Știri
Știri din categoria Politică

Guvernul neagă existența unei liste de interimari, iar informațiile privind înlocuirea ministrului Agriculturii, Florin Ionuț Barbu, cu Diana Buzoianu sunt „false”, potrivit unei precizări transmise de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, citată de AgroInfo.
Miza este una operațională: Guvernul susține că își continuă activitatea „în formula în care a fost învestit de parlament”, ceea ce ar exclude, în acest moment, numiri rapide de miniștri interimari pe portofoliile care ar putea deveni vacante în scenariul retragerii miniștrilor PSD.
Ioana Dogioiu afirmă că nu există propuneri pentru numirea unor miniștri interimari și că listele apărute în spațiul public nu au bază reală.
„Ca urmare a unor informații vehiculate în spațiul public, precizez că nu există propuneri privind numirea unor miniștri interimari. Guvernul își desfășoară în prezent activitatea în formula în care a fost învestit de parlament. Listele vehiculate în mass-media cu așa-zise propuneri de miniștri interimari sunt false și nu se bazează pe informații reale.”
În acest context, informația apărută „ieri” în media, potrivit căreia Florin Barbu ar urma să fie înlocuit la Agricultură de Diana Buzoianu (ministrul Mediului), este calificată drept falsă.
Articolul notează că, „potrivit unor surse politice”, miniștrii PSD ar urma să demisioneze „în această dimineață”. Informația este prezentată ca atribuție către surse politice, fără alte detalii în material.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a discutat cu UDMR despre funcționarea guvernului într-o „situație ipotetică” de retragere a miniștrilor PSD și a spus că s-a convenit ca posturile vacante să fie acoperite „cât se poate de repede” de titularii portofoliilor rămase, pentru ca proiectele în derulare să continue.
Bolojan a avut discuții similare și cu deputații minorităților naționale, iar marți și cu liderul USR, Dominic Fritz, pe aceeași logică: dacă apar vacanțe, miniștrii rămași ar urma să preia temporar responsabilitățile.
Recomandate

PNL ridică miza în negocierile pentru guvern și amenință cu excluderi pentru liberalii care ar vota sau ar intra într-un cabinet condus de un premier „impus”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de Sebastian Burduja , președintele PNL București, după ședința conducerii naționale a partidului. Burduja spune că PNL a decis să nu susțină formarea unui guvern cu PSD și că partidul nu va accepta un premier desemnat „peste capul” liberalilor, în condițiile unui termen „mâine ora 10” pentru depunerea mandatului de către premierul desemnat. Deciziile anunțate după ședința conducerii PNL În postarea sa, Burduja a enumerat trei puncte votate „pentru”: PNL nu face guvern cu PSD, „așa cum am mai decis de 3 ori”. PNL nu sprijină „un premier impus peste capul nostru”. Dacă guvernul propus ajunge la vot, PNL nu îl va vota, iar nerespectarea deciziei „va duce la excludere”. Aceeași sancțiune ar urma să se aplice oricărui membru PNL care acceptă să facă parte din guvernul propus. PNL cere reluarea imediată a consultărilor politice cu partidele, „în acord cu prevederile constituționale”, pentru deblocarea situației, cu mandatarea președintelui Ilie Bolojan „în acest sens”. De ce contează: risc de blocaj politic și disciplină internă mai dură Prin introducerea explicită a sancțiunii de excludere, PNL încearcă să își consolideze disciplina internă într-un moment în care negocierile pentru formarea guvernului sunt tensionate, iar partidul vrea să evite scenariul în care o parte dintre parlamentari ar susține o altă formulă decât cea decisă în conducere. Burduja a descris ședința drept mai tensionată decât se aștepta, invocând presiuni politice, și a argumentat că un partid care acceptă să i se „impună” premierul „își pierde cuvântul”. „Un partid care lasă pe alții să-i impună premierul, împotriva a ceea ce a hotărât el însuși, se desființează cu mâna lui.” Ce urmează, în viziunea lui Burduja Burduja a susținut că responsabilitatea formării unui nou guvern revine celor care au contribuit la căderea celui anterior și a indicat ca opțiune finală alegerile anticipate, dacă nu se ajunge la o soluție. „Cei care au dărâmat guvernul Bolojan, aceia să facă altul… Iar dacă nu vreți sau nu puteți, mai rămâne un singur drum cinstit: alegeri anticipate.” [...]

