Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Potrivit TechRadar, care citează cercetări realizate de Cybernews, aplicația de învățare a limbii engleze Abceed, utilizată inclusiv în parteneriate cu companii precum Sony și Paramount, a expus accidental datele a milioane de utilizatori. Problema a fost cauzată de o configurare greșită a unui server Google Cloud, care a lăsat accesibile public peste 46 de milioane de fișiere.
Printre datele expuse se află aproximativ 10TB de înregistrări audio, generate de utilizatori în timp ce își exersau pronunția. Aplicația are o bază de circa 5 milioane de utilizatori, majoritatea din Japonia, fiind folosită inclusiv în mediul educațional și corporate, ceea ce amplifică impactul incidentului.
Specialiștii atrag atenția că aceste fișiere nu sunt inofensive. Înregistrările vocale pot fi exploatate pentru:
Potrivit cercetătorilor, infractorii pot folosi aceste date pentru a crea identități credibile și pentru a manipula victimele, imitând persoane apropiate sau colegi de muncă. Mai mult, detalii precum accentul sau nivelul de limbă pot fi integrate în scheme de fraudă personalizate.
În acest context, experții recomandă măsuri suplimentare de securitate, inclusiv stabilirea unor coduri sau fraze de verificare între membrii familiei, pentru a preveni situațiile în care vocea este folosită în mod fraudulos. Incidentul evidențiază riscurile tot mai mari asociate cu stocarea datelor vocale în aplicații aparent inofensive.
Recomandate
Un furt de telefon în vacanță s-a transformat în 14 transferuri neautorizate, iar un cuplu de pensionari a pierdut 30.000 de euro (aprox. 150.000 lei) în 36 de minute , potrivit Focus . Cazul ridică întrebări despre cât de repede pot fi golite conturile după compromiterea accesului de pe un smartphone și despre eficiența limitelor bancare de transfer în astfel de situații. Cuplul, din Portugalia, se afla în São Paulo, iar incidentul a avut loc pe Avenida Paulista , unde un hoț i-a smuls unuia dintre ei telefonul din mână, relatează postul portughez NOW Canal (citat de Focus). La scurt timp, au început tranzacțiile care au dus la dispariția economiilor. Cum s-au derulat tranzacțiile și ce nu se leagă, potrivit victimelor În intervalul de 36 de minute, banca ar fi înregistrat 14 tranzacții către conturi străine. Cei doi susțin că nu au autorizat niciunul dintre transferuri, conform NOW Canal. Un element care, potrivit relatării, rămâne neclar pentru victime este cum au putut fi procesate sume atât de mari în condițiile existenței unui plafon de transfer la banca lor. Cu toate acestea, tranzacțiile „au trecut” aparent fără întrerupere. După incident, cuplul a notificat poliția judiciară și banca centrală a Portugaliei . Banii nu au fost recuperați până acum, iar cei doi cer rambursarea integrală a sumelor pierdute. Ce recomandă autoritățile și un expert pentru debitări neautorizate Pentru situațiile în care apar debitări neautorizate, Focus indică drept pași imediat necesari informarea băncii și depunerea unei contestații. Publicația menționează că, în Germania, termenul pentru contestarea unor debitări neautorizate poate ajunge până la 13 luni, în timp ce pentru debitări greșite, dar autorizate, termenul este de opt săptămâni. Expertul în protecția consumatorilor Niels Nauhauser a declarat pentru „ Polizei Dein Partner ” că verificarea regulată a extraselor și raportarea rapidă a operațiunilor suspecte sunt esențiale. După furt sau fraudă, recomandarea este blocarea imediată a cardurilor și sesizarea poliției. În context mai larg, materialul notează că infractorii ajung frecvent la accesul în cont prin date bancare furate, bancomate manipulate sau programe malițioase (software dăunător). În multe cazuri, băncile acoperă prejudiciul, însă condițiile depind de circumstanțe și de evaluarea autorizării tranzacțiilor. [...]
