Știri
Știri din categoria România
Parlamentul European cere o anchetă care să verifice dacă presiuni politice au influențat o decizie disciplinară a FIFA, după ce administrația Trump ar fi intervenit pentru anularea suspendării atacantului american Folarin Balogun, potrivit Mediafax. Miza inițiativei este una de reglementare: respectarea regulilor FIFA privind neutralitatea politică și responsabilizarea conducerii organizației.
Un grup de europarlamentari a lansat marți o inițiativă prin care solicită o anchetă asupra rolului președintelui FIFA, Gianni Infantino, pentru a stabili dacă presiunile administrației americane au influențat decizia de a anula cartonașul roșu acordat lui Balogun, notează Euronews, citată de Mediafax.
Demersul ia forma unei scrisori adresate celor 27 de asociații de fotbal din Uniunea Europeană. Semnatarii le cer să inițieze demersuri oficiale pe lângă FIFA și să solicite o investigație asupra procesului decizional care a dus la anularea suspendării.
„Considerăm că este momentul ca Asociațiile Europene de Fotbal, toate fiind asociații membre ale FIFA, să intervină. Este momentul să solicite FIFA să investigheze procesele decizionale [în cazul Balogun]”
În paralel, europarlamentarii cer ca asociațiile să se asigure că „înalții oficiali ai FIFA sunt trași la răspundere” dacă apar dovezi privind încălcarea regulilor de neutralitate politică.
Balogun a primit un cartonaș roșu contestat în meciul SUA – Bosnia și Herțegovina de săptămâna trecută, ceea ce ar fi atras automat o suspendare de un meci, astfel încât atacantul ar fi trebuit să stea pe bancă în partida cu Belgia.
Ulterior, Donald Trump a recunoscut că l-a sunat pe Gianni Infantino în legătură cu eliminarea, pe care a descris-o drept nedreaptă, susținând totodată că nu a cerut nimic în schimb. FIFA a suspendat apoi aplicarea interdicției printr-o „lacună legală” controversată, care, potrivit sursei citate, nu mai fusese folosită la o Cupă Mondială de la introducerea cartonașelor roșii.
Trump i-a mulțumit ulterior lui Infantino pentru că „a inversat o mare nedreptate”, iar președintele FIFA a afirmat că i-a transmis liderului de la Washington că organismul disciplinar al FIFA este independent.
Decizia a generat reacții puternice în Europa. UEFA a descris situația drept „fără precedent, de neînțeles și nejustificat”, iar Federația Belgiană de Fotbal a depus o contestație formală privind eligibilitatea lui Balogun.
În plus, semnatarii scrisorii amintesc și de o altă scrisoare, semnată de 50 de europarlamentari și trimisă FIFA, prin care se solicita o anchetă privind acordarea Premiului FIFA pentru Pace președintelui Trump. În acest moment, materialul nu precizează dacă FIFA a răspuns solicitărilor sau dacă a fost declanșată vreo procedură oficială.
