Știri
Știri din categoria Politică
Volodîmîr Zelenski avertizează că relaxarea sancțiunilor americane împotriva Rusiei riscă să prelungească războiul, după ce președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv de suspendare a unor măsuri prevăzute în „Graham Act”, potrivit Kyiv Post. Miza, în lectura Kievului, este una operațional-economică: orice „acomodare” care redeschide fluxuri comerciale și venituri pentru Moscova poate alimenta capacitatea Rusiei de a continua loviturile, inclusiv asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Zelenski a spus că decizia de a renunța la sancțiuni și tarife este „o greșeală” și a legat-o de un tipar mai larg de concesii economice către Rusia. În declarațiile către jurnaliști, liderul ucrainean a indicat în mod special acordul bilateral privind motorina drept „primul pas” și a susținut că o astfel de abordare nu îl va opri pe Vladimir Putin, ci îl va încuraja.
„Mi se pare că este imposibil să-l oprești pe Putin în acest fel. Dimpotrivă, el simte bucurie, fericire că are un astfel de sprijin.”
În același timp, Zelenski a mulțumit congresmenilor americani care au susținut adoptarea legislației, descriind votul ca pe o victorie cu sprijin bipartizan, și a criticat decizia Casei Albe de a o ocoli prin ordin executiv.
Potrivit articolului, Trump a semnat vineri, 16 octombrie, un ordin executiv care a suspendat tarife comerciale și sancțiuni secundare (adică măsuri care vizează și entități din țări terțe care fac afaceri cu Rusia) prevăzute în „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, cu 48 de ore înainte ca acestea să intre în vigoare, duminică, 18 octombrie.
Pachetul suspendat includea, între altele:
Ordinul invocă Secțiunea 115 din „Graham Act”, care permite executivului să renunțe la penalități dacă certifică în fața Congresului că măsura servește intereselor naționale ale SUA. Kyiv Post notează însă că administrația nu a oferit public detalii despre rațiunea strategică a acestei decizii.
Renunțarea la sancțiuni vine după un acord comercial anunțat pe 9 octombrie între Trump și Putin, prin care Rusia ar urma să exporte motorină rafinată pe piețele internaționale până în 2027, cu obiectivul declarat de a reduce costurile la carburanți înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului în SUA.
Pentru a permite livrările, Departamentul Trezoreriei a emis o licență generală care autorizează tranzacții ce implică motorină rusească până în aprilie 2027. Oficialii ucraineni, citați de publicație, avertizează că accesul Rusiei la piețele globale pentru hidrocarburi rafinate îi poate aduce venituri în valută forte, folosite pentru finanțarea operațiunilor militare și a bombardamentelor pe distanțe lungi asupra rețelei energetice ucrainene.
În acest context, Zelenski a reiterat că o reducere durabilă a escaladării ar necesita creșterea presiunii economice asupra Moscovei și menținerea unei descurajări credibile, nu relaxări unilaterale înainte de sezonul rece.
