Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Cris-Tim și-a revizuit în sus țintele de profitabilitate pentru 2026, după un prim semestru în care câștigurile au crescut mult mai repede decât vânzările, pe fondul eficientizării costurilor, potrivit Economica.
În S1 2026, Cris-Tim a raportat vânzări totale de peste 567 milioane de lei, în condițiile în care segmentul Mezeluri a rămas motorul businessului: 503,6 milioane de lei, în creștere cu 7% față de anul precedent, adică aproximativ 89% din veniturile totale. Segmentul Ready Meals a adus 55,7 milioane de lei, în scădere cu 2% față de S1 2025, reprezentând circa 10% din venituri.
Compania indică o îmbunătățire puternică a marjelor în prima jumătate a anului: EBITDA a urcat cu 28% față de S1 2025, la 110,7 milioane de lei, iar profitul net a crescut cu 34%, la 63,6 milioane de lei. Marja EBITDA a ajuns la 19,5% (de la 16,1%), iar marja profitului net la 11,2% (de la 8,9%).
Un element-cheie pentru această dinamică a fost scăderea cheltuielilor cu materiile prime, consumabilele și mărfurile cu peste 6%, în pofida vânzărilor mai ridicate, ponderea lor în venituri coborând de la 56,8% la 50,2%, pe fondul optimizării achizițiilor, eficienței producției și îmbunătățirii mixului de produse.
„Cheltuielile cu materiile prime, consumabilele și mărfurile au scăzut cu peste 6%, în pofida vânzărilor mai ridicate, ponderea acestora în venituri reducându-se de la 56,8% la 50,2%.”
Pe baza performanței din S1, conducerea a actualizat bugetul pentru 2026, cu așteptări mai ridicate privind profitabilitatea. EBITDA este acum estimată la 238 milioane de lei (aprox. +14% peste bugetul aprobat inițial), iar profitul brut la 173,9 milioane de lei (aprox. +19%). Marja EBITDA revizuită este estimată la 19,8%, față de 17,1% în bugetul inițial.
În interiorul segmentului Mezeluri, brandul Cris-Tim a generat venituri de 348,6 milioane de lei (+4%), iar Matache Măcelaru a urcat la 77,8 milioane de lei (+24%), pe fondul interesului pentru produse tradiționale și premium și al extinderii în retailul modern. Restul portofoliului Mezeluri (inclusiv producția private label) a adus 77,2 milioane de lei (+9%). EBITDA segmentului Mezeluri a ajuns la 93,4 milioane de lei (+28%).
La 30 iunie 2026, numerarul era de 139,1 milioane de lei, relativ stabil față de 138,1 milioane de lei la finalul lui 2025. În schimb, datoria netă a ajuns la 116,0 milioane de lei, de la o poziție de numerar net de 5,6 milioane de lei la finalul lui 2025, evoluție pusă în principal pe seama acumulării sezoniere de stocuri și a investițiilor din primul semestru. Rata anualizată a datoriei nete la EBITDA este indicată la 0,52x, iar datoria netă raportată la capitalurile proprii la 29,4%.
Cris-Tim derulează pentru 2025–2030 un program de investiții de 890 milioane de lei, din care 768 milioane de lei sunt alocate segmentului de mezeluri și 121 milioane de lei segmentului ready-meals și altor obiective. Dincolo de creșterea organică, compania spune că intenționează să caute, în anii următori, ținte de fuziuni și achiziții pentru consolidare și diversificarea portofoliului pe piețele de mezeluri și ready-meals.
