Știri
Știri din categoria Politică
Liderul Partidului Comunist din Rusia, Ghenadi Ziuganov, a avertizat în Parlament că declinul economic poate declanșa o criză socială și a cerut guvernului măsuri urgente, invocând riscul unei „repetări” a Revoluției din 1917, potrivit G4Media. Mesajul vine înaintea alegerilor parlamentare din septembrie și pune presiune publică pe executiv într-un moment în care Kremlinul insistă pe tema „stabilității”.
Ziuganov, în vârstă de 81 de ani, a făcut declarațiile într-o ședință plenară a Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului), potrivit unei înregistrări a discursului publicate pe site-ul oficial al Dumei. În sală s-a aflat și Viaceslav Volodin, președintele Dumei și aliat apropiat al lui Vladimir Putin, iar Reuters notează că intervenția a fost întâmpinată cu unele aplauze.
Ziuganov a spus că partidul său face „tot ce poate” pentru a-l sprijini pe Putin și politicile acestuia, dar că guvernul „nu ascultă”. El a invocat și o ședință recentă de guvern convocată de Putin, pe care a descris-o drept „cea mai sumbră din ultimul timp”.
„Dacă voi (guvernul – n.r.) nu adoptați urgent măsuri financiare, economice și de altă natură, până în toamnă ne așteaptă o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917. Nu avem dreptul să repetăm asta. Să luăm niște decizii.”
Materialul notează că, deocamdată, în Rusia nu sunt semne de proteste sau tensiuni sociale majore, pe fondul cenzurii stricte, al interzicerii manifestațiilor, al pedepselor dure pentru opozanți și al influenței tot mai mari a Serviciului Federal de Securitate (succesor al KGB-ului sovietic).
În același timp, Putin și-a mustrat oficialii după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului și le-a cerut să vină cu noi măsuri pentru stimularea creșterii economice, potrivit articolului.
Avertismentul lui Ziuganov este relevant prin prisma poziției sale: partidul său, al doilea ca mărime în Parlament, îl susține de ani de zile pe Putin și politicile sale, criticând doar moderat partidul de guvernământ Rusia Unită. În acest context, mesajul despre risc de „revoluție” funcționează ca un semnal politic intern că deteriorarea economică poate deveni o vulnerabilitate, chiar și pentru actorii considerați, în mod tradițional, parte a arhitecturii de sprijin a regimului.
Recomandate
PSD își strânge parlamentarii joi, pe fondul întârzierii depunerii listei Guvernului și a programului de guvernare , într-un calendar de învestitură care riscă să alunece spre săptămâna viitoare, potrivit news.ro . Ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată joi, de la ora 11.00, la Parlament, în contextul în care premierul desemnat Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor și programul de guvernare, conform unor surse din partid. Depunerea documentelor, încă incertă Aceleași surse indică faptul că șansele ca Adrian Veștea să depună lista Cabinetului miercuri sunt „mici”, deoarece discuțiile pe măsurile din programul de guvernare sunt încă în desfășurare. Calendarul învestiturii, disputat între partide Inițial, obiectivul era ca votul de învestitură să fie dat până la finalul săptămânii. Însă PNL, USR și UDMR ar dori un calendar care să înceapă de săptămâna viitoare, luni sau marți, ceea ce ar împinge procedura de învestire dincolo de termenul avut în vedere la început. [...]
AUR spune că nu votează învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica parlamentară și prelungește blocajul politic , potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , președintele Consiliului Național al AUR, a afirmat miercuri seară că prima opțiune a partidului rămâne organizarea de alegeri anticipate. Peiu a respins ideea unui vot de învestitură pentru un guvern din care AUR nu face parte, invocând costuri electorale majore pentru partid. „Foarte simplu spus, dacă am vota acest guvern ne-am sinucide politic, am pierde 80% din votanți.” Ce transmite AUR despre votul din Parlament Liderul AUR a spus că nu vede un scenariu în care decizia să se schimbe „în orele următoare”. În cazul în care se ajunge totuși la vot fără un acord cu AUR, Peiu a indicat două variante de comportament parlamentar: fie partidul nu intră în sală, fie rămâne în bănci și răspunde „prezent, nu votez” la apelul nominal. În privința lui Mohammad Murad, menționat ca singurul parlamentar AUR care și-a exprimat public rezerve față de linia partidului, Peiu a susținut că acesta nu va vota învestirea dacă decizia oficială rămâne de respingere. Condițiile pentru eventuale negocieri, dacă pică Guvernul Veștea Peiu a spus că AUR ar putea intra în negocieri doar dacă Guvernul Veștea ar fi respins și ar fi desemnat un nou premier, însă „cu condiții clare”. În declarațiile citate, acestea sunt: tratament „ca orice alt partid” în discuțiile pentru guvernare; schimbări de politică economică, prin respingerea unui program „similar cu cel al Guvernului Bolojan”, inclusiv: revenirea la cotele de TVA anterioare; revenirea la impozitul pe dividende de 8%; readucerea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro; indexarea pensiilor; portofolii ministeriale, descrise ca „importante”. Întrebat ce preferă între participarea la guvernare și anticipate, Peiu a răspuns: „Alegeri anticipate. Nu există dubiu”. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din funcția de prim-vicepreședinte PNL pare o mișcare de protecție internă , menită să schimbe procedura prin care ar putea fi exclus din partid, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza este una de guvernanță de partid: cine are competența să decidă excluderea și în ce for. Conform Statutului PNL, excluderea unui membru care ocupă o funcție aleasă la Congres nu poate fi decisă decât de un Congres Extraordinar . În acest context, PNL are programat duminică un Congres Extraordinar în care își propune explicit excluderea din partid a lui Adrian Veștea și a altor „puciști” care ar urma să ocupe posturi într-un viitor Guvern Veștea, notează publicația. În cazul lui Veștea, analiza arată că acesta a ajuns prim-vicepreședinte în urma unui Congres și, întrucât numele său figurează deja pe decretul prezidențial de desemnare a unui candidat de premier, el poate fi exclus la Congresul de duminică. Cum schimbă demisia procedura de excludere Tot potrivit statutului invocat, liberalii care nu dețin funcții la nivel central pot fi excluși de organizația locală de care aparțin, cu validarea Biroului Permanent Județean. Prin demisia din funcția de prim-vicepreședinte, Cătălin Predoiu devine „simplu membru” al organizației locale Ploiești, ceea ce mută decizia de excludere din zona Congresului în zona organizației locale, cu validarea Biroului Permanent Județean Prahova. De ce contează: controlul deciziei se mută la nivel local Analiza indică și un element de context relevant pentru această mutare: organizația județeană Prahova este condusă de Mircea Roșca, descris ca unul dintre liderii județeni ai PNL care și-au exprimat sprijinul pentru un eventual Guvern Veștea. În această logică, demisia din conducerea centrală nu înseamnă retragere din partid, ci o repoziționare care ar putea face mai dificilă o excludere rapidă prin Congresul Extraordinar programat duminică. [...]
Parlamentul European analizează posibile sancțiuni împotriva eurodeputatei Diana Șoșoacă după participarea la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare internă: procedura poate duce la penalizări financiare și la limitarea temporară a drepturilor de participare și reprezentare în cadrul instituției. Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, a cerut o analiză după ce, „în urmă cu puțin timp”, a fost înregistrată o plângere la Parlamentul European privind deplasarea Dianei Șoșoacă la forumul organizat în Rusia, conform unor surse de la Strasbourg citate de publicație. Cum funcționează procedura și cine decide Metsola a transmis o solicitare către Grupul de control din comisia privind statutul deputaților din Parlamentul European. În urma verificărilor, comisia urmează să propună o pedeapsă, iar decizia finală de menținere sau nu a sancțiunii îi aparține președintei Parlamentului European. Ce sancțiuni sunt luate în calcul Potrivit informațiilor prezentate, sancțiunile posibile includ: penalizare financiară; suspendarea dreptului de a participa, pentru o perioadă, la ședințele de plen ale Parlamentului European; suspendarea, pentru o perioadă, a dreptului de a reprezenta oficial Parlamentul European în deplasări în străinătate. Reacțiile: apărarea Dianei Șoșoacă și criticile din PE Diana Șoșoacă susține că nu ar fi folosit fonduri ale Uniunii Europene pentru deplasare și afirmă că nu a fost informată despre o investigație. „Nu e prima oară când am plecat în Rusia. N-am folosit niciodată fondurile Uniunii Europene, pentru că nu ai cum. Pentru a pleca într-o delegație cu fonduri ale Uniunii Europene, trebuie să faci o cerere și să ți se aprobe acea plecare pe bani europeni. Nici măcar nu am făcut așa ceva. Deocamdată, pe mine nu m-a anunțat nimeni că e să vă investigați.” Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că prezența ei în Rusia a generat un șoc în rândul multor membri ai Parlamentului European, inclusiv în contextul unor poziții considerate favorabile Federației Ruse. „Toată lumea a fost șocată să vadă că un membru al Parlamentului European, chiar dacă se știa de mult timp că are poziții favorabile Federației Ruse, are contacte cu Federația Rusă. Chiar dacă aceste lucruri au fost cunoscute, a fost un șoc pentru multă lume să o vadă în Federația Rusă.” În acest stadiu, potrivit informațiilor disponibile, analiza este în curs, iar eventualele sancțiuni depind de concluziile comisiei și de decizia finală a președintei Parlamentului European. [...]