Robert Negoiță susține un guvern minoritar cu Ilie Bolojan premier și spune că o astfel de formulă ar fi preferabilă alegerilor anticipate, în contextul crizei politice în curs, potrivit Digi24 . Primarul Sectorului 3 afirmă că nu a fost surprins de evoluții și lasă să se înțeleagă că „știa” de existența unor „anumite complicități”. În interviul acordat Digi24, Negoiță spune că nu are „așteptări” de la „anumite personaje”, indicând că ar putea avea, totuși, „poate de la președinte”. „Când credeam că le-am văzut pe toate, iată că am mai văzut și chestiunea asta. Pe mine, sincer, nu m-a surprins, pentru că eu cunosc personajele implicate. Dacă pe dumneavoastră v-a surprins, pe mine nu. Nu am astfel de trăiri, pentru că nu am așteptări.” „De la anumite personaje. Încerc să mă abțin. Poate de la președinte.” „Complicități” și referirea la referendumul pe București Negoiță afirmă că „știa” de existența unor „anumite complicități” și leagă afirmația de perioada referendumului pe București, când, spune el, li s-ar fi cerut „să nu vorbească”, deși consideră că „ce s-a întâmplat atunci este foarte în neregulă, principial”. „Chiar dacă n-am vorbit, știam că există anumite complicități. Le știam. Atunci când s-a făcut referendumul pe București, ca să se ducă totul la primarul general, ni s-a spus să nu vorbim. Cu toate că știm cu toții că ce s-a întâmplat atunci este foarte în neregulă, principial.” De ce mizează pe un guvern minoritar Primarul Sectorului 3 spune că „cea mai bună variantă era să nu ajungem aici” și că nu a înțeles „foarte exact” de ce s-a ajuns la situația actuală. Întrebat despre un guvern PNL–USR–UDMR condus de Ilie Bolojan și susținut în Parlament de PSD, Negoiță răspunde că ar fi „o soluție benefică”, condiționată de un program și principii. „Din punctul meu de vedere este o soluție benefică. Ilie Bolojan să fie premier și să fie susținut din opoziție, pe un program de guvernare și pe anumite principii, așa cum s-a mai întâmplat.” Negoiță mai afirmă că, din experiența ultimilor ani, un executiv minoritar „asumat” ar fi preferabil unui guvern de tehnocrați, pe motiv de responsabilitate politică. Mesaj către PSD: apreciere pentru Grindeanu, dar fără „soluții miraculoase” Negoiță are și o evaluare la adresa liderului interimar al PSD, Sorin Grindeanu , despre care spune că dă dovadă de „maturitate” prin faptul că nu se grăbește să ceară funcția de premier. În același timp, susține că nu se așteaptă la diferențe radicale de politici publice, invocând limitele soluțiilor „la nivel macro”. „Nu există formule miraculoase și nici magicieni secreți care să știe să facă altceva.” [...]

