Știri
Știri din categoria Politică
Liderul Partidului Comunist din Rusia, Ghenadi Ziuganov, a avertizat în Parlament că declinul economic poate declanșa o criză socială și a cerut guvernului măsuri urgente, invocând riscul unei „repetări” a Revoluției din 1917, potrivit G4Media. Mesajul vine înaintea alegerilor parlamentare din septembrie și pune presiune publică pe executiv într-un moment în care Kremlinul insistă pe tema „stabilității”.
Ziuganov, în vârstă de 81 de ani, a făcut declarațiile într-o ședință plenară a Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului), potrivit unei înregistrări a discursului publicate pe site-ul oficial al Dumei. În sală s-a aflat și Viaceslav Volodin, președintele Dumei și aliat apropiat al lui Vladimir Putin, iar Reuters notează că intervenția a fost întâmpinată cu unele aplauze.
Ziuganov a spus că partidul său face „tot ce poate” pentru a-l sprijini pe Putin și politicile acestuia, dar că guvernul „nu ascultă”. El a invocat și o ședință recentă de guvern convocată de Putin, pe care a descris-o drept „cea mai sumbră din ultimul timp”.
„Dacă voi (guvernul – n.r.) nu adoptați urgent măsuri financiare, economice și de altă natură, până în toamnă ne așteaptă o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917. Nu avem dreptul să repetăm asta. Să luăm niște decizii.”
Materialul notează că, deocamdată, în Rusia nu sunt semne de proteste sau tensiuni sociale majore, pe fondul cenzurii stricte, al interzicerii manifestațiilor, al pedepselor dure pentru opozanți și al influenței tot mai mari a Serviciului Federal de Securitate (succesor al KGB-ului sovietic).
În același timp, Putin și-a mustrat oficialii după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului și le-a cerut să vină cu noi măsuri pentru stimularea creșterii economice, potrivit articolului.
Avertismentul lui Ziuganov este relevant prin prisma poziției sale: partidul său, al doilea ca mărime în Parlament, îl susține de ani de zile pe Putin și politicile sale, criticând doar moderat partidul de guvernământ Rusia Unită. În acest context, mesajul despre risc de „revoluție” funcționează ca un semnal politic intern că deteriorarea economică poate deveni o vulnerabilitate, chiar și pentru actorii considerați, în mod tradițional, parte a arhitecturii de sprijin a regimului.
Recomandate
Guvernul neagă existența unei liste de interimari , iar informațiile privind înlocuirea ministrului Agriculturii, Florin Ionuț Barbu , cu Diana Buzoianu sunt „false”, potrivit unei precizări transmise de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, citată de AgroInfo . Miza este una operațională: Guvernul susține că își continuă activitatea „în formula în care a fost învestit de parlament”, ceea ce ar exclude, în acest moment, numiri rapide de miniștri interimari pe portofoliile care ar putea deveni vacante în scenariul retragerii miniștrilor PSD. Ce spune Guvernul despre „lista” de interimari Ioana Dogioiu afirmă că nu există propuneri pentru numirea unor miniștri interimari și că listele apărute în spațiul public nu au bază reală. „Ca urmare a unor informații vehiculate în spațiul public, precizez că nu există propuneri privind numirea unor miniștri interimari. Guvernul își desfășoară în prezent activitatea în formula în care a fost învestit de parlament. Listele vehiculate în mass-media cu așa-zise propuneri de miniștri interimari sunt false și nu se bazează pe informații reale.” În acest context, informația apărută „ieri” în media, potrivit căreia Florin Barbu ar urma să fie înlocuit la Agricultură de Diana Buzoianu (ministrul Mediului), este calificată drept falsă. Contextul politic: retragerea PSD, încă la nivel de scenariu Articolul notează că, „potrivit unor surse politice”, miniștrii PSD ar urma să demisioneze „în această dimineață”. Informația este prezentată ca atribuție către surse politice, fără alte detalii în material. Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a discutat cu UDMR despre funcționarea guvernului într-o „situație ipotetică” de retragere a miniștrilor PSD și a spus că s-a convenit ca posturile vacante să fie acoperite „cât se poate de repede” de titularii portofoliilor rămase, pentru ca proiectele în derulare să continue. Bolojan a avut discuții similare și cu deputații minorităților naționale, iar marți și cu liderul USR, Dominic Fritz, pe aceeași logică: dacă apar vacanțe, miniștrii rămași ar urma să preia temporar responsabilitățile. [...]