Recomandate
Bursa de Valori București și-a triplat profitul net în T2 2026 , pe fondul creșterii veniturilor operaționale și al unui aport consistent din activitatea financiară, potrivit Ziarul Financiar . Operatorul pieței de capital a raportat venituri operaționale individuale de 12,77 milioane de lei (+27% an/an) și un profit net de 9,52 milioane de lei, de trei ori mai mare decât în trimestrul al doilea din 2025. Cheltuielile operaționale au urcat cu 4%, până la 8,09 milioane de lei, iar profitul operațional s-a dublat, la 4,68 milioane de lei. O parte importantă a rezultatului trimestrial a venit însă din activitatea financiară: veniturile financiare nete au fost de 5,67 milioane de lei, din care 4,97 milioane de lei reprezintă dividende de încasat de la Depozitarul Central , filială deținută în proporție de 69,04%. Comparația cu anul trecut este influențată și de baza de calcul: în T2 2025, rezultatul fusese diminuat de o depreciere de 3,4 milioane de lei a participației în CCP.RO . Semestrul I: salt puternic al veniturilor din tranzacționare Pe ansamblul primului semestru, veniturile operaționale individuale au ajuns la 28,75 milioane de lei, cu 61% peste S1 2025, susținute de veniturile din tranzacționare, în avans cu 88%, până la 21,55 milioane de lei. Profitul net individual a fost de 17 milioane de lei, față de 0,66 milioane de lei în primul semestru din 2025, raportul numind perioada „cel mai bun prim semestru din istoria BVB”. La nivel consolidat, veniturile au fost de 54,97 milioane de lei (+48%), iar profitul net de 13,79 milioane de lei, față de 1,48 milioane de lei în S1 2025. Diferența față de rezultatul individual vine din CCP.RO, care nu a avut venituri operaționale în primul semestru. T3: listări, emisiuni și o tranzacție mare, dar fără detalii Pentru trimestrul al treilea, BVB arată că începutul perioadei a inclus listări și emisiuni noi, precum și o tranzacție de preluare „de amploare”, cu impact semnificativ în veniturile sale, fără a oferi detalii despre valoare, părți implicate sau stadiu. Publicația notează că, cel mai probabil, este vorba de achiziția Biofarm de către un grup polonez. Tot pentru T3, compania amintește autorizarea CCP.RO de către ASF la 1 iulie, prima contraparte centrală stabilită în România în temeiul EMIR (regulamentul european pentru infrastructura piețelor derivate). Separat, pe baza datelor Fondului de Compensare a Investitorilor, numărul investitorilor direcți la BVB a ajuns la 325.003 la jumătatea anului, cu 24% mai mulți an/an. Acțiunile BVB au închis miercuri la 89 de lei, în scădere cu 1,55%, la o capitalizare de 907 milioane de lei. [...]
Bursa de Valori București a raportat un profit net record de 17 milioane lei în S1 2026 , pe fondul creșterii puternice a veniturilor din tranzacționare și al unei activități de piață mai intense, potrivit Economica . În documentul citat de Agerpres, BVB descrie semestrul ca fiind „cel mai bun prim semestru din istoria” operatorului pieței. Creșterea profitabilității vine într-un context de maxime istorice și lichiditate ridicată, care au susținut volume mai mari și, implicit, venituri mai mari pentru operatorul bursier. Ce a împins rezultatele: veniturile din tranzacționare și taxele conexe Veniturile operaționale ale BVB au urcat cu 61% față de prima jumătate a anului trecut, la 28,75 milioane de lei. Principalul motor a fost avansul veniturilor din tranzacționare, cu 88% an/an, pe fondul unei „evoluții favorabile a pieței”, reflectată în volume mai mari, noi runde de finanțare și interes ridicat al investitorilor. BVB mai indică drept factori de creștere: veniturile din taxe de la emitenți; vânzarea de date; servicii IT. Pe partea de profitabilitate, profitul operațional pe primele șase luni a ajuns la 13,32 milioane de lei, în creștere cu 280% față de S1 2025, cu o marjă operațională de 46%. Costuri în creștere moderată, pe fondul extinderii echipei Cheltuielile operaționale au fost de 15,43 milioane lei, în creștere cu 8% față de S1 2025. Majorarea este explicată prin completarea schemei de personal pentru acoperirea nevoilor operaționale și prin ajustările salariale făcute în 2025, conform sursei citate. Contribuția Depozitarului Central și efectul la nivel de grup Profitul financiar al BVB a fost de 5,88 milioane de lei, provenind în principal din dividende de la DC ( Depozitarul Central ), în valoare de 4,97 milioane de lei. La nivel de grup, veniturile operaționale au atins 54,97 milioane de lei (+48% an/an), iar cheltuielile operaționale au fost de 41,28 milioane de lei (+10%). Grupul a raportat un profit operațional de 13,69 milioane de lei, față de o pierdere de 490.000 lei în S1 2025, în timp ce profitul net al grupului a fost de 13,8 milioane de lei, față de 1,48 milioane lei în S1 2025. Documentul mai arată că rezultatul obținut „susține cheltuielile operaționale” ale filialei CCP.RO, aflată în etapa de pregătire a lansării operaționale. [...]