Summitul Consiliului European pune pe masă bugetul UE 2028–2034 și agenda de competitivitate , iar România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, care pleacă la Bruxelles pentru reuniunea din 18–19 iunie, potrivit G4Media . Miza este una cu impact direct asupra economiei: direcțiile de finanțare și regulile bugetare ale Uniunii pentru următorul ciclu, alături de măsuri legate de costurile energiei și de piața unică. Președintele va participa la summit în contextul unei crize politice majore la București; de la nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier desemnat, șeful statului nu a mai avut ieșiri sau poziții publice pe acest subiect, menționează publicația, precizând că au existat doar consultări informale cu liderii de partide. Bugetul UE 2028–2034: negocieri pentru „resurse proprii” și un acord până la final de an Un punct central al reuniunii este Cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2028–2034, adică bugetul pe termen lung al UE. Liderii vor continua discuțiile pornind de la un „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026 și vor aborda elementele principale ale bugetului, inclusiv progresele privind „noile resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE). Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru obținerea unui acord până la sfârșitul anului. Competitivitate: simplificare, energie și digitalizare Pe agenda Consiliului se află și competitivitatea, cu o trecere în revistă a progreselor pe agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare pentru inițiative legislative și de politică în cinci domenii-cheie: simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative; aprofundarea și consolidarea pieței unice; promovarea unei agende comerciale ambițioase; reducerea costurilor energiei, cu promovarea decarbonizării; accelerarea transformării digitale și a transformării prin inteligența artificială. Liderii vor discuta și despre dezechilibrele macroeconomice la nivel mondial și impactul lor asupra competitivității și prosperității Europei, cu scopul de a contura o înțelegere comună a provocărilor și de a orienta lucrările viitoare ale Comisiei. Ucraina, extindere și securitate: teme cu efecte economice și de apărare Summitul are loc pe fondul încheierii reuniunii G7 din Franța, unde au participat liderii europeni alături de președintele SUA, Donald Trump, notează G4Media. În privința Ucrainei, liderii îl vor asculta pe președintele Volodimir Zelenski despre evoluțiile recente. La capitolul extindere, se discută deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Pe apărare și securitate europeană, liderii vor discuta punerea în aplicare a agendei UE privind „pregătirea pentru apărare”. În acest context, sunt menționate recente incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, ca argument pentru necesitatea de a continua acțiunea, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE. Migrație și droguri ilicite Pe listă mai sunt migrația (cu o evaluare a progreselor privind punerea în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului) și combaterea drogurilor ilicite, prin discutarea implementării Strategiei UE în materie de droguri. Orientul Mijlociu: energie și riscuri de piață Liderii UE vor discuta și evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și impactul asupra prețurilor energiei, situația din Gaza și Cisiordania, precum și evoluțiile din Liban, cu referire la sprijinul UE pentru încetarea focului și pentru statul și poporul libanez. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din conducerea PNL redeschide discuția despre stabilitatea decizională a partidului după schimbarea de linie privind guvernarea , într-un moment în care liberalii tocmai au ales opoziția, deși Predoiu pledase public pentru continuarea guvernării, potrivit news.ro . Predoiu demisionează din funcția de prim-vicepreședinte al PNL la mai puțin de un an de la alegerea sa la Congresul din iulie 2025. În același timp, el este prezentat ca „vicepremier demis” și rămâne ministru al Afacerilor Interne, având și interimatul la Justiție, conform aceleiași surse. Un element relevant pentru dinamica internă a PNL este ruptura dintre poziția exprimată de Predoiu imediat după căderea guvernului Bolojan și decizia partidului. El a declarat atunci că „PNL trebuie să continue guvernarea. Nu trebuie să o abandonăm”, însă, la câteva ore, colegii săi au votat ca PNL să rămână în opoziție. Un profil cu greutate executivă, dar cu rol politic volatil news.ro trece în revistă o carieră publică dominată de continuitate în funcții executive, Predoiu fiind descris drept un ministru „tehnocrat sau indispensabil” în perioade de tranziție și ca un politician care a rămas în funcție în cinci guverne. În total, Predoiu este indicat drept cel mai longeviv ministru postdecembrist, cu 9 ani, 10 luni și 13 zile în portofolii guvernamentale, în special la Justiție și Interne. Reperele din cariera guvernamentală Potrivit datelor sintetizate în material, Predoiu a ocupat: Ministru al Justiției : 6 ani, 9 luni și 17 zile , în trei perioade (2008–2012, 2019–2020, 2021–2023); Ministru al Afacerilor Interne : 2 ani, 10 luni și 26 de zile , din iunie 2023 până „în prezent”, cu mențiunea că a păstrat portofoliul în guvernele Ciolacu până la 6 mai 2025 și apoi a revenit la Interne după perioada de premier interimar; Prim-ministru interimar : de trei ori (6–9 februarie 2012; 12–15 iunie 2023; 6 mai–23 iunie 2025, ultima perioadă fiind de 48 de zile ). Context politic și instituțional În plan parlamentar, Predoiu a fost deputat în legislaturile 2016–2020 și 2020–2024, iar din decembrie 2024 este senator de Prahova. Ca ministru de Interne, este și membru al CSAT. În interiorul PNL, el a fost președinte interimar al partidului pentru trei luni în 2025, după suspendarea lui Ilie Bolojan, iar ulterior a fost ales prim-vicepreședinte la Congresul din iulie 2025. Ce contează pentru PNL Demisia unui prim-vicepreședinte la mai puțin de un an de la alegere, pe fondul unei decizii strategice majore (guvernare vs. opoziție) luate împotriva poziției exprimate de acesta, indică o perioadă de reconfigurare internă. Materialul nu precizează cine îi va prelua atribuțiile în conducerea PNL și nici calendarul unei eventuale înlocuiri. [...]