USR condiționează orice parteneriat cu PSD de evitarea unei moțiuni votate împreună cu AUR , iar miza imediată este stabilitatea guvernării și continuitatea programelor de finanțare, precum PNRR și SAFE, în plină criză politică, potrivit Libertatea . După consultările de la Palatul Cotroceni, liderul USR Dominic Fritz a avertizat că PSD „își pierde calitatea de partener” dacă ajunge să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR. El a descris discuția cu președintele Nicușor Dan ca fiind marcată de „destul de multe îngrijorări”, pe fondul tensiunilor din coaliție. Miza: finanțările și funcționarea guvernării Fritz a spus că USR îi cere PSD „un minim de responsabilitate” și să nu blocheze programe considerate vitale pentru finanțarea României, indicând explicit PNRR și SAFE. În același timp, USR a transmis că PSD nu poate doar să „dărâme” Guvernul în Parlament, ci ar trebui să vină și cu o soluție de guvernare dacă decide să colaboreze cu AUR. În declarațiile sale, liderul USR a criticat strategia PSD de a „șantaja” Executivul printr-o majoritate de conjunctură cu AUR și a legat direct această abordare de o eventuală ruptură politică între USR și PSD. „Am reiterat preşedintelui că un PSD care şantajează constant cu o majoritate pararelă cu partidul extremist AUR, dacă merge atât de departe încât să voteze o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, nu va mai putea să fie un partener pentru noi.” Ce opțiuni spune USR că are pe masă Dominic Fritz a afirmat că USR nu exclude varianta unui guvern minoritar, prezentată ca opțiune de stabilitate. Totodată, a cerut PSD să spună public cine ar guverna „a doua zi” după un vot pe moțiune, dacă social-democrații aleg să răstoarne Guvernul. Pe varianta unui premier tehnocrat, Fritz a precizat că nu a fost discutată: „Nu am discutat deloc această variantă”. Contextul de la Cotroceni și următorul pas Președintele Nicușor Dan a avut consultări pe 22 aprilie cu partidele din coaliție, la două zile după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan. Discuțiile au început la ora 9.00 și au durat 10 ore. În paralel, PSD a decis prin vot să își retragă cei șase miniștri din Guvern, iar, potrivit unor surse din partid citate de Libertatea, miniștrii social-democrați ar urma să își dea demisia și să nu participe la ședința de Guvern din 23 aprilie. [...]
Demisiile anunțate ale miniștrilor PSD riscă să blocheze rapid decizia guvernamentală , pentru că lasă fără titulari portofolii-cheie și obligă coaliția să găsească interimari „cât se poate de repede”, astfel încât proiectele în derulare să poată continua, potrivit Agerpres . Conform informațiilor citate de Agerpres din surse politice, miniștrii PSD ar urma să își depună demisiile joi, înainte de ședința de Guvern programată la ora 11:00, la Palatul Victoria. Ar urma să demisioneze și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea. Decizia vine după ce PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan , iar acesta a refuzat să plece din funcție. Cine ar urma să plece din Cabinetul Bolojan Sunt așteptați să demisioneze: Marian Neacșu – vicepremier Florin Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Bogdan Ivan – ministrul Energiei Florin Manole – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale Radu Marinescu – ministrul Justiției Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că joi este „ziua demisiei” și că nu știe cine îi va prelua atribuțiile, apreciind că premierul va numi un interimar după publicarea în Monitorul Oficial a decretului de ieșire din funcție. Și ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că nu și-a scris încă demisia și a susținut că discuția nu ar trebui purtată „în termeni de ultimatum”, punctând că „găsirea unei soluții necesită foarte multă înțelepciune”. Ce soluție discută restul coaliției: înlocuiri rapide și interimari În acest context, Ilie Bolojan a avut marți și miercuri discuții cu reprezentanții celorlalte partide din coaliție – USR, UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale. La discuțiile cu USR și UDMR s-a convenit ca, dacă miniștrii PSD se retrag, posturile vacante să fie ocupate cât mai repede de titularii portofoliilor care rămân, pentru ca proiectele aflate în derulare să poată fi promovate și continuate. Cum s-a ajuns aici Agerpres notează că România a intrat luni într-o criză politică după decizia PSD de a-i retrage sprijinul premierului. Într-un eveniment organizat la Palatul Parlamentului, 5.000 de social-democrați au votat în proporție de 97,7% „pentru” retragerea sprijinului politic (2,3% „împotrivă”), pe fondul acuzațiilor privind „prăbușirea economico-socială” din ultimele 10 luni și lipsa dialogului în coaliție. După acest vot, Ilie Bolojan a anunțat că nu va demisiona. Miercuri, președintele Nicușor Dan a avut consultări la Cotroceni cu liderii coaliției, cerând partidelor să reducă tensiunea din spațiul public și să se concentreze pe soluții. [...]