Recomandate
O anchetă a Congresului SUA pune FIFA sub presiune să explice relația cu Donald Trump , într-un moment în care organizația are interese majore legate de viitoare competiții găzduite de Statele Unite, potrivit Mediafax . Jamie Raskin, principalul democrat din comisia judiciară a Camerei Reprezentanților, i-a trimis o scrisoare președintelui FIFA, Gianni Infantino , cerând documente și comunicări care ar detalia legături între FIFA și Trump, inclusiv privind „cadouri, plăți sau beneficii” acordate lui Trump și asociaților săi. În solicitare intră și jurnalele de vizitatori pentru spațiul de birouri al FIFA din Turnul Trump , achiziționat anul trecut, potrivit The Guardian, citat de Mediafax. Comisia a cerut și participarea lui Infantino la un interviu, cu termen-limită 9 august pentru furnizarea documentelor și programarea discuției. Totuși, Raskin nu îl poate obliga pe Infantino să se prezinte, în condițiile în care democrații nu dețin majoritatea în Cameră, decât dacă obține sprijinul republicanilor. Contextul: Cupa Mondială și episoadele care au amplificat suspiciunile Relația dintre Infantino și Trump a fost intens analizată înaintea Cupei Mondiale din această vară. Mediafax notează câteva episoade invocate în acest context: la tragerea la sorți a Cupei Mondiale, organizată în decembrie la Washington, Trump a primit un „premiu FIFA pentru pace” nou creat; FIFA și-a deschis un birou în Turnul Trump din Manhattan în iulie anul trecut; în timpul Cupei Mondiale, Trump l-ar fi sunat pe Infantino pentru a face presiuni în vederea revizuirii suspendării atacantului american Folarin Balogun; FIFA a anulat suspendarea, iar episodul a generat reacții negative din partea altor echipe și asociații. Trump i s-a alăturat lui Infantino și la ceremonia de premiere a trofeului, după finala în care Spania a învins Argentina, cei doi fiind huiduiți de public când au intrat pe teren, potrivit relatării preluate de Mediafax. De ce contează: relația FIFA–SUA rămâne strategică Interacțiunile FIFA cu autoritățile americane nu s-ar opri aici. Mediafax arată că SUA sunt așteptate să fie gazda principală a Cupei Mondiale feminine din 2031, iar succesul turneului din acest an a alimentat speculații că SUA ar putea găzdui și Cupa Mondială masculină din 2038. Pe acest fundal, Infantino a reacționat public la critici printr-un mesaj pe Instagram, în care i-a acuzat pe contestatari că „răspândesc ură” și promovează o „narațiune falsă”, lăudând Cupa Mondială ca fiind un succes, potrivit Mediafax. [...]
FIFA riscă un conflict cu regimul de sancțiuni dacă distribuie bani din veniturile Cupei Mondiale către cluburi rusești controlate sau finanțate de entități aflate sub sancțiuni, potrivit Antena 3 , care citează o investigație Follow the Money preluată de Kyiv Independent. Miza este mecanismul prin care FIFA compensează cluburile pentru participarea jucătorilor la turneul final: prin „ Programul FIFA de beneficii pentru cluburi ”, federațiile naționale primesc fonduri și le distribuie cluburilor ai căror jucători au evoluat la Cupa Mondială pentru echipele lor naționale. Investigația avertizează că astfel de transferuri pot intra în coliziune cu sancțiunile internaționale, dacă ajung să avantajeze direct sau indirect persoane ori entități sancționate de SUA sau UE. Ce s-a întâmplat deja după Qatar 2022 Potrivit investigației citate, plăți către cluburi rusești au fost făcute și după Cupa Mondială din 2022. Exemplele menționate includ: Zenit Sankt Petersburg : aproape 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei ), în pofida legăturilor cu Gazprombank și Gazprom, companie aflată sub sancțiuni; Dinamo Moscova, ȚSKA Moscova, Rubin Kazan și Lokomotiv Moscova : sume de până la 361.000 de dolari (aprox. 1,7 milioane lei ), deși proprietari, sponsori principali sau conducători ar fi fost sancționați de SUA ori UE. În total, cluburile rusești ar fi primit 1,2 milioane de dolari (aprox. 5,5 milioane lei ) prin intermediul Federației Ruse de Fotbal, condusă de Aleksandr Diukov, descris ca director Gazprom sancționat personal de Statele Unite. De ce contează: riscul de încălcare a sancțiunilor și expunerea FIFA Investigația indică faptul că noi plăți sunt așteptate după Cupa Mondială din 2026 , ceea ce redeschide problema conformității cu sancțiunile. Avocata Heleen Over de Linden (Țările de Jos) a declarat pentru Follow the Money că nu poate fi transferată „absolut nicio sumă” dacă aceasta ajunge să avantajeze, direct sau indirect, o persoană sau o entitate sancționată. FIFA are sediul în Elveția, iar organizația trebuie să respecte regimul de sancțiuni aplicat de autoritățile elvețiene; Elveția a preluat o mare parte dintre sancțiunile UE împotriva Rusiei, potrivit articolului. Context: cluburi și entități menționate Printre cluburile care „ar urma” să primească bani este menționat Spartak Moscova , descris ca fiind controlat de Lukoil . Articolul notează că Lukoil a fost sancționat de administrația Trump, în contextul presiunilor asupra Moscovei legate de negocierile de pace privind războiul din Ucraina. Separat, materialul amintește o altă investigație Follow the Money, potrivit căreia FIFA ar fi făcut presiuni asupra unor cluburi europene să achite către cluburi din Rusia sume restante pentru transferuri, în pofida riscului de încălcare a sancțiunilor. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, noi plăți către cluburi sunt așteptate după încheierea Cupei Mondiale din 2026 , iar întrebarea centrală rămâne dacă fluxurile financiare pot fi structurate astfel încât să nu încalce sancțiunile sau să nu ajungă, chiar indirect, la entități sancționate. Articolul nu precizează un răspuns sau o poziție oficială a FIFA pe acest punct. [...]