Votul pentru cabinetul Veștea poate declanșa o ruptură în PNL , cu efect direct asupra stabilității majorității și a felului în care se va reconfigura guvernarea în următoarele luni, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza imediată este dacă premierul desemnat Adrian Veștea trece de Parlament în condițiile în care partidul său a decis oficial să nu-i voteze echipa. În Biroul Executiv al PNL, liberalii au votat cu 41 la 13 împotriva susținerii cabinetului pe care urmează să îl propună Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan . Decizia de desemnare ar fi venit fără discuții prealabile cu reprezentanții PNL, pe fondul blocajului politic de o lună în care, susține analiza, niciun partid nu a vrut să-și asume guvernarea. Risc de excluderi și congres extraordinar În interiorul PNL, mai mulți șefi de filiale au cerut excluderea lui Veștea și convocarea unui congres extraordinar. Textul indică faptul că un prim-vicepreședinte nu poate fi exclus decât de Congres și că, dintre cei patru prim-vicepreședinți, trei ar putea ajunge pe lista de excluderi dacă votează un guvern pe care partidul a decis să nu-l susțină: Adrian Veștea Cătălin Predoiu Nicoleta Pauliuc Al patrulea prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu, este prezentat ca susținător al lui Ilie Bolojan. De ce contează votul din Parlament Analiza susține că „jocurile nu sunt încă făcute” și că o parte dintre parlamentarii liberali care erau gata să treacă în tabăra lui Veștea ar putea să se răzgândească după votul intern 41–13. În ecuație intră și voturile UDMR, precum și numărul liberalilor care ar putea migra între tabere. Textul conturează trei scenarii, în funcție de rezultatul votului din Parlament și de dinamica internă din PNL: Dacă guvernul Veștea trece , excluderile devin mai greu de realizat, iar Veștea ar urma să negocieze din poziția de prim-ministru, inclusiv în perspectiva congresului PNL. Nu este exclusă o ruptură , dar analiza amintește costul precedentului din 2021, când plecarea lui Ludovic Orban a dus la eșecul noii grupări de a intra în Parlament. Dacă guvernul Veștea nu trece (variantă considerată mai puțin probabilă în text), congresul ar rămâne esențial pentru stabilirea strategiei până la alegerile din 2028 și pentru definirea unor „linii roșii” interne. În plan politic mai larg, analiza apreciază că, pe termen scurt, Nicușor Dan ar câștiga confruntarea cu Ilie Bolojan dacă guvernul Veștea trece, însă pe termen lung președintele ar fi pierdut din susținerea electorală, în timp ce Bolojan ar fi devenit „liderul Opoziției democratice”, cu sprijin în creștere, în ciuda unor erori strategice ca premier. [...]

UDMR condiționează deblocarea negocierilor pentru un guvern cu puteri depline de renunțarea la varianta Ilie Bolojan premier , iar miza imediată este evitarea prelungirii interimatului „până în septembrie”, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, a spus că se așteaptă la „o flexibilizare a pozițiilor” în discuțiile despre formarea unei majorități și a susținut că, în contextul politic actual, „Ilie Bolojan nu mai poate fi premier”. În același timp, el a insistat că „altă aritmetică nu există în acest Parlament”, sugerând că opțiunile de guvernare rămân limitate la formule care pot strânge voturi suficiente. Ce formule de guvern invocă UDMR Csoma Botond a indicat două variante de lucru, ambele dependente de negocieri între partidele din fostele formule de guvernare: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, „eventual” sprijinit de PSD; refacerea vechii coaliții (integral sau parțial). În ambele scenarii, UDMR pune accent pe reluarea dialogului politic, pe care o consideră cauza principală a blocajului. Presiunea termenului: interimatul și riscul de prelungire Întrebat dacă renunțarea la Ilie Bolojan ar putea debloca situația, liderul deputaților UDMR a răspuns că ar fi o soluție, argumentând că România are nevoie rapid de un guvern cu atribuții depline. „Nu putem să mergem cu un Guvern interimar cu atribuții foarte puține până în septembrie. Trebuie să avem un Guvern cât mai repede.” Ce urmează, în funcție de mandatul lui Adrian Veștea Csoma Botond a afirmat că „avem un premier desemnat” în acest moment. El a adăugat că, dacă Adrian Veștea ar decide să renunțe la mandat, ar fi necesare noi discuții la Palatul Cotroceni. În paralel, UDMR spune că a analizat „lipsa dialogului” și că ar trebui luată „cât mai rapid” o decizie politică, inclusiv prin discuții cu partidele din fosta coaliție și cu președintele Nicușor Dan. Contextul imediat este decizia UDMR de a nu participa la guvernare, anunțată tot marți, într-un material separat al agenției. [...]

