pentru utilizatori și companii este creșterea riscului de plăți frauduloase și compromitere de date personale, pe fondul interesului în urcare pentru FIFA World Cup 2026.
Cercetarea Bitdefender Labs arată că infractorii exploatează loialitatea față de cluburi și echipe naționale, cererea pentru streaming și piața de colecționabile (inclusiv Panini), folosind în special reclame care se „camuflează” în fluxurile sociale cu imagini realiste, cronometre de tip numărătoare inversă și mesaje de presiune precum „stoc limitat” sau „doar azi”.
Investigatorii descriu un tipar recurent: reclamele trimit către magazine online false sau pagini de phishing concepute să colecteze date de plată ori informații personale. În campanii au fost promovate, între altele:
În investigație apar și domenii suspecte folosite repetat în astfel de redirecționări, între care: faithoutfit[.]uk, defwear[.]uk, savebigwear[.]com, teamcollections[.]com, fanzonewear[.]com, crestwearus[.]com.
Cercetătorii au identificat peste 55 de campanii de tip „scam ads” (reclame frauduloase) care au vizat fani ai fotbalului pe platforme deținute de Meta. Cele mai vizate țări au fost: Regatul Unit, Portugalia, Spania, Algeria, Statele Unite, Canada, Mexic, Belgia, Germania, Brazilia și Australia.
În paralel, analiza menționează campanii care au urmărit audiențe vorbitoare de portugheză, în special în Brazilia, inclusiv prin reclame pentru presupuse precomenzi de albume și kituri „oficiale” FIFA World Cup 2026. Bitdefender notează și indicii că unele materiale promoționale ar fi putut folosi imagini generate sau îmbunătățite cu inteligență artificială, pentru a părea mai „profesioniste”, în ciuda unor inconsecvențe de brand și greșeli (de exemplu, „WordCup” în loc de „World Cup”).
Pe canalul de e-mail, Bitdefender Antispam Lab a identificat campanii care impersonau organizații sau programe asociate FIFA World Cup 2026 și pretindeau că destinatarii au câștigat premii în bani. Unele mesaje promiteau câștiguri de până la 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) și cereau contactarea unor „agenți” sau „birouri de verificare”.
În unele variante, victimele erau împinse să furnizeze rapid date personale (naționalitate, ocupație, adresă, telefon), iar în altele se cereau devreme date de pașaport sau identificare națională, ceea ce ridică riscul de furt de identitate, nu doar de fraudă financiară.
Investigația descrie și operațiuni coordonate de piraterie IPTV și aplicații false pentru fani care caută transmisiuni ale meciurilor. În Portugalia, Bitdefender leagă UniTV și Xtream IPTV prin entități comune și infrastructură suprapusă, sugerând un operator care rulează mai multe „branduri” în paralel pentru reziliență (dacă unul este blocat, altul rămâne activ). Sunt menționate și campanii de aplicații false asociate cu „Goal Rush” și „BEST APP”, inclusiv tehnici de evitare a moderării, precum folosirea de caractere chirilice pentru a imita litere latine.
Recomandările din analiză vizează reducerea expunerii la fraude alimentate de reclame și mesaje nesolicitate:
Pentru cei care au introdus deja date de plată sau informații personale, Bitdefender recomandă contactarea imediată a băncii/emitentului cardului, monitorizarea conturilor și tratarea documentelor de identitate furnizate ca potențial compromise, inclusiv prin păstrarea dovezilor și raportarea către autoritățile competente.