Recomandate
Documente scurse arată că marile companii tech au finanțat cu zeci de milioane proiectul „balului” lui Trump, pe fondul suspiciunilor de influență politică , potrivit Gizmodo , care citează o investigație The Washington Post despre donații direcționate către o entitate asociată președintelui SUA. Conform documentelor prezentate de The Washington Post, patru donatori au contribuit cu câte 25 de milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) fiecare: Apple, Nvidia, Adelson Family Foundation și Charlie Ergen (fondator Dish Network și EchoStar). Lista include și alte contribuții semnificative din tehnologie, criptomonede și apărare, unele dintre ele cerute să rămână anonime. Cine a dat bani și cât The Washington Post indică, între altele, următoarele sume: Microsoft: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Meta: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Amazon: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Cisco: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Palantir: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Lockheed Martin: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Comcast: 7,5 milioane dolari (aprox. 35 milioane lei) T-Mobile: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Tyler și Cameron Winklevoss: peste 5 milioane dolari în bitcoin (echivalent în dolari, potrivit publicației) Investigația mai menționează donatori care nu erau cunoscuți anterior: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) de la ServiceNow, plus angajamente („commitments”) de 2 milioane dolari (aprox. 9 milioane lei) de la Salesforce și 1 milion dolari (aprox. 4,6 milioane lei) de la CEO-ul Salesforce, Marc Benioff. Prin ce mecanism au fost făcute donațiile și de ce contează politic Donațiile ar fi fost direcționate oficial către un ONG numit Trust for the National Mall . Senatoarea democrată Elizabeth Warren acuză organizația că ar funcționa ca „un vehicul pentru strângere de fonduri politizată, trafic de influență și acces al donatorilor la președintele Trump”, în contextul obiectivului de a construi un ballroom la Casa Albă estimat la 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei). Un caz aparte este Google: ar fi „donat” 22 de milioane de dolari (aprox. 101 milioane lei), bani despre care se afirmă că provin dintr-o înțelegere juridică după ce YouTube l-a blocat pe Trump în urma evenimentelor din 6 ianuarie 2021. Potrivit materialului, compania ar fi acceptat la final de 2025 să plătească 24,5 milioane de dolari (aprox. 113 milioane lei), din care 22 de milioane către Trust for the National Mall. AT&T apare în documente ca având „promis” 5 milioane de dolari, însă compania a declarat pentru The Washington Post că nu știe despre ce listă este vorba și că nu intenționează să contribuie. Donații secrete, contracte publice și costuri mai mari decât s-a spus inițial The Washington Post notează că unele companii au cerut ca donațiile să rămână anonime, inclusiv Nvidia. Un purtător de cuvânt al Nvidia a transmis către Gizmodo că donația a fost făcută către „un trust nepartizan” și că sprijinul companiei pentru SUA este „independent de orice interese de afaceri”. În cazul Salesforce, investigația leagă contextul donațiilor de contracte guvernamentale obținute după venirea lui Trump la putere în ianuarie 2025, inclusiv un contract al armatei americane de până la 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,8 miliarde lei). ServiceNow a spus pentru Gizmodo că a ales ca donația să fie „pe deplin vizibilă”, iar Salesforce nu a răspuns imediat întrebărilor trimise pe e-mail, potrivit articolului. Pe costuri, Trump a avansat în 2025 o estimare de 250 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei), iar ulterior a vorbit despre strângerea a 400 de milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei). Documente scurse indică însă un cost total mai aproape de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,76 miliarde lei), iar „mai mult de jumătate” ar urma să vină de la contribuabili, potrivit The Washington Post. Ce lipsește din listă și ce rămâne de urmărit Materialul remarcă absența unor nume precum SpaceX, OpenAI sau Anthropic din lista donatorilor menționați. În paralel, este amintit că Elon Musk ar fi cheltuit cel puțin 366 de milioane de dolari (aprox. 1,68 miliarde lei) pentru alegerile de la mijloc de mandat, pentru a sprijini republicanii. În lipsa unor clarificări oficiale complete despre criteriile de selecție a donatorilor, condițiile donațiilor și eventualele beneficii de acces, miza politică rămâne potențialul conflict între finanțarea „privată” a unui proiect asociat președintelui și relația companiilor cu statul american, inclusiv prin contracte publice și decizii de reglementare. [...]
