Știri
Știri din categoria România
Parlamentul European cere o anchetă care să verifice dacă presiuni politice au influențat o decizie disciplinară a FIFA, după ce administrația Trump ar fi intervenit pentru anularea suspendării atacantului american Folarin Balogun, potrivit Mediafax. Miza inițiativei este una de reglementare: respectarea regulilor FIFA privind neutralitatea politică și responsabilizarea conducerii organizației.
Un grup de europarlamentari a lansat marți o inițiativă prin care solicită o anchetă asupra rolului președintelui FIFA, Gianni Infantino, pentru a stabili dacă presiunile administrației americane au influențat decizia de a anula cartonașul roșu acordat lui Balogun, notează Euronews, citată de Mediafax.
Demersul ia forma unei scrisori adresate celor 27 de asociații de fotbal din Uniunea Europeană. Semnatarii le cer să inițieze demersuri oficiale pe lângă FIFA și să solicite o investigație asupra procesului decizional care a dus la anularea suspendării.
„Considerăm că este momentul ca Asociațiile Europene de Fotbal, toate fiind asociații membre ale FIFA, să intervină. Este momentul să solicite FIFA să investigheze procesele decizionale [în cazul Balogun]”
În paralel, europarlamentarii cer ca asociațiile să se asigure că „înalții oficiali ai FIFA sunt trași la răspundere” dacă apar dovezi privind încălcarea regulilor de neutralitate politică.
Balogun a primit un cartonaș roșu contestat în meciul SUA – Bosnia și Herțegovina de săptămâna trecută, ceea ce ar fi atras automat o suspendare de un meci, astfel încât atacantul ar fi trebuit să stea pe bancă în partida cu Belgia.
Ulterior, Donald Trump a recunoscut că l-a sunat pe Gianni Infantino în legătură cu eliminarea, pe care a descris-o drept nedreaptă, susținând totodată că nu a cerut nimic în schimb. FIFA a suspendat apoi aplicarea interdicției printr-o „lacună legală” controversată, care, potrivit sursei citate, nu mai fusese folosită la o Cupă Mondială de la introducerea cartonașelor roșii.
Trump i-a mulțumit ulterior lui Infantino pentru că „a inversat o mare nedreptate”, iar președintele FIFA a afirmat că i-a transmis liderului de la Washington că organismul disciplinar al FIFA este independent.
Decizia a generat reacții puternice în Europa. UEFA a descris situația drept „fără precedent, de neînțeles și nejustificat”, iar Federația Belgiană de Fotbal a depus o contestație formală privind eligibilitatea lui Balogun.
În plus, semnatarii scrisorii amintesc și de o altă scrisoare, semnată de 50 de europarlamentari și trimisă FIFA, prin care se solicita o anchetă privind acordarea Premiului FIFA pentru Pace președintelui Trump. În acest moment, materialul nu precizează dacă FIFA a răspuns solicitărilor sau dacă a fost declanșată vreo procedură oficială.
Recomandate
O anchetă a Congresului SUA pune FIFA sub presiune să explice relația cu Donald Trump , într-un moment în care organizația are interese majore legate de viitoare competiții găzduite de Statele Unite, potrivit Mediafax . Jamie Raskin, principalul democrat din comisia judiciară a Camerei Reprezentanților, i-a trimis o scrisoare președintelui FIFA, Gianni Infantino , cerând documente și comunicări care ar detalia legături între FIFA și Trump, inclusiv privind „cadouri, plăți sau beneficii” acordate lui Trump și asociaților săi. În solicitare intră și jurnalele de vizitatori pentru spațiul de birouri al FIFA din Turnul Trump , achiziționat anul trecut, potrivit The Guardian, citat de Mediafax. Comisia a cerut și participarea lui Infantino la un interviu, cu termen-limită 9 august pentru furnizarea documentelor și programarea discuției. Totuși, Raskin nu îl poate obliga pe Infantino să se prezinte, în condițiile în care democrații nu dețin majoritatea în Cameră, decât dacă obține sprijinul republicanilor. Contextul: Cupa Mondială și episoadele care au amplificat suspiciunile Relația dintre Infantino și Trump a fost intens analizată înaintea Cupei Mondiale din această vară. Mediafax notează câteva episoade invocate în acest context: la tragerea la sorți a Cupei Mondiale, organizată în decembrie la Washington, Trump a primit un „premiu FIFA pentru pace” nou creat; FIFA și-a deschis un birou în Turnul Trump din Manhattan în iulie anul trecut; în timpul Cupei Mondiale, Trump l-ar fi sunat pe Infantino pentru a face presiuni în vederea revizuirii suspendării atacantului american Folarin Balogun; FIFA a anulat suspendarea, iar episodul a generat reacții negative din partea altor echipe și asociații. Trump i s-a alăturat lui Infantino și la ceremonia de premiere a trofeului, după finala în care Spania a învins Argentina, cei doi fiind huiduiți de public când au intrat pe teren, potrivit relatării preluate de Mediafax. De ce contează: relația FIFA–SUA rămâne strategică Interacțiunile FIFA cu autoritățile americane nu s-ar opri aici. Mediafax arată că SUA sunt așteptate să fie gazda principală a Cupei Mondiale feminine din 2031, iar succesul turneului din acest an a alimentat speculații că SUA ar putea găzdui și Cupa Mondială masculină din 2038. Pe acest fundal, Infantino a reacționat public la critici printr-un mesaj pe Instagram, în care i-a acuzat pe contestatari că „răspândesc ură” și promovează o „narațiune falsă”, lăudând Cupa Mondială ca fiind un succes, potrivit Mediafax. [...]