Un articol din presa britanică pune Harghita pe harta turismului „value for money”, cu potențial de a aduce mai mulți străini într-o zonă unde 85% dintre vizitatori sunt români , potrivit G4Media , care citează un material The Guardian preluat de Mediafax. Jurnalistul britanic Graeme Green descrie un circuit de 12 zile prin județul Harghita, făcut împreună cu familia, și recomandă regiunea ca alternativă mai puțin aglomerată la destinații consacrate din Europa, invocând peisajele din Carpații Orientali, fauna sălbatică și satele tradiționale. În text apare și observația unui localnic din Munții Gurghiului: „Sunt locuri aici pe care nimeni nu le cunoaște”. Prețurile, argumentul central pentru turiștii străini Unul dintre motivele care ar putea conta în atragerea vizitatorilor din afara României este costul, The Guardian susținând că o vacanță în Harghita ar fi „mult mai ieftină” decât în Dolomiți sau în Alpii francezi și elvețieni. În exemplificările din articol, jurnalistul indică: cazare între 43 și 87 de lire sterline pe noapte (aprox. 251–509 lei); observarea urșilor în zone speciale de la 25–35 de lire sterline/persoană (aprox. 146–205 lei); o oră de caiac pe lacul Zetea la circa 6,50 lire sterline (aprox. 38 lei). Ce include traseul: natură, faună și atracții cunoscute Relatarea pune accent pe întâlnirile cu fauna sălbatică, inclusiv observarea urșilor, și menționează că Harghita ar avea una dintre cele mai mari densități de urși din Europa, potrivit unei surse citate de The Guardian. Circuitul descris include repere precum Lacul Sfânta Ana (prezentat ca singurul lac vulcanic din România), turbăria Mohoș, zona Lacul Roșu – Cheile Bicazului, un popas la Castelul Lázár și urcarea pe Harghita Mădăraș (1.801 metri), unde vremea nefavorabilă a limitat vizibilitatea. De ce contează: o destinație „sub radar” cu spațiu de creștere Potrivit articolului citat, 85% dintre vizitatorii regiunii sunt români, ceea ce sugerează o prezență internațională încă redusă. În acest context, expunerea într-o publicație precum The Guardian poate funcționa ca un impuls de vizibilitate pentru turismul local, mai ales pe segmentul de călătorii orientate spre costuri mai mici și destinații mai puțin aglomerate. Materialul încearcă și o repoziționare de imagine: de la „Transilvania” asociată frecvent cu vampiri și castele, către o zonă de natură, trasee și comunități rurale cu ritm mai lent. [...]