Atacul lui Robert Negoiță la adresa deciziei PSD de a ieși de la guvernare adaugă presiune pe partid într-un moment în care criza politică riscă să blocheze agenda de reforme și să prelungească pierderile din sectorul public , potrivit Libertatea . Primarul Sectorului 3 spune că susținerea sa pentru modelul de reformă promovat de premierul Ilie Bolojan nu este „partizană”, ci motivată de probleme sistemice din administrație și de costuri pe care „românii le achită anual”. Negoiță afirmă că nu înțelege direcția PSD și că, după declarațiile sale de susținere pentru Bolojan, a fost contactat de mai mulți social-democrați. El susține că reformele sunt necesare pentru a reduce risipa și pentru a elimina ceea ce numește „găuri negre” din administrație și din companiile de stat, argumentând că abia astfel pot fi susținute pe termen lung majorări de pensii și salarii. În intervenția la Digi24, Negoiță a enumerat probleme precum pensiile speciale, consumul de resurse în zona administrativă, dificultăți „de sistem” în energie, necompetitivitatea la export, facturi mari și pierderile anuale ale companiilor de stat. Decizia PSD: retragerea miniștrilor și miza înlăturării lui Bolojan PSD urma să aibă pe 22 aprilie, la ora 14.00, un Birou Permanent Național online, după care să decidă ca miniștrii social-democrați să își dea demisia și să nu mai participe la ședința de Guvern din 23 aprilie, „în speranța” că Ilie Bolojan va fi înlăturat de la conducerea Executivului, conform informațiilor publicate. Contextul imediat, potrivit aceleiași relatări: pe 20 aprilie, PSD a consultat aproape 5.000 de membri din Consiliile Politice Județene cu o singură întrebare – dacă partidul trebuie să retragă sprijinul politic premierului PNL. Votul a fost favorabil în proporție de 97,7% (4.504 voturi pentru). Ce urmează: consultări la Cotroceni și ruptura din coaliție Ilie Bolojan a declarat că nu își va da demisia, indiferent de demersurile PSD. În plus, pe 21 aprilie, liderul PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, formată în iunie 2025, invocând criza declanșată de ultimatumul dat de social-democrați. Pe 22 aprilie, președintele Nicușor Dan are consultări cu partidele din coaliție, întâlniri care au început la ora 9.00 și sunt programate să dureze 10 ore, cu câteva ore înainte de anunțul privind retragerea celor șase miniștri PSD din Guvern. [...]
USR caută sprijin parlamentar în afara PSD pentru menținerea Guvernului Bolojan , iar discuțiile ar urma să vizeze parlamentari neafiliați și aleși din partide mai mici, în condițiile în care PSD iese din coaliție, potrivit News . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că formațiunea exclude o colaborare „formală” cu AUR. Fritz a declarat miercuri seară că „în zilele următoare vor exista discuții cu parlamentari neafiliați, cu parlamentari din partide mai mici” pentru a asigura o majoritate parlamentară care să susțină Guvernul condus de Ilie Bolojan, din care PSD nu va mai face parte. Miza: majoritate fără PSD și continuitatea reformelor Întrebat dacă această abordare încurajează traseismul politic, pe care USR l-a criticat în trecut, Fritz a susținut că partidul „vede realitatea politică” și că prioritatea este „să nu pierdem banii”, să continue reformele și să fie protejată „prosperitatea românilor”. În acest context, liderul USR a argumentat că discuțiile sunt necesare cu „toți cei care au fost aleși tot de români”, invocând nevoia de a evita „o realitate paralelă”. Linie roșie: fără tratative „formale” cu AUR Dominic Fritz a precizat că USR este dispus să vorbească cu parlamentari, însă exclude o colaborare formală cu AUR. „Să vorbim cu parlamentarii, asta este clar, dar și noi tragem linie la o colaborare formală cu partidul AUR.” [...]