FIFA riscă un conflict cu regimul de sancțiuni dacă distribuie bani din veniturile Cupei Mondiale către cluburi rusești controlate sau finanțate de entități aflate sub sancțiuni, potrivit Antena 3 , care citează o investigație Follow the Money preluată de Kyiv Independent. Miza este mecanismul prin care FIFA compensează cluburile pentru participarea jucătorilor la turneul final: prin „ Programul FIFA de beneficii pentru cluburi ”, federațiile naționale primesc fonduri și le distribuie cluburilor ai căror jucători au evoluat la Cupa Mondială pentru echipele lor naționale. Investigația avertizează că astfel de transferuri pot intra în coliziune cu sancțiunile internaționale, dacă ajung să avantajeze direct sau indirect persoane ori entități sancționate de SUA sau UE. Ce s-a întâmplat deja după Qatar 2022 Potrivit investigației citate, plăți către cluburi rusești au fost făcute și după Cupa Mondială din 2022. Exemplele menționate includ: Zenit Sankt Petersburg : aproape 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei ), în pofida legăturilor cu Gazprombank și Gazprom, companie aflată sub sancțiuni; Dinamo Moscova, ȚSKA Moscova, Rubin Kazan și Lokomotiv Moscova : sume de până la 361.000 de dolari (aprox. 1,7 milioane lei ), deși proprietari, sponsori principali sau conducători ar fi fost sancționați de SUA ori UE. În total, cluburile rusești ar fi primit 1,2 milioane de dolari (aprox. 5,5 milioane lei ) prin intermediul Federației Ruse de Fotbal, condusă de Aleksandr Diukov, descris ca director Gazprom sancționat personal de Statele Unite. De ce contează: riscul de încălcare a sancțiunilor și expunerea FIFA Investigația indică faptul că noi plăți sunt așteptate după Cupa Mondială din 2026 , ceea ce redeschide problema conformității cu sancțiunile. Avocata Heleen Over de Linden (Țările de Jos) a declarat pentru Follow the Money că nu poate fi transferată „absolut nicio sumă” dacă aceasta ajunge să avantajeze, direct sau indirect, o persoană sau o entitate sancționată. FIFA are sediul în Elveția, iar organizația trebuie să respecte regimul de sancțiuni aplicat de autoritățile elvețiene; Elveția a preluat o mare parte dintre sancțiunile UE împotriva Rusiei, potrivit articolului. Context: cluburi și entități menționate Printre cluburile care „ar urma” să primească bani este menționat Spartak Moscova , descris ca fiind controlat de Lukoil . Articolul notează că Lukoil a fost sancționat de administrația Trump, în contextul presiunilor asupra Moscovei legate de negocierile de pace privind războiul din Ucraina. Separat, materialul amintește o altă investigație Follow the Money, potrivit căreia FIFA ar fi făcut presiuni asupra unor cluburi europene să achite către cluburi din Rusia sume restante pentru transferuri, în pofida riscului de încălcare a sancțiunilor. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, noi plăți către cluburi sunt așteptate după încheierea Cupei Mondiale din 2026 , iar întrebarea centrală rămâne dacă fluxurile financiare pot fi structurate astfel încât să nu încalce sancțiunile sau să nu ajungă, chiar indirect, la entități sancționate. Articolul nu precizează un răspuns sau o poziție oficială a FIFA pe acest punct. [...]