Academia Română cere politici economice pe termen lung, cu accent pe educație și cercetare , avertizând că măsurile „izolate” și schimbările dictate de ciclurile electorale nu pot susține redresarea țării, potrivit Agrointel . Mesajul a fost transmis de academicianul Nicolae Zamfir , vicepreședinte al Academiei Române, în prima zi a Forumului de la Neptun (11–12 august), organizat la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a României. În intervenția sa, Zamfir a descris România ca aflându-se într-un „moment de răscruce”: după trei decenii de dezvoltare economică și integrare euroatlantică, persistă probleme structurale care frânează evoluția, de la polarizare socială și declin demografic până la investiții reduse în educație și cercetare și neîncredere în instituțiile publice. „Redresarea României nu poate fi rezultatul unor măsuri izolate sau al unor cicluri electorale. Presupune un proiect național construit pe continuitate, competență și consens.” Diagnosticul: dezvoltare accelerată, dar cu blocaje structurale Vicepreședintele Academiei Române a susținut că bilanțul ultimelor decenii este „contradictoriu”: economia s-a întărit, România s-a integrat în UE și NATO, iar infrastructura de cercetare și mediul universitar s-au consolidat, însă o serie de vulnerabilități rămân dominante. Printre problemele enumerate se află polarizarea socială, emigrația (inclusiv în rândul intelectualității), disparitățile regionale, infrastructura de bază insuficientă, performanțele inegale ale sistemului educațional, investițiile reduse în cercetare și educație și nivelul scăzut de încredere în instituțiile publice. Priorități cu impact economic: educație, cercetare și administrație mai eficientă Zamfir a indicat investiția în educație și cercetare drept prima direcție, argumentând că progresul depinde de oameni bine pregătiți, profesori respectați, cercetare competitivă și inovare. În același timp, a cerut finanțare „adecvată și predictibilă” pentru cercetare și alocarea resurselor pe baza evaluării performanței, plus o integrare mai puternică în rețele europene și internaționale. O a doua direcție este modernizarea administrației publice, prin simplificarea procedurilor, digitalizarea serviciilor, reducerea birocrației și profesionalizarea managementului public, măsuri care, în opinia sa, ar putea produce efecte într-un interval relativ scurt și ar îmbunătăți relația stat–cetățean. Agricultura performantă și transferul din cercetare în economie În lista domeniilor cu potențial, Zamfir a inclus explicit „agricultura performantă”, alături de tehnologia informației, inginerie, energie și medicină. O problemă majoră, în viziunea sa, este că rezultatele cercetării sunt transformate insuficient în rezultate economice concrete. „Transformarea rezultatelor cercetării în tehnologie și în servicii cu valoare adăugată trebuie să devină o prioritate.” Capitalul uman și coeziunea socială, condiții pentru competitivitate Vicepreședintele Academiei Române a vorbit și despre nevoia de a păstra oamenii valoroși în țară, prin perspective profesionale și sociale atractive, dar și despre dezvoltarea unor programe de colaborare cu specialiștii români din diaspora. În paralel, a indicat continuarea investițiilor în infrastructură, sănătate, securitate energetică și protecția mediului ca elemente necesare pentru calitatea vieții și competitivitate pe termen lung. Pe fondul polarizării, Zamfir a pledat pentru refacerea dialogului și a încrederii, susținând că o societate divizată își consumă energia în „conflicte sterile”, în timp ce una unită își poate concentra resursele pe proiecte de viitor. În acest cadru, a spus că Academia Română poate contribui prin expertiză interdisciplinară, evaluări independente și promovarea culturii meritului și adevărului. În final, Zamfir a afirmat că România are resursele pentru a deveni una dintre societățile performante ale Europei, dar condiția este transformarea avantajelor în politici publice coerente și stabile, orientate pe termen lung. [...]
