Wizz Air își duce veniturile la 5,69 mld. euro, dar profitul net se prăbușește la 1,3 mil. euro - costurile operaționale și scumpirea kerosenului apasă pe liderul din România (49% cotă de piață)

Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit , după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica . Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent. Costurile au „mâncat” profitul, iar tarifele sunt sub presiune Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro. Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă. În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi , leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”. „Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.” România rămâne cea mai mare piață, cu aproape jumătate din cota totală Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior). La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat: 69,7 pasageri transportați, în creștere cu 10%; grad de ocupare al aeronavelor de 90,7%; creștere anuală a capacității estimată la 10–12%. Presiuni operaționale: avioane la sol și costuri în urcare Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii: costul cu echipajele: +16%, la 656 milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei); întreținere, materiale și reparații: +40,1%, la 462,8 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei); cheltuieli operaționale totale: +8,9%, la 5,55 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei); taxe de aeroport, handling și rute: +13%, la 1,52 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde lei). Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%. În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol. În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale. [...]