Marea Britanie își reafirmă sprijinul pentru Ucraina printr-un pachet de sancțiuni și ajutor militar , pe fondul noilor tensiuni dintre Kiev și Casa Albă condusă de Donald Trump, în timp ce Volodîmîr Zelenski este primit la Londra inclusiv de Regele Charles. Informațiile apar în Politico . Zelenski a anunțat într-o postare pe X că, în timpul vizitei de miercuri în Regatul Unit, se va întâlni atât cu monarhul britanic, cât și cu premierul Andy Burnham , la Downing Street. Vizita vine după ce Trump l-a criticat pe liderul ucrainean și după ce a încheiat un acord cu Moscova pentru ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor rusești de motorină, potrivit aceleiași surse. Semnal politic cu efecte concrete: sancțiuni, rachete și finanțare Downing Street a transmis că premierul britanic a cerut miniștrilor să pregătească, în următoarele săptămâni, propuneri pentru sancțiuni suplimentare, ajutor militar și pachete fiscale de sprijin pentru Ucraina. Măsurile anunțate includ: livrarea de rachete sol-aer în valoare de 45 milioane lire sterline; implementarea unei interdicții privind exporturile rusești de gaz natural lichefiat (GNL); accelerarea livrărilor a peste 5.000 de „Lightweight Multirole Missiles” către Ucraina, pe parcursul a patru ani, finanțate cu 1,6 miliarde lire sterline. Primire „fără precedent” la Downing Street Zelenski urmează să primească o gardă ceremonială din partea No.12 Company The Irish Guards la sosirea sa la Downing Street miercuri după-amiază, iar un purtător de cuvânt al biroului premierului a spus că gestul este considerat „fără precedent”. În paralel, Regele Charles este programat să îl primească pe președintele ucrainean în audiență, într-o nouă rundă de întâlniri care, potrivit Politico, urmăresc să susțină public liderul de la Kiev într-un moment sensibil. Context: Londra încearcă să „repare punți” cu Washingtonul Politico notează că aceasta este prima vizită a lui Zelenski într-o capitală europeană de la anunțul făcut vinerea trecută de Trump privind acordul cu Rusia și a doua întâlnire a liderului ucrainean cu Burnham. Burnham a evitat până acum să îl condamne pe președintele SUA pentru înțelegerea cu Moscova, spunând parlamentarilor că vrea să „încerce să repare punți astfel încât sprijinul să revină”. Într-o declarație emisă înaintea vizitei, premierul britanic a insistat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit” și legat de securitatea Regatului Unit. [...]
Risc de blocaj bugetar și operațional : disputa din PNL privind votul pentru „Guvernul Luca Niculescu” pune presiune pe instalarea rapidă a unui Executiv cu puteri depline, pe fondul avertismentelor că fără rectificare bugetară pot fi afectate servicii publice de bază, inclusiv funcționarea ambulanțelor, potrivit Știrile Pro TV . În partid, pozițiile sunt împărțite între cei care cer respingerea Cabinetului pentru a forța alegeri anticipate și cei care susțin votarea noului Executiv pentru a opri criza politică. PNL Iași a anunțat sâmbătă, cu câteva ore înaintea ședinței în care PNL urmează să decidă poziționarea față de guvern, că nu susține învestirea Cabinetului Niculescu, decizia fiind luată în unanimitate de Biroul Politic Județean. Filiala ieșeană susține că „soluția legitimă” rămâne formarea unei „majorități reformiste credibile” sau, în lipsa acesteia, revenirea la vot prin alegeri anticipate. În aceeași linie, deputatul liberal Octavian Oprea a scris pe Facebook că, după ce a citit lista de miniștri și programul, Parlamentul ar trebui să respingă guvernul, iar președintele Nicușor Dan „să nu mai aibă altă cale decât alegerile anticipate”. Pe zona critică la adresa conducerii PNL, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, inițiator al Platformei Liberal Conservatoare din partid, a atacat public ideea de a poza în „salvator” după declanșarea crizei, într-un mesaj îndreptat împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan . Tișe a distribuit anterior și un „Manifest”, preluat și de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, în care apare mesajul: „Ajunge, Ilie! România are nevoie urgentă de un guvern!”