Nivelurile Dunării au coborât la minime record, blocând navigația și reducând transportul de combustibil , iar efectele se văd deja în lanțul logistic regional, potrivit Antena 3 . În sudul României, la Corabia , imagini aeriene arată ambarcațiuni rămase captive în apele scăzute, în timp ce în Serbia, la Novi Sad, zeci de nave plutesc într-un nămol verde prin care nu se poate naviga. Retragerea apelor cu „câteva sute de metri” la mal a expus bancuri de nisip pe suprafețe foarte mari și a afectat căile navigabile din Europa, pe fondul valurilor de căldură prelungite și al secetei de vară. În România, Croația și Serbia, nivelurile Dunării au atins minime record în această săptămână, conform informațiilor preluate de Antena 3 dintr-un material video realizat de Reuters. Impact operațional: capacitate redusă pe barje și întârzieri pe rutele fluviale Scăderea nivelului apei lovește direct transportul fluvial, în special acolo unde navele comerciale depind de adâncimi suficiente pentru încărcare. Antena 3 notează că, spre deosebire de navele de agrement, barjele comerciale au fost surprinse de scăderea apelor în timp ce erau ancorate în secțiuni mai adânci ale râului. În Serbia, efectul este cuantificat prin reducerea încărcării: barjele și petrolierele au fost forțate să opereze la 30%–40% din capacitatea de marfă , potrivit ministrului Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic ; importurile de combustibil ale Serbiei au ajuns la 25% din obiectivul lunar pentru iulie, pe fondul acestor restricții de navigație. Efecte colaterale și riscuri: epave expuse și avertismente privind fauna Nivelurile joase au scos la suprafață și epave, ceea ce adaugă un risc suplimentar pentru navigație. În estul Serbiei, epavele ruginite ale unei flotile fluviale germane scufundate în 1944 au reapărut, fiind descrise ca un pericol pentru trafic. În Croația, a fost expusă o navă de marfă scufundată în 1937. În Serbia, nivelurile joase ale Dunării și ale râurilor navigabile Tisa și Sava au afectat și pescuitul și turismul, iar experții citați avertizează asupra efectelor pe termen lung asupra faunei sălbatice. Vladimir Stakic, editor al revistei Angling din Serbia, pune fenomenul pe seama schimbărilor climatice, invocând lipsa precipitațiilor, temperaturile mai ridicate și evaporarea accentuată. Ce urmează: doar o creștere minimă prognozată Departamentul hidrometeorologic din Serbia a prognozat o creștere minimă a nivelului Dunării în următoarele zile, ca urmare a precipitațiilor din amonte. Materialul citat nu oferă un calendar pentru revenirea la niveluri care să permită reluarea normală a navigației. [...]
Nivelul foarte scăzut al Dunării începe să blocheze activități economice locale , după ce portul turistic din Corabia a fost închis, iar bacul de la Bechet nu mai circulă de peste o săptămână, potrivit Antena 3 . Situația este descrisă ca o „alertă pe Dunăre”, în contextul în care debitul fluviului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, iar în unele zone ar putea fi traversat „la pas” spre Bulgaria. Pe lângă impactul asupra transportului local și a turismului, hidrologii avertizează că debitul va continua să scadă. Specialiștii citați de publicație spun că este vorba despre un debit de „trei ori mai mic” decât media multianuală a lunii iulie și atrag atenția că problema nu se limitează la România, Dunărea traversând 10 state. Restricții la irigații și presiune pe utilizatorii de apă Debitele reduse au dus deja la impunerea restricțiilor de treapta a III-a pentru irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă. Concret, măsura înseamnă furnizarea unor volume mai mici de apă către utilizatori, conform informațiilor prezentate. Reprezentanții INHGA precizează că prognoza este actualizată zilnic, pentru un interval de maximum șapte zile, și este publică pe site-ul instituției. Ce urmează: posibilă revenire a debitului, dar riscuri de mediu Autoritățile indică faptul că, începând din 20 iulie, pe fondul precipitațiilor prognozate în bazinul Dunării, debitul la intrarea în țară ar urma să revină pe un trend ascendent, cu o estimare de aproximativ 1.900 mc/s. În același timp, materialul notează că temperaturile ridicate și scăderea nivelurilor pe Dunăre pot amplifica fenomenele de „ înflorire algală ” (dezvoltarea accelerată a algelor), cu potențiale efecte asupra calității apei. [...]