PSD promite să voteze rapid modificările cerute de PNRR, încercând să reducă riscul de blocaj legislativ într-un moment de instabilitate guvernamentală , potrivit Libertatea . Sorin Grindeanu a spus, după consultări cu marile confederații sindicale și patronale, că partidul va susține în Parlament „toate modificările legislative necesare” pentru a securiza fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mesajul vine pe fondul avertismentelor din mediul de afaceri privind riscul ca România să piardă „miliarde de euro” dacă jaloanele (ținte și reforme asumate) nu sunt îndeplinite la timp, pe fondul tensiunilor politice și al schimbărilor din Executiv. Ce înseamnă angajamentul PSD, în termeni de reglementare Grindeanu a indicat că PSD va vota pachetul de modificări legislative necesare pentru PNRR și a făcut apel la un „consens politic generalizat” pe acest subiect. Din perspectiva companiilor și a administrației, miza este evitarea întârzierilor în adoptarea legilor care condiționează deblocarea tranșelor de finanțare. Tot în acest context, liderul PSD a precizat că miniștrii social-democrați care și-au depus mandatele își vor continua activitatea pe proiectele și țintele asumate, până când demisiile vor fi semnate de președintele României și publicate în Monitorul Oficial. Contextul economic invocat și presiunea pentru un nou guvern Într-o postare pe Facebook citată de Libertatea, Grindeanu a descris o situație economică dificilă, invocând, între altele, inflația „de patru ori peste media europeană”, scăderea producției industriale, prăbușirea consumului timp de șapte luni și „54.000 de salariați deveniți șomeri”. „Inflația de patru ori peste media europeană, scăderea producției industriale, cel mai mare colaps al puterii de cumpărare a românilor din ultimii 15 ani, 7 luni consecutive de prăbușire a consumului, 54.000 de salariați deveniți șomeri sunt câteva dintre marile dificultăți ce trebuie rezolvate rapid de un Guvern cu adevărat funcțional.” Liderul PSD a adăugat că formațiunea își dorește instalarea cât mai rapidă a unui nou guvern. Potrivit lui, confederațiile sindicale au susținut ideea unei „noi viziuni economice” și necesitatea refacerii unei coaliții pro-europene, care să continue proiecte în domenii precum energia, agricultura, sănătatea și legislația muncii. Capitalul românesc și accesul la fonduri europene Pe agenda discuțiilor cu patronatele a fost și sprijinirea capitalului autohton. Conform relatării, PSD și patronatele au convenit asupra nevoii de politici publice direcționate către antreprenorii români. Grindeanu a cerut „transparentizarea de urgență” a programului european SAFE, susținând că marile companii românești nu ar avea informații suficiente despre cum pot accesa fondurile și că există riscul să piardă competiția în fața firmelor străine. De asemenea, ar urma inițierea unor dezbateri parlamentare despre noul Cadru Financiar Multianual și Fondul de Competitivitate, cu obiectivul de a transforma firmele locale în „campioni naționali”. Ce urmează: dialog social lunar, pe fondul crizei politice O nemulțumire comună a sindicatelor și patronatelor a fost „lipsa unui dialog social real” cu actualul guvern, situație pe care Grindeanu a numit-o „aberantă”. Ca răspuns, întâlnirile dintre PSD și confederațiile sociale și de afaceri ar urma să aibă loc lunar. În plan politic, Libertatea notează că președintele Nicușor Dan s-a consultat pe 22 aprilie cu partidele din coaliție, la două zile după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, iar PSD a decis prin vot retragerea celor șase miniștri din guvern. [...]