. Miza imediată: rectificarea bugetară și continuitatea serviciilor publice Ilie Bolojan a transmis joi că un vot pentru învestirea Guvernului Niculescu ar putea avea pentru PNL nu doar costuri politice, ci și personale, iar decizia finală urma să fie luată la finalul săptămânii. Vineri seară, Bolojan a avertizat că, în lipsa unui guvern cu puteri depline, situația României „se va complica și mai mult” și a legat direct problema de rectificarea bugetară. Potrivit lui, fără alocări suplimentare, „servicii publice de bază” ar putea să nu mai funcționeze într-o perioadă relativ scurtă, dând ca exemplu ambulanțele care, fără motorina necesară, nu ar putea ajunge la cazuri medicale. Declarațiile au fost făcute la Digi24, potrivit News.ro. Cum își justifică PNL un eventual vot „de instalare”, nu „de susținere” Bolojan a mai spus că PSD își asumă persoanele propuse pentru guvern, inclusiv pe Marian Neacșu, despre care afirmă că a fost condamnat penal, și a invocat și numele lui Florin Manole, menționat în scandalul legat de zborul către Mykonos. În același timp, liderul PNL a încercat să delimiteze un eventual vot al liberalilor de o susținere politică a Cabinetului: „Dacă PNL va da un vot de instalare, asta nu înseamnă că e un vot de susţinere sau că PNL ar gira componenţa unui astfel de guvern.” El a arătat că, dacă guvernul va trece, acesta se bazează pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, „realitatea” fiind că PSD își asumă aceste propuneri. Ce urmează PNL urma să decidă la finalul săptămânii poziția oficială față de învestirea „Guvernului Luca Niculescu”, în condițiile în care în partid există atât filiale care anunță explicit opoziția, cât și presiunea argumentului operațional invocat de conducere: fără guvern cu puteri depline și fără rectificare bugetară, riscul de disfuncționalități în servicii publice crește rapid. [...]
PNL își joacă sâmbătă opțiunea care poate prelungi criza politică sau debloca guvernarea , înaintea votului de marți din Parlament pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu , potrivit News . Biroul Politic Național al partidului se reunește la ora 13.00, iar în interiorul PNL există poziții divergente: o parte cere respingerea Cabinetului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin votarea Executivului pentru a opri blocajul. Decizia PNL, între anticipate și un guvern „cu puteri depline” Miza ședinței este linia oficială a partidului la votul din Parlament de marți. În scenariul respingerii, unii liberali indică drept consecință alegeri anticipate. În scenariul susținerii, argumentul invocat este nevoia de a pune capăt crizei politice. Tabăra care cere respingerea Guvernului Niculescu Deputatul liberal Octavian Oprea a scris vineri, pe Facebook, că după ce a citit lista de miniștri și programul de guvernare, Parlamentul ar trebui să respingă Guvernul Niculescu, iar președintele Nicușor Dan „să nu mai aibă altă cale decât alegerile anticipate”. Și liderul PNL Vrancea, deputatul Dragoș Ciobotaru, descrie decizia drept „cea mai dureroasă”, dar susține că PNL nu poate vota actuala formulă, invocând, între altele, faptul că s-a ajuns la „un guvern mixt, cu 11 miniștri PSD” și afirmând că vicepremierul și ministrul de Interne ar fi „o persoană condamnată penal”. În mesajul său, Ciobotaru pune responsabilitatea crizei pe PSD și spune că liberalii nu ar trebui să o „acopere” prin vot. Presiune internă pe conducerea PNL: mesajele lui Alin Tișe Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, unul dintre inițiatorii Platformei Liberal Conservatoare din PNL, îl critică pe președintele partidului, Ilie Bolojan , într-o serie de postări. Tișe folosește o metaforă despre responsabilitatea pentru criză și cere accelerarea instalării unui guvern, într-un „Manifest” distribuit, potrivit News, și de europarlamentarul Rareș Bogdan. Ce a transmis Ilie Bolojan înainte de decizia finală Ilie Bolojan a spus joi că un vot pentru învestirea Guvernului Niculescu – pe care îl descrie ca o revenire a PSD la guvernare „cu nume de la care nu ai așteptări” – ar putea avea pentru PNL nu doar costuri politice, ci și personale, precizând că decizia finală va fi luată la sfârșitul săptămânii. Vineri seară, Bolojan a mai declarat că situația României „se va complica și mai mult” în lipsa unui guvern cu puteri depline și a invocat nevoia unei rectificări bugetare, însă materialul News disponibil este trunchiat și nu include detaliile complete ale argumentației. [...]