PNL, USR și UDMR își coordonează o ieșire din blocajul guvernamental fără AUR , mizând fie pe un cabinet condus de PSD, fie pe un guvern minoritar susținut de social-democrați, potrivit informațiilor publicate de Antena 3 . Miza imediată este formarea unei majorități funcționale în Parlament, după ce, conform sursei, a doua propunere de premier a președintelui Nicușor Dan , Adrian Veștea, nu ar strânge voturile necesare. Întâlnirea, descrisă ca „secretă”, ar fi avut loc marți dimineață între Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz, care ar fi decis să își coordoneze pozițiile și propunerile ce urmează să fie prezentate președintelui, în contextul crizei politice. Potrivit surselor citate de Antena 3, Bolojan ar fi devenit „mult mai flexibil” și ar fi renunțat la ideea de a cere din nou nominalizarea sa ca premier, pentru a permite reluarea discuțiilor cu PSD și refacerea colaborării între cele patru partide pro-europene. Două variante de guvernare, ambele cu PSD în ecuație Conform informațiilor din articol, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit să susțină împreună două opțiuni: Mandat pentru formarea Guvernului acordat lui Sorin Grindeanu (PSD) , cu sprijin parlamentar din partea PNL, USR și UDMR pe baza unui protocol axat pe „marile obiective” ale României (în text sunt menționate PNRR , SAFE, OECD). Guvern minoritar PNL–USR–UDMR , care nu ar fi condus de Ilie Bolojan și care ar urma să fie susținut în Parlament de PSD , pe un protocol similar. În discuția de marți dimineață, potrivit sursei, nu s-ar fi avansat nume de potențiali premieri, însă s-ar fi stabilit explicit ca numele lui Ilie Bolojan să nu fie propus, pentru a debloca negocierile. De ce cade varianta Veștea și ce urmează Antena 3 notează că cei trei lideri ar fi anticipat că Adrian Veștea nu va reuși să obțină validarea Parlamentului, ceea ce ar duce la reluarea consultărilor la Palatul Cotroceni. În acest scenariu, sursa susține că o majoritate care să ocolească AUR ar fi posibilă doar cu cele patru partide pro-europene. În context, articolul menționează și o rundă de discuții de luni seara între Nicușor Dan și Kelemen Hunor, Adrian Veștea și Sorin Grindeanu, în care ar fi fost ridicată problema susținerii în Parlament a guvernului Veștea de către parlamentari „extremiști și anti-occidentali”, aspect care ar fi determinat UDMR să respingă oferta de a participa la guvernare. Marți după-amiază ar fi continuat discuții „încrucișate” între președinte, premierul desemnat și liderii partidelor, după ce decizia UDMR ar fi făcut evidentă imposibilitatea formării unei majorități pentru validarea lui Veștea. [...]

Premierul desemnat Adrian Veştea mizează pe o formulă PSD–PNL cu miniștri tehnocrați, pentru a trece rapid votul Parlamentului , potrivit news.ro . Mesajul indică o încercare de a securiza o majoritate funcțională într-un calendar scurt, cu accent pe „responsabilitatea” guvernării. Veştea a spus marți seară, la România TV, că va propune „un guvern politic” din care să facă parte Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat și „reprezentanţi din zona tehnocrată, din zona tehnică”. El a adăugat că unii dintre tehnocrații vizați „poate s-au regăsit şi pe lista lui Eugen Tomac”. Ce semnal dă despre negocieri: USR, lăsat în afara formulei Întrebat dacă exclude USR din viitorul cabinet, Veştea a indicat că nu a insistat în această direcție, invocând pozițiile publice ale unor lideri politici și timpul scurt avut la dispoziție. „Am considerat că luând o astfel de hotărâre nici nu are rost să te apuci să mai insişti foarte mult, fiindcă ţara aşteaptă să fie guvernată.” UDMR , invitat la guvernare, dar cu rezerve din partea formațiunii Premierul desemnat a afirmat că îi așteaptă pe cei de la UDMR să intre în guvernul pe care îl va propune și a susținut că are o colaborare bună cu formațiunea. În același timp, a relatat că reprezentanții UDMR i-ar fi transmis că decizia de a nu susține guvernul nu ține de persoana sa, ci de o poziție discutată în partid, inclusiv în teritoriu. Veştea a mai spus că ar urma o discuție „mâine” la nivelul UDMR și că speră într-o decizie pozitivă după evaluarea cabinetului, argumentând din nou cu nevoia de guvernare și trecerea prin votul Parlamentului. [...]