Emerson România și-a redus personalul cu 11,7% în doi ani, deși a ajuns la afaceri record de peste 2,4 miliarde lei , potrivit datelor citate de Economica , pe baza raportului financiar disponibil în platforma Termene . Compania avea în 2025 un număr mediu de 3.433 de salariați, față de 3.888 în 2023. Asta înseamnă o scădere de 455 de angajați în doi ani, echivalentul unui minus de 11,7%, conform raportului financiar consultat în Termene . Restructurări doi ani la rând Reducerea de personal s-a produs în două etape consecutive: în 2025, compania a redus personalul cu 201 angajați; în 2024, eliminase deja 254 de posturi. Venituri în creștere, praguri depășite rapid În același timp, cifra de afaceri a Emerson a urcat în 2025 cu 4% și a depășit pentru prima dată pragul de 2,4 miliarde de lei. Evoluția din ultimii ani indică o accelerare: pragul de 1 miliard de lei a fost atins în 2021, iar pragul de 2 miliarde a fost atins în 2024, când afacerile au ajuns la 2,32 miliarde de lei, de la 1,98 miliarde lei în 2023. Profitul net a crescut puternic Profitul net a crescut de la 154,98 milioane de lei în 2023 la 270,33 milioane de lei în 2025, un avans de 74,4%. Doar în ultimul an, profitul net a urcat cu 128,3%, de la 118,4 milioane de lei în 2024 la 270,3 milioane de lei în 2025. Emerson are sediul în Cluj-Napoca și a intrat pe piața din România în 2016. [...]
Profitul net al Grupului BCR a scăzut cu 18,2% în S1/2026, la 1,2 mld. lei, pe fondul creșterii costurilor de risc și al taxei suplimentare pe cifra de afaceri , chiar dacă veniturile operaționale au urcat și creditarea a continuat să accelereze, potrivit Ziarul Financiar . Grupul BCR , a doua cea mai mare bancă din România după active, a raportat venituri operaționale de 3,31 mld. lei în primul semestru, în creștere cu 3,1% an/an, susținute de comisioane și activitatea de tranzacționare. În același timp, profitul net a coborât de la 1,47 mld. lei în S1/2025 la 1,2 mld. lei în S1/2026. Ce a tras în jos profitul: risc mai mare și taxare suplimentară BCR indică drept factori principali majorarea costurilor de risc și impactul taxei suplimentare pe cifra de afaceri a băncilor , în timp ce activitatea comercială a continuat să crească. Costurile de risc au urcat la 352 mil. lei, de la 104 mil. lei în S1/2025, pe fondul recalibrării parametrilor de risc de credit într-un context macroeconomic și geopolitic mai dificil. Calitatea portofoliului a rămas, totuși, „bună”, iar banca arată că ritmul de formare a creditelor neperformante a fost „normal”. Rata creditelor neperformante (NPL) a crescut moderat la 2,9% la iunie 2026 față de decembrie 2025, iar acoperirea cu provizioane a fost de 133% la final de iunie. Venituri: comisioanele au compensat presiunea pe dobânzi Rezultatul operațional a avansat cu 1,6%, la 2,11 mld. lei, în linie cu creșterea veniturilor operaționale. Dinamica a fost inegală între principalele componente: veniturile din comisioane au crescut cu 15,5%, la 632 mil. lei, pe fondul intensificării activității tranzacționale și al interesului mai ridicat pentru produse de investiții și asigurări; veniturile nete din dobânzi au ajuns la 2,36 mld. lei, ușor sub nivelul din S1/2025, pe fondul presiunii asupra marjelor într-un mediu concurențial intens, potrivit raportului băncii. Cheltuielile administrative au crescut cu 6%, la 1,19 mld. lei, pe fondul inflației, majorării TVA, deprecierii