Google pare să pregătească migrarea cheilor de acces pe Android , prin opțiuni de import și export în Google Password Manager, un pas care ar reduce blocarea utilizatorilor într-un singur dispozitiv și ar face mai simplă trecerea la un telefon nou, potrivit GSMArena . Cheile de acces (passkeys) sunt o alternativă la parole, bazată pe criptografie: utilizatorul păstrează local pe dispozitiv o cheie privată, iar serviciile online primesc cheia publică asociată. Autentificarea se face apoi printr-o metodă sigură pe dispozitiv (de exemplu, biometrie), fără a mai introduce o parolă. De ce contează: transferul între dispozitive rămâne „veriga” sensibilă Principalul obstacol practic pentru adoptarea cheilor de acces este migrarea lor atunci când utilizatorul schimbă telefonul sau își pierde dispozitivul. Pentru asta există Credential Exchange Protocol (CXP) , un standard în dezvoltare susținut de FIDO Alliance , care permite transferul sigur al acreditărilor între furnizori și dispozitive. GSMArena notează că, deși Google se numără printre susținătorii CXP, compania nu a implementat oficial până acum CXP în Google Password Manager și, implicit, în Android. Ce a fost observat: interfață „ascunsă” pentru import/export Conform articolului, Android Authority a reușit să activeze o interfață încă ascunsă în Google Password Manager care permite atât importul, cât și exportul cheilor de acces. Miza este operațională: pe Android, transferul prin CXP se bazează pe Google Play Services și pe Google Password Manager pentru a „muta” cheile între furnizori, iar existența acestei interfețe sugerează că fundația tehnică necesară este deja pregătită. Ce ar putea urma Dacă funcționalitatea va fi lansată oficial, este probabil să apară opțiuni de migrare a cheilor de acces nu doar în Google Password Manager, ci și în alți manageri de parole care rulează pe Android și suportă passkeys, fiind menționat ca exemplu Samsung Pass. Publicația subliniază însă că, în acest moment, este vorba despre o funcție neanunțată oficial și încă ascunsă în aplicație. [...]
O rețea de 28 de aplicații-capcană a scos bani din abonamente pe baza unor „date” inventate , după ce a ajuns la peste 7 milioane de descărcări din Google Play Store , potrivit Antena 3 . Miza economică pentru utilizatori a fost directă: aplicațiile promiteau acces la istoricul apelurilor, conversațiile WhatsApp și SMS-urile oricărui număr, dar afișau informații fabricate și cereau plată înainte de „rezultate”. Frauda a fost identificată de compania de securitate cibernetică ESET , care a numit rețeaua „CallPhantom”. Specialiștii arată că promisiunea – acces la datele de comunicații ale altor persoane – este imposibil de livrat de o aplicație legitimă, ceea ce indică un model construit în jurul înșelării și monetizării rapide. Cum funcționa schema: „istorice” generate aleatoriu și plată înainte de afișare În loc să extragă date reale, aplicațiile generau local conținut fals: numere aleatorii combinate cu nume prestabilite, ore și durate de apel introduse în codul sursă. Utilizatorii erau împinși către plata unui abonament pentru a vedea aceste „rezultate”, deși informațiile nu aveau legătură cu realitatea. Prețurile abonamentelor, conform articolului, variau de la aproximativ 5 euro (aprox. 25 lei) până la aproape 75 de euro (aprox. 375 lei). De ce au prins: identități „credibile”, piață țintită și presiune psihologică Prima aplicație depistată de ESET, în decembrie 2025, se numea „Call History of Any Number” și era publicată de un dezvoltator cu un nume ales pentru a inspira încredere: „Indian gov.in”, sugerând o legătură cu guvernul indian, deși aceasta nu exista. Inclusiv imaginile de prezentare din Google Play ar fi fost manipulate pentru a crea impresia că aplicația funcționează. Aplicațiile vizau în special India: multe aveau deja selectat prefixul internațional +91 și foloseau UPI, un sistem de plată popular aproape exclusiv pe această piață. În plus, schema includea un mecanism de „recuperare” a utilizatorilor care nu plăteau imediat: dacă închideau aplicația, primeau ulterior un e-mail de notificare fals, care anunța că „rezultatele” sunt gata și îi trimitea direct la pagina de plată. Eliminarea din Google Play și problema rambursărilor ESET a raportat aplicațiile către Google pe 16 decembrie 2025, iar acestea au fost eliminate ulterior din magazin. Totuși, nu toți utilizatorii și-au recuperat banii, deoarece unele aplicații evitau sistemul oficial de plăți Google Play și foloseau servicii externe compatibile cu UPI sau module proprii pentru plata cu cardul. Un semnal de avertizare exista deja în recenziile din Google Play: mai mulți utilizatori ar fi scris că aplicațiile sunt false și că istoricul afișat conține nume și numere generate aleatoriu. [...]