Rusia acuză Bruxelles-ul de presiuni asupra Ungariei pentru a renunța la proiectul nuclear cu Rosatom Potrivit Mediafax , Mediafax relatează că Rusia acuză Bruxelles-ul de presiuni asupra Ungariei pentru a renunța la colaborarea cu Rosatom, compania rusă de stat, în extinderea centralei nucleare Paks. Proiectul, evaluat la 12,5 miliarde de euro, este esențial pentru sectorul energetic ungar. Potrivit serviciului de informații externe al Rusiei (SVR), președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi implicată în încercarea de a înlocui Rosatom cu un furnizor occidental, însă nu au fost prezentate dovezi concrete în sprijinul acestei afirmații. Impactul asupra relațiilor economice și energetice Extinderea centralei nucleare Paks, care include construirea a două reactoare noi, este un simbol al relațiilor economice strânse dintre Budapesta și Moscova. În 2014, contractul a fost atribuit Rosatom fără licitație publică, fiind finanțat în mare parte printr-un împrumut rusesc de până la 10 miliarde de euro. Cu toate acestea, proiectul a întâmpinat întârzieri și dificultăți juridice, iar în septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat decizia care aproba ajutorul financiar acordat de Ungaria, invocând lipsa unei licitații publice. Schimbări politice și reevaluarea proiectului După venirea la putere a noului guvern ungar condus de Péter Magyar , acesta a anunțat intenția de a reevaluea condițiile financiare și contractuale ale proiectului, fără a renunța la energia nucleară. Oficialii ungari au solicitat verificarea costurilor și a condițiilor de implementare, exprimând îngrijorări privind valoarea investiției. Consecințe posibile și presiuni externe Rusia avertizează că renunțarea la colaborarea cu Rosatom ar putea priva Ungaria de o sursă importantă de energie, punând în pericol securitatea energetică a țării. Moscova susține că firmele europene nu pot oferi condiții la fel de avantajoase ca Rosatom, iar înlocuirea acesteia ar putea afecta costurile și eficiența proiectului. Pe de altă parte, Bruxelles-ul este acuzat de jocuri de culise pentru a promova interesele companiilor occidentale, sugerându-se că Ursula von der Leyen ar avea interese personale similare celor din contractele cu Pfizer pentru vaccinurile COVID-19. [...]
La 59 de ani, Gică Popescu rămâne un reper al „exportului” de performanță al fotbalului românesc , prin trofeele câștigate la cluburi de top și prin rolurile de lider asumate în vestiar, potrivit Mediafax . Fostul internațional împlinește vineri, 9 octombrie 2026, vârsta de 59 de ani. Născut în 1967, la Calafat, Popescu – cunoscut ca „Baciul” – este prezentat drept unul dintre cei mai importanți fotbaliști din istoria României și membru al Generației de Aur , remarcat prin inteligență tactică, siguranță și capacitatea de a conduce echipele la care a evoluat. De la debutul în Liga 1 la statutul de căpitan la Barcelona Popescu a debutat în prima ligă a României la 9 iunie 1985, pentru Universitatea Craiova, la 17 ani. După o scurtă perioadă la Steaua București, a revenit la Craiova, iar apoi a făcut pasul spre fotbalul internațional. În 1990, după participarea la Campionatul Mondial din Italia, s-a transferat la PSV Eindhoven, unde a câștigat două titluri de campion. A urmat o experiență în Anglia, la Tottenham, iar apoi în Spania, la FC Barcelona, unde a ajuns să poarte banderola de căpitan și a câștigat Cupa Spaniei și Cupa Cupelor (1997). Trofee europene la Galatasaray și final de carieră Unul dintre vârfurile carierei a fost perioada de la Galatasaray Istanbul. În 2000, Popescu a câștigat Cupa UEFA după o finală cu Arsenal decisă la loviturile de departajare, în care românul a transformat penalty-ul decisiv. În același an, Galatasaray a cucerit și Supercupa Europei, după victoria împotriva lui Real Madrid. Spre finalul carierei, a mai evoluat pentru Lecce, Dinamo București și Hannover 96. Bilanț la națională și recunoaștere individuală La echipa națională, Gheorghe Popescu a strâns 115 selecții și 16 goluri. A participat la trei ediții ale Campionatului Mondial (1990, 1994, 1998) și la două turnee finale ale Campionatului European (1996, 2000), iar performanța emblematică a generației sale rămâne calificarea în sferturile Cupei Mondiale din 1994. La nivel individual, a fost desemnat de șase ori fotbalistul anului în România: 1989, 1990, 1991, 1992, 1995 și 1996. [...]