leului și al continuării investițiilor în proiecte strategice. Rata cost/venit s-a situat la 36,2%. Creditarea a accelerat: portofoliul, plus 9,9% an/an Portofoliul total de credite nete acordate clienților a crescut cu 9,9% față de S1/2025. În primul semestru, BCR a acordat: credite noi de 7,3 mld. lei către persoane fizice și microîntreprinderi; finanțări noi de aproximativ 6,5 mld. lei către companii, aproape jumătate fiind destinate investițiilor. Digitalizarea: George a ajuns la 2,38 milioane de utilizatori activi BCR a raportat accelerarea digitalizării relației cu clienții: aplicația George mobile a ajuns la 2,38 milioane de utilizatori activi, iar peste un milion de produse retail au fost vândute prin aplicație în S1/2026. Banca mai arată că peste 40% dintre creditele ipotecare noi au fost accesate prin flux complet digital, iar 98% dintre tranzacțiile de investiții ale clienților retail au fost realizate online. „Prima jumătate a anului ne-a arătat cât de mult contează, la nivel individual şi societal, să înţelegem ce se întâmplă cu finanţele şi economia. (...) Continuăm să finanţăm sectoarele care pot duce România de la o economie care concurează prin preţ la una care câştigă prin valoare”, a transmis Sergiu Manea, CEO al BCR. [...]
Profitul Xiaomi a scăzut pentru al treilea trimestru la rând , pe fondul unei crize globale de memorie care a împins în sus costurile componentelor și a lovit direct vânzările de telefoane, potrivit The Next Web . Pentru un producător care operează masiv în segmentul accesibil, scumpirea memoriei (un element-cheie în costul unui smartphone) se traduce rapid în marje mai mici și presiune pe volume. În trimestrul al doilea, veniturile au scăzut cu 6,1% față de anul anterior, la 108,9 miliarde yuani (aprox. 76,2 miliarde lei). Profitul net ajustat a coborât cu circa 43%, la 6,22 miliarde yuani (aprox. 4,35 miliarde lei), sub așteptările medii de 6,6 miliarde yuani, conform datelor LSEG citate de Reuters prin analiza preluată de publicație. Marja brută totală a alunecat la 19,8%, iar compania a indicat drept cauze costurile mai mari ale componentelor și intensificarea competiției. Criza memoriei lovește exact unde Xiaomi e mai expusă Problema de fond, potrivit relatărilor Bloomberg și Reuters citate în material, este reorientarea unor furnizori majori precum Samsung și SK Hynix către cipuri mai avansate, folosite în centrele de date pentru sarcini de inteligență artificială. Această schimbare a redus oferta de memorie „convențională” și a împins prețurile în sus. Pentru Xiaomi, expunerea e amplificată de modelul său comercial: vinde pe aproape toată plaja de preț, inclusiv foarte mult la capătul inferior al pieței. Omdia a estimat că peste jumătate din unitățile livrate în trimestru au fost sub 200 de dolari (aprox. 920 lei), mix care face mai dificilă absorbția scumpirilor fără a afecta cererea. Efectele se văd în indicatorii operaționali ai diviziei de telefoane: venituri din smartphone-uri: -7,5%, la 42,1 miliarde yuani (aprox. 