Recomandate
Un set de 1,7 milioane de înregistrări cu date despre angajați McDonald’s este scos la vânzare pe piața neagră, iar indiciile tehnice sugerează că informațiile ar proveni din mediul cloud al companiei , potrivit WinFuture . Miza imediată nu este neapărat preluarea de conturi, ci creșterea riscului de fraude țintite (social engineering) pe baza unor detalii interne credibile. Datele ar fi fost extrase dintr-un „tenant” Azure (instanța de cloud a organizației) folosind credențiale compromise, susține vânzătorul, care operează sub pseudonimul „TheHatman”. Acesta a publicat și un eșantion gratuit cu aproximativ 8.000 de intrări, folosit ca „dovadă” pentru oferta dintr-un forum de tranzacționare a datelor furate. Ce indică faptul că setul de date ar fi autentic O analiză tehnică citată de WinFuture (dintr-un raport Ransomnews ) arată mai multe elemente care ar corespunde unui export real din Entra ID (fostul Azure Active Directory), directorul de identități folosit frecvent în companii: fișierul folosește denumiri de coloane tipice instrumentelor Microsoft de export din Entra ID; toate cele 50 de domenii de e-mail identificate în set sunt asociate ecosistemului McDonald’s; apar și trei adrese cu domeniul Microsoft al companiei „mcdonaldscorp.onmicrosoft.com”, dificil de ghicit din exterior; există erori „naturale” de export: în 233 de înregistrări apar caractere corupte din cauza unei codări greșite, iar la 85 de denumiri de funcții textul se taie exact la 30 de caractere, semn al unei limitări tehnice. Totuși, rămân două necunoscute importante: cât de actuale sunt datele și dacă volumul total de 1,7 milioane de înregistrări există în forma revendicată. Setul nu ar conține marcaje temporale care să permită datarea exportului. Ce tip de informații apar și ce lipsește Eșantionul descris include informații despre angajați, conturi de serviciu și alte conturi de utilizator. Conform sursei, nu sunt incluse parole sau „hash-uri” de parole (amprente criptografice ale parolelor). În schimb, tocmai datele de identificare și de contact (nume, poziții, numere de telefon, structuri interne de e-mail) pot fi suficiente pentru atacuri credibile de tip phishing sau apeluri frauduloase, în care atacatorii se prezintă drept colegi, suport IT sau parteneri. Context: posibilă campanie mai largă Cazul ar putea face parte dintr-o acțiune repetitivă: același cont ar fi publicat, în 16 zile, nouă oferte care însumează circa 3,6 milioane de înregistrări, vizând și alte companii (inclusiv Vodafone și Gap, plus firme din zona hotelieră și IT). Structura similară a ofertelor sugerează reutilizarea aceleiași metode, iar scenariul considerat cel mai probabil este furtul în masă de credențiale prin malware de tip „infostealer” (software care colectează parole și sesiuni din dispozitive infectate). Pentru organizații, un astfel de incident înseamnă, operațional, presiune pe verificarea accesului la mediile cloud și pe măsuri anti-phishing, iar pentru angajați un risc crescut de a primi contacte „personalizate” care folosesc informații reale din interiorul companiei. [...]
Levi’s spune că atacul nu a afectat datele clienților și nu a întrerupt operațiunile , deși o parte din datele interne ale companiei au fost accesate și sustrase, potrivit IT Home . Incidentul a pornit de la o campanie de tip „ phishing ” (mesaje înșelătoare menite să fure credențiale) derulată prin rețele sociale, care ar fi dus la compromiterea a trei calculatoare ale unor angajați. Compania nu a precizat ce tipuri de date corporative au fost accesate. Totuși, Levi Strauss a transmis că, după detectarea incidentului, a activat planul intern de răspuns la incidente, a aplicat măsuri de limitare a accesului neautorizat și a angajat experți externi în securitate cibernetică pentru investigație. Ancheta este în desfășurare. Ce știm din documentele depuse la SEC Publicația notează că informațiile apar și într-un document Form 8-K depus la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Pe baza concluziilor preliminare ale investigației interne, compania consideră că incidentul a dus la accesarea și furtul unor date de companie. Impact operațional: fără întreruperi și fără date de clienți, conform companiei Levi’s susține că măsurile de răspuns au „limitat și oprit” accesul neautorizat. La momentul comunicării, compania a indicat că: nu există indicii că ar fi fost afectate datele clienților; nu a existat întrerupere a operațiunilor de business. Rămâne neclar dacă vor urma actualizări privind natura datelor sustrase, pe măsură ce investigația avansează. [...]