Echipa lui Trump a aplicat un protocol „zero obiecte din China” înainte de îmbarcarea în Air Force One , aruncând telefoane cu cartelă, ecusoane și cadouri primite la Beijing, într-un gest care indică nivelul la care riscurile de spionaj și compromitere a datelor sunt tratate operațional în relația SUA–China, potrivit news.ro . Potrivit unui jurnalist din grupul de presă de la Casa Albă, obiectele ar fi fost aruncate într-un coș de gunoi amplasat lângă scările avionului, cu puțin timp înainte de plecarea de pe aeroportul din Beijing, la finalul unei vizite de două zile a președintelui SUA Donald Trump în China. Ce măsuri de securitate cibernetică au fost descrise Relatarea indică un set de precauții care vizează reducerea riscului ca dispozitivele sau obiectele primite să fie folosite pentru supraveghere, urmărire sau colectare de informații: aruncarea „tuturor obiectelor oferite de gazdele chineze” înainte de îmbarcare (cadouri, insigne, broșe, suveniruri); folosirea pe durata vizitei a telefoanelor cu cartelă preplătită, descrise ca dispozitive „curate” și de unică folosință; lăsarea acasă a dispozitivelor electronice personale înainte de deplasare. Emily Goodin, corespondentă la Casa Albă pentru New York Post, a rezumat directiva într-o postare pe X: „Nimic din China nu este permis în avion.” De ce contează: securitatea operațională devine parte din „costul” relației bilaterale Dincolo de simbolism, episodul arată cum neîncrederea dintre Washington și Beijing se traduce în proceduri concrete, cu impact direct asupra modului în care se organizează deplasările oficiale și activitatea presei care însoțește delegațiile. În astfel de contexte, distrugerea sau predarea dispozitivelor și a materialelor sensibile este prezentată ca o practică menită să prevină spionajul sau compromiterea datelor. Materialul notează că măsura vine pe fondul îngrijorărilor de lungă durată ale Washingtonului legate de capacitățile de supraveghere cibernetică ale Beijingului și de posibilitatea ca inclusiv suvenirurile să fie folosite pentru culegere de informații sau urmărire. Context: tensiuni în culise, în pofida unei imagini publice cordiale Deși vizita a fost prezentată public ca fiind cordială, au existat tensiuni privind măsurile de securitate și accesul presei la evenimente, potrivit The Hill, citat de news.ro. Un exemplu menționat este un incident la Templul Cerului din Beijing , unde unui agent al Serviciului Secret american i s-ar fi refuzat accesul din cauza faptului că purta o armă de foc, ceea ce ar fi dus la o întârziere de aproape 90 de minute înainte ca presa să fie lăsată să intre, după o „discuție intensă” între oficiali. În același timp, rămân dezacorduri majore între cele două puteri pe teme precum dezechilibrele comerciale, concurența tehnologică, Taiwanul și războiul din Iran, mai arată materialul. [...]
O nouă versiune a malware-ului Kazuar funcționează ca botnet P2P modular, ceea ce complică detectarea și crește persistența în rețelele compromise , potrivit BleepingComputer . Evoluția este atribuită grupului Secret Blizzard , asociat în mod repetat cu operațiuni de spionaj cibernetic și cu servicii rusești de informații, iar schimbarea de arhitectură mută presiunea de pe „semnături” (indicatori statici) pe detecția comportamentală în companii și instituții. De ce contează pentru organizații: mai puțin trafic „vizibil”, mai multă reziliență Analiza Microsoft asupra unei variante recente arată că Kazuar a fost transformat într-o structură de tip peer-to-peer (P2P), în care nu toate sistemele infectate comunică direct cu infrastructura de comandă și control (C2). În practică, asta reduce „suprafața” de detecție: mai puține conexiuni externe repetate din mai multe stații, mai mult trafic intern care se poate confunda cu activitatea normală. Un element-cheie este mecanismul de „lider”: un singur sistem infectat dintr-un mediu compromis este ales să comunice cu C2, primește sarcini și le distribuie intern către celelalte sisteme infectate, care intră în mod „tăcut” și nu mai vorbesc direct cu serverele atacatorilor. „Liderul Kernel este modulul Kernel ales care comunică cu modulul Bridge în numele celorlalte module Kernel, reducând vizibilitatea prin evitarea unor volume mari de trafic extern de la mai multe gazde infectate”, explică Microsoft. Cum este construit noul Kazuar: trei module și comunicații interne criptate Microsoft descrie o arhitectură cu trei module distincte: Kernel : coordonatorul central; gestionează sarcini, controlează celelalte module, alege liderul și orchestrează comunicațiile și fluxul de date în botnet. Selecția liderului este internă și autonomă, pe baza unor criterii precum timpul de funcționare și numărul de reporniri/întreruperi. Bridge : „proxy”-ul de comunicații externe; face legătura între lider și infrastructura C2, folosind protocoale precum HTTP, WebSockets sau Exchange Web Services (EWS). Worker : execută efectiv operațiunile de spionaj și colectare de date. Comunicațiile interne se bazează pe IPC (comunicare între procese) prin mecanisme Windows precum Windows Messaging, Mailslots și „named pipes” (canale denumite), pentru a se amesteca în „zgomotul” operațional. Mesajele sunt criptate cu AES și serializate cu Google Protocol Buffers (Protobuf). Ce poate face pe sistemele compromise: de la keylogging la colectare de e-mail Modulul Worker este folosit pentru activități tipice de spionaj, inclusiv: înregistrarea tastelor (keylogging); capturi de ecran; colectare de date din sistemul de fișiere; recunoaștere de sistem și rețea; colectare de date e-mail/MAPI (inclusiv descărcări din Outlook); monitorizarea ferestrelor; furtul fișierelor recente. Datele colectate sunt criptate, stocate temporar local și apoi exfiltrate prin modulul Bridge. Microsoft mai subliniază că Kazuar a ajuns să suporte 150 de opțiuni de configurare , permițând operatorilor să ajusteze inclusiv programarea sarcinilor, temporizarea furtului de date și dimensiunea „bucăților” exfiltrate, injecția de procese și managementul execuției de comenzi. Ocolirea controalelor de securitate și implicații pentru apărare În zona de „bypass” (ocolire a controalelor), Kazuar include opțiuni pentru: ocolirea AMSI (Antimalware Scan Interface); ocolirea ETW (Event Tracing for Windows); ocolirea WLDP (Windows Lockdown Policy). În acest context, recomandarea Microsoft este ca organizațiile să prioritizeze detecția comportamentală în locul semnăturilor statice, tocmai pentru că modularitatea și configurabilitatea ridicată fac amenințarea mai greu de prins prin indicatori fixați. Context: un malware vechi, reutilizat în campanii de spionaj Kazuar este documentat din 2017, iar cercetătorii au identificat o „linie” de cod care ar merge până în 2005. Activitatea a fost asociată cu Turla, grup de spionaj legat de FSB, iar în anii anteriori a fost observat în atacuri care au vizat organizații guvernamentale europene și, ulterior, în atacuri împotriva Ucrainei. Pentru companii și instituții, schimbarea relevantă este operațională: un botnet P2P cu lider ales intern și cu comunicații interne criptate poate rămâne mai mult timp nedetectat, ceea ce crește riscul de scurgeri de documente și conținut de e-mail cu valoare politică sau strategică. [...]
Atacul asupra sistemelor de monitorizare din benzinării arată cât de expusă rămâne infrastructura critică atunci când echipamente industriale sunt lăsate online fără parole , potrivit Biziday , care citează informații obținute de CNN de la oficiali apropiați anchetei din SUA. Ținta au fost sistemele automate de măsurare a rezervoarelor (ATG – echipamente care monitorizează nivelul de combustibil), folosite la mai multe benzinării. Hackerii au exploatat faptul că aceste sisteme erau conectate la internet fără protecție prin parolă și, în unele cazuri, au reușit să modifice afișajele digitale vizibile. Oficialii spun însă că atacatorii nu au putut modifica efectiv cantitatea de combustibil din rezervoare. De ce contează: risc de siguranță și potențial de perturbare Deși incidentele nu au produs pagube fizice, întreruperi majore sau panică, autoritățile americane avertizează că accesul neautorizat la astfel de sisteme poate deveni un risc serios de siguranță, în condițiile în care sunt considerate parte din infrastructura critică. Specialiștii citați arată că, teoretic, compromiterea unui ATG ar putea: să mascheze o scurgere de combustibil; să genereze alarme false privind o posibilă penurie, cu efecte operaționale și de percepție publică. Atribuire încă neconfirmată și context geopolitic Principalii suspecți sunt hackeri posibil afiliați Iranului, pe fondul istoricului de atacuri asupra infrastructurii energetice americane, dar oficialii precizează că nu pot lega deocamdată atacurile direct de Iran , invocând lipsa unor dovezi digitale clare. Dacă implicarea ar fi confirmată, ar putea urma o escaladare a tensiunilor dintre cele două părți. În același context, Biziday notează că țintele ar putea fi alese și pentru efectul social: amplificarea nemulțumirii publice pe fondul creșterii prețurilor la combustibil, asociată situației din Orientul Mijlociu. Publicația menționează un sondaj CNN potrivit căruia 75% dintre adulții americani spun că războiul din Iran le-a afectat negativ situația financiară. Un semnal vechi, repetat: sisteme industriale expuse direct pe internet Cazul readuce în discuție avertismentele vechi ale experților privind riscurile echipamentelor industriale conectate direct la internet fără măsuri adecvate de protecție. În plus, specialiștii susțin că activitatea cibernetică iraniană s-a intensificat în ultimele luni, vizând în special sisteme online din zona petrol, gaze și apă, iar SUA au mai atribuit în trecut atacuri similare unor grupări apropiate Gărzilor Revoluționare iraniene. [...]