29,5 miliarde lei); marja brută la smartphone-uri: 8,5%, în scădere de la 11,5% cu un an înainte (Reuters); livrări: 31,2 milioane de telefoane, în scădere cu 26% (Omdia); cea mai abruptă scădere a livrărilor dintre primii cinci producători globali (Counterpoint). Semnale de stabilizare, dar costurile rămân ridicate Conducerea Xiaomi a transmis că vârful presiunii ar putea fi depășit: prețurile memoriei au rămas la niveluri „istoric ridicate” în trimestru, însă ritmul scumpirilor a început să încetinească și ar urma să continue să se tempereze în a doua jumătate a anului, potrivit declarațiilor președintelui William Lu . Totuși, piața rămâne atentă la cât de repede poate compania să-și recapete marjele într-un context în care costurile componentelor sunt încă mari, iar competiția pe smartphone-uri rămâne agresivă. Investitorii pariază pe diversificare: mașini electrice și AI Deși telefonul rămâne un pilon, Xiaomi își mută tot mai mult greutatea către inițiative noi. Segmentul de vehicule electrice, AI și alte proiecte a ajuns la aproximativ 23% din veniturile totale, de la 18,3% cu un an înainte (Reuters). Doar veniturile din vehicule electrice au urcat cu 15,9%, la 23,9 miliarde yuani (aprox. 16,7 miliarde lei). Această tranziție vine însă cu propriile riscuri: Bloomberg notează că extinderea în vehicule electrice apasă pe profitabilitate într-o piață aflată într-un război al prețurilor, iar investitorii sunt prudenți în privința unor modele hibride lansate sub nivelul de preț așteptat. Pe AI, mesajul companiei este de investiție pe termen lung, nu monetizare rapidă. Potrivit South China Morning Post, directorul financiar Alain Lam a spus pe call-ul cu investitorii: „Investiția noastră în AI este în prezent încă într-o fază de input la scară largă. Cu toate acestea, ca o corporație mare, Xiaomi nu se grăbește să urmărească monetizarea imediată.” Următorul test major este extinderea internațională a diviziei auto: Xiaomi intenționează să înceapă vânzările de vehicule electrice în afara Chinei anul viitor, în timp ce Reuters plasează împingerea în Europa în 2027. O astfel de mișcare poate deveni un motor de creștere, dar aduce și obstacole noi — de la tarife și reguli de siguranță mai stricte, până la un control de reglementare mai intens. [...]
Acțiunile Digi au scăzut după trecerea pe pierdere, în pofida creșterii veniturilor , pe fondul majorării costurilor financiare, inclusiv a pierderilor din diferențe de curs, potrivit Ziarul Financiar . Digi Communications a raportat pentru trimestrul al doilea din 2026 venituri de 608,1 milioane de euro (aprox. 3,19 mld. lei), în creștere cu 11,1% față de T2/2025, dar a trecut pe o pierdere netă de 31,4 milioane de euro (aprox. 165 mil. lei), de la un profit de 1,6 milioane de euro în urmă cu un an. Deși operațional evoluția a rămas pozitivă, cu EBITDA ajustată în urcare la 203,3 milioane de euro (aprox. 1,07 mld. lei) de la 168,1 milioane de euro, rezultatul final a fost apăsat de costurile financiare nete, care au crescut la 62,8 milioane de euro (aprox. 329 mil. lei). Din acestea, 26,9 milioane de euro (aprox. 141 mil. lei) au fost pierderi din diferențe de curs, conform datelor citate de publicație. Unde a crescut businessul Pe piețe, compania a raportat: venituri în România de 318,2 milioane de euro (aprox. 1,67 mld. lei), în creștere cu 8,6%; venituri în Spania de 262,4 milioane de euro (aprox. 1,38 mld. lei), în creștere cu 14,9%. La nivel de bază de clienți, numărul de RGU (unități generatoare de venit – indicator folosit în telecom pentru a număra abonamentele/serviciile active) a ajuns la 33,87 milioane, plus 13,7%. Reacția bursei După publicarea rezultatelor, acțiunile Digi se depreciau vineri dimineață cu 0,59%, până la 67,2 lei, notează Ziarul Financiar. [...]