Un brand românesc de cosmetice a fost amendat cu 5.000 euro (aprox. 25.000 lei) după ce a fost victima unui atac informatic, pe fondul obligațiilor impuse de Regulamentul european GDPR privind protecția datelor personale, potrivit HotNews . Informația indică un risc de reglementare care se adaugă pierderilor operaționale generate de un incident cibernetic: chiar și atunci când compania este atacată, autoritățile pot sancționa modul în care sunt gestionate datele personale și măsurile de securitate asociate. În material este menționat că firma are o tradiție de 36 de ani, fără a fi precizat numele brandului în textul disponibil. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către StartupCafe . [...]
Peste 100 de companii cer guvernelor și mediului privat să pregătească noi apărări împotriva atacurilor cibernetice cu inteligență artificială , într-o scrisoare deschisă care avertizează că astfel de atacuri vor deveni „mult mai răspândite și sofisticate” în lunile următoare, potrivit TechCrunch . Semnatarii includ OpenAI , Anthropic , Google și Microsoft, alături de companii de securitate cibernetică precum CrowdStrike, Okta și Fortinet, dar și instituții financiare și firme de infrastructură de internet. Mesajul central: apărarea „tradițională” nu mai este suficientă, iar răspunsul trebuie coordonat între sectorul privat și autorități, inclusiv la nivel „local, național și internațional”. De ce cer companiile o schimbare de abordare Scrisoarea susține că organizațiile și serviciile publice de care depind comunitățile — de la spitale la stații de tratare a apei și infrastructura care susține internetul — sunt expuse unui risc crescut pe măsură ce modelele de inteligență artificială devin mai capabile. În argumentație sunt invocate și incidente recente în care „agenți” de IA ar fi atacat companii, ceea ce, în viziunea semnatarilor, arată că domeniul securității cibernetice a fost „fundamental” schimbat și că sunt necesare soluții comerciale noi pentru a limita aceste riscuri. Ce măsuri propune scrisoarea Documentul cere o „mobilizare” sub forma unui răspuns colectiv, cu parteneriate noi menite să ridice standardele de securitate și să găsească soluții pentru amenințările emergente. În același timp, textul încurajează colaborarea guvernelor pe mai multe niveluri administrative pentru coordonare în zona de securitate. Un element notabil, potrivit publicației, este poziția „conflictuală” a unor semnatari: mai multe dintre companiile care cer întărirea apărării continuă să dezvolte modele de IA tot mai avansate, dar promovează și programe care folosesc IA de vârf în scop defensiv, inclusiv OpenAI (Daybreak), Anthropic (Mythos) și Microsoft (platforma Perception). [...]
Chișinăul își consolidează profilul de hub regional de securitate prin Moldova Security Forum 2026 , într-un moment în care riscurile din regiunea Mării Negre rămân ridicate pe fondul războiului din Ucraina , potrivit Economica , care citează Agerpres. Discuțiile din cadrul forumului vor viza „principalele provocări de securitate” pentru Republica Moldova, Europa și regiunea Mării Negre, în contextul creșterii presiunilor asupra securității statelor din zonă, conform aceleiași surse. Participare în creștere la edițiile anterioare Evenimentul a avut deja o tracțiune internațională semnificativă în primele două ediții, potrivit Agerpres: 2025 : peste 450 de participanți din 32 de țări ; 2024 (prima ediție): peste 500 de participanți din 28 de țări . Pentru mediul de afaceri și sectorul tehnologic, miza este legată de faptul că astfel de reuniuni tind să influențeze agenda de cooperare și prioritățile de securitate la nivel regional, inclusiv în zona de securitate cibernetică, deși materialul citat nu oferă detalii despre format, calendar sau teme punctuale pentru ediția din 2026. [...]