Ilie Bolojan deschide discuția despre un pol PNL–USR pentru 2028 , argumentând că fragmentarea dreptei alimentează votul „antisistem”, potrivit Antena 3 . Liderul PNL, care este și premier interimar, spune că o alianță între cele două partide „este fezabilă” și ar trebui analizată „cât se poate de serios”. Declarațiile au fost făcute la Digi 24, unde Bolojan a susținut că, în lipsa unei „alternative serioase” la actualele realități politice, forțele pro-europene riscă să nu contracareze eficient un „vot antisistem puternic”. „Nu mai putem merge pe fragmentări, nu mai putem merge pe pulverizări, avem nişte realităţi politice pe care nu le putem nega, avem un vot antisistem puternic şi, fără o alternativă serioasă la ceea ce se întâmplă, n-am făcut nimic.” Ce se schimbă pe termen scurt: colaborarea parlamentară, deja în funcțiune Bolojan a indicat că PNL și USR au în prezent un mecanism de colaborare în Parlament , care ar crește „forța de negociere” pentru trecerea unor proiecte. El a spus că această cooperare „va continua” și „se va consolida”, sugerând o apropiere operațională înaintea unei eventuale formule electorale în 2028. Divergențe punctuale, dar miză comună: „pol de modernizare” Întrebat despre pozițiile diferite ale PNL și USR privind votul de învestire a Guvernului Niculescu, liderul liberal a afirmat că partidele își cunosc „poziționările” și a invocat responsabilitatea suplimentară a PNL, prin faptul că deține funcția de premier interimar, „legat de situația în care suntem”. În același răspuns, Bolojan a conturat direcțiile pe care le vede drept bază pentru o alternativă politică: muncă, disciplină, seriozitate, competitivitate, performanță, meritocrație și „eliminarea risipei”. El a adăugat că, „în perioada următoare”, PNL, împreună cu USR și „alte partide”, ar trebui să lucreze la „crearea unui astfel de pol de modernizare”, pentru a oferi „o alternativă serioasă”. În material nu sunt prezentate detalii despre pașii concreți sau un calendar de negociere pentru o alianță PNL–USR; declarațiile se referă la fezabilitatea ideii și la continuarea colaborării parlamentare. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un vot rapid de învestitură, invocând urgențe bugetare – rectificarea și bugetul – într-un context de criză politică, potrivit Antena 3 . Votul din Parlament este programat pentru săptămâna viitoare, marți. Niculescu a respins eticheta de „guvern PSD–Nicușor Dan”, susținând că executivul „va fi al României” și că „va funcționa ca o singură echipă”, inclusiv cu miniștri tehnicieni și experți. El a afirmat că a invitat mai multe partide din fosta coaliție să se alăture guvernării, însă doar PSD „și-a asumat această responsabilitate”. „Guvernul va fi al României. Chiar dacă sunt miniștrii din partidul care și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare, invitația a fost lansată, după cum știți, mai multor partide (...) va funcționa ca o singură echipă.” Urgențele invocate: rectificare bugetară și bugetul pe fondul crizei politice Premierul desemnat a cerut sprijin parlamentar, argumentând că prelungirea crizei politice nu mai este posibilă și că sunt necesare decizii rapide înainte de iarnă. În declarațiile citate, Niculescu a indicat explicit două priorități imediate: rectificarea bugetară și adoptarea bugetului. „Avem nevoie urgent, extrem de urgent, de rectificare bugetară, pentru că avem nevoie urgent de buget și sper din toată inima că vor vota guvernul care a fost deja propus.” Configurația politică și pașii următori în Parlament La finalul negocierilor cu liderii partidelor, PSD a decis să intre în Guvernul Luca Niculescu cu 12 miniștri. Niculescu a depus joi în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul de învestitură este programat pentru marți, săptămâna viitoare. USR a anunțat că va vota împotriva Guvernului Niculescu, mai notează sursa. [...]