Garda de Mediu a dat amenzi de 795.000 de lei și a oprit trei activități după valul de sesizări privind mirosul din București, iar concluzia controlului indică drept surse „cele mai probabile” depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare Glina , potrivit G4Media , care citează anunțul făcut de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. Ministra a precizat că, în urma miilor de sesizări, au fost verificați 55 de operatori economici. În urma controalelor, pe lângă amenzile totale de 795.000 de lei, autoritățile au dispus sistarea a trei activități ale unor operatori care ar fi încălcat legea și au depus o sesizare penală. Ce urmează pentru Vidra și Glina: măsuri de conformare și verificări recurente Pentru depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina au fost identificate 22 de măsuri de conformare, care vor fi verificate recurent, potrivit aceleiași informări publice. Separat, Garda Națională de Mediu și-a asumat „o măsurătoare obiectivă” a capacității de ocupare a depozitului de la Vidra, date pe care, potrivit ministrei, „milioane de bucureșteni și ilfoveni le așteaptă”. Dispută tehnică: Apa Nova contestă raportul pentru stația Glina Într-un răspuns transmis publicației, Apa Nova București contestă constatările din raportul Gărzii Naționale de Mediu referitoare la Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, pe care le consideră „nefundamentate din punct de vedere tehnic”, precum și sancțiunile aplicate. Compania susține că stația este operată conform cerințelor legislative și bunelor practici industriale și afirmă că „majoritatea concluziilor” se bazează pe observații punctuale și percepții personale ale echipei de control, fără măsurători sau analize care să demonstreze o legătură de cauzalitate între funcționarea stației și episodul de disconfort olfactiv din 17–18 august. În sprijinul acestei poziții, Apa Nova invocă și o mențiune din raportul GNM potrivit căreia disconfortul olfactiv nu are un standard tehnic echivalent în legislația în vigoare, iar constatarea rămâne în mare măsură dependentă de percepția subiectivă. În clarificările transmise, compania arată, între altele, că ușile halei de deshidratare ar fi fost deschise temporar doar pentru extragerea containerelor de nămol, iar observația comisarilor ar fi fost făcută în timpul controlului din 19–21 august, după episodul reclamat din 17–18 august. [...]
Un articol din presa britanică pune Harghita pe harta turismului „value for money”, cu potențial de a aduce mai mulți străini într-o zonă unde 85% dintre vizitatori sunt români , potrivit G4Media , care citează un material The Guardian preluat de Mediafax. Jurnalistul britanic Graeme Green descrie un circuit de 12 zile prin județul Harghita, făcut împreună cu familia, și recomandă regiunea ca alternativă mai puțin aglomerată la destinații consacrate din Europa, invocând peisajele din Carpații Orientali, fauna sălbatică și satele tradiționale. În text apare și observația unui localnic din Munții Gurghiului: „Sunt locuri aici pe care nimeni nu le cunoaște”. Prețurile, argumentul central pentru turiștii străini Unul dintre motivele care ar putea conta în atragerea vizitatorilor din afara României este costul, The Guardian susținând că o vacanță în Harghita ar fi „mult mai ieftină” decât în Dolomiți sau în Alpii francezi și elvețieni. În exemplificările din articol, jurnalistul indică: cazare între 43 și 87 de lire sterline pe noapte (aprox. 251–509 lei); observarea urșilor în zone speciale de la 25–35 de lire sterline/persoană (aprox. 146–205 lei); o oră de caiac pe lacul Zetea la circa 6,50 lire sterline (aprox. 38 lei). Ce include traseul: natură, faună și atracții cunoscute Relatarea pune accent pe întâlnirile cu fauna sălbatică, inclusiv observarea urșilor, și menționează că Harghita ar avea una dintre cele mai mari densități de urși din Europa, potrivit unei surse citate de The Guardian. Circuitul descris include repere precum Lacul Sfânta Ana (prezentat ca singurul lac vulcanic din România), turbăria Mohoș, zona Lacul Roșu – Cheile Bicazului, un popas la Castelul Lázár și urcarea pe Harghita Mădăraș (1.801 metri), unde vremea nefavorabilă a limitat vizibilitatea. De ce contează: o destinație „sub radar” cu spațiu de creștere Potrivit articolului citat, 85% dintre vizitatorii regiunii sunt români, ceea ce sugerează o prezență internațională încă redusă. În acest context, expunerea într-o publicație precum The Guardian poate funcționa ca un impuls de vizibilitate pentru turismul local, mai ales pe segmentul de călătorii orientate spre costuri mai mici și destinații mai puțin aglomerate. Materialul încearcă și o repoziționare de imagine: de la „Transilvania” asociată frecvent cu vampiri și castele, către o zonă de natură, trasee și comunități rurale cu ritm mai lent. [...]