Marea Britanie vrea să folosească date de pe frontul din Ucraina pentru a antrena modele de inteligență artificială care să detecteze rapid amenințări la adresa bazelor militare și a infrastructurii critice , potrivit The Guardian . Miza operațională este extinderea supravegherii „predictive” – inclusiv împotriva protestatarilor – prin senzori integrați în cabluri de fibră optică îngropate. Acordul este descris ca fiind încheiat între Londra și Kiev și ar permite folosirea datelor din „Avengers AI lab” din Ucraina pentru a construi sisteme care să identifice tipare de mișcare asociate fie protestelor, fie unor atacuri ale unor actori statali ostili. Programul începe cu un proiect-pilot la un obiectiv de apărare din Regatul Unit. Cum ar funcționa sistemul și unde ar putea fi extins Schema se bazează pe senzori „optimizați cu AI” montați pe cabluri de fibră optică îngropate, capabili să distingă diferite tipuri de mișcare. Guvernul britanic sugerează că, dacă tehnologia se dovedește funcțională, ar putea fi folosită și în alte zone sensibile, precum: aeroporturi; închisori; căi ferate; infrastructură energetică. Obiectivul declarat este ca modelele să poată „prezice” rapid când infrastructura (de la rețeaua electrică la baze militare) ar putea intra sub amenințare sau stres din partea unor actori ostili. Datele din Ucraina și accesul companiilor private Parteneriatul cu laboratorul ucrainean ar aduce în antrenarea modelelor seturi operaționale legate de drone, imagini din misiuni de lovire și profiluri de zbor, care ar include, potrivit materialului, și posibile tentative rusești de sabotaj asupra infrastructurii critice ucrainene. Publicația notează că arhiva acoperă patru ani de date militare și ar oferi o imagine mai profundă decât modelele antrenate în afara Ucrainei, care au fost „în mare parte” limitate la date din surse deschise. În paralel, companiile private ar urma să primească acces la aceste date după aprobare de către Ministerul Apărării (MoD), printr-o platformă securizată – un element care, potrivit articolului, este de natură să alimenteze îngrijorări din partea organizațiilor pentru protecția vieții private. Au fost aprobate deja proiecte-pilot cu trei companii britanice de inteligență artificială: Sintela, Mind Foundry și Skyral. The Guardian menționează că Sintela, companie din Bristol specializată în senzori pe fibră optică, a încheiat recent un contract de 35 milioane dolari (aprox. 160 milioane lei) cu administrația Trump pentru supravegherea frontierei SUA–Mexic. De ce contează: securitate fizică, dar și controverse privind supravegherea Materialul leagă explicit tehnologia și de riscul de intruziuni ale protestatarilor, în contextul unui incident în care grupul Palestine Action a pătruns la RAF Brize Norton, reușind să vandalizeze două aeronave militare înainte de a părăsi baza fără a fi reținut. În același timp, utilitatea reală a combinării datelor din Ucraina cu astfel de sisteme nu este unanim acceptată. Steven Murdoch, profesor de informatică la University College London, spune că tehnologiile de detectare a mișcării prin senzori pe fibră optică există de decenii și că nu este evident dacă datele din Ucraina le-ar rafina semnificativ, deși vede un scenariu plauzibil în care pot apărea tipare care nu există în seturi de date publice – în special în zona amenințărilor legate de drone. Premierul Andy Burnham și ministrul apărării Wes Streeting susțin că parteneriatul ar accelera dezvoltarea capabilităților de securitate și ar întări protecția infrastructurii critice. Articolul mai menționează că, pe lângă supraveghere, ar putea exista și proiecte conexe, precum cipuri pentru drone, robotică și sisteme de armament automatizate, fără a detalia calendarul sau bugetele. [...]
