Știri
Știri din categoria Externe
Alinierea Washington–Moscova riscă să schimbe regulile sprijinului pentru Kiev, prin relaxarea sancțiunilor energetice și condiționarea Ucrainei în numele unui „plan de pace”, potrivit Digi24, care preia o analiză Kyiv Post.
În material se arată că declarațiile recente ale președintelui SUA, Donald Trump, „s-au aliniat” cu mesajele Kremlinului, în timp ce pe front Rusia nu ar mai fi avut un avantaj de aproape un an, iar forțele ucrainene ar contraataca inclusiv în Donbas. În acest context, Trump ar fi ridicat parțial sancțiunile energetice împotriva Rusiei și ar fi anunțat un acord pentru importul în SUA a „câteva sute de mii de tone” de motorină din Rusia.
Analiza descrie o succesiune de măsuri și mesaje care, deși prezentate ca parte a unui plan de pace, ar funcționa unilateral în defavoarea Ucrainei. Trump ar fi cerut Kievului să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, formulând explicit solicitarea de „nicio lovitură asupra instalațiilor de rafinare a petrolului”.
Textul subliniază că Ucraina ar avea o singură rafinărie, deja distrusă de Rusia, ceea ce ar face ca un „armistițiu energetic” să aibă efect asimetric.
În plus, după ultimatum, Trump ar fi spus că Ucraina „ar trebui să aibă” un nou președinte, pe fondul refuzului lui Volodimir Zelenski de a semna un „acord de pace”. Materialul mai menționează amenințări privind întreruperea furnizării de informații către Ucraina despre atacurile rusești cu rachete balistice asupra țintelor civile.
În articol sunt citate reacții dure din spațiul public ucrainean. Bancherul de investiții Serhiy Fursa ironizează ideea unui „armistițiu energetic”, iar Olha Aivazovska, șefa grupului analitic al societății civile OPORA, susține că miza nu ar fi volumul livrărilor de motorină, ci „încălcarea legilor adoptate de Congres” și crearea unor precedente de cooperare comercială cu „mașina de război rusă”.
Oleksandr Shvets, redactor-șef al ziarului „Fakty”, afirmă că refuzul de a furniza informații despre traiectoriile atacurilor ar face ca America să devină „complice” la uciderea civililor ucraineni. Un membru al Cabinetului de Miniștri, citat de Kyiv Post, descrie decizia lui Trump drept „o trădare a tuturor pozițiilor aliate”.
Materialul avansează două explicații:
Economistul rus Kirill Rogov este citat cu ideea că Putin ar urmări să submineze relațiile lui Trump cu Zelenski și cu Europa și să folosească acordul ca pârghie pentru a limita atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.
Analiza argumentează că schimbarea președintelui Ucrainei nu ar rezolva problema, inclusiv pentru că alegerile nu pot avea loc în timpul războiului, iar sondajele ar indica faptul că majoritatea ucrainenilor nu vor concesii către Moscova. În text este citat jurnalistul și scriitorul Radomyr Mokryk, care susține că societatea și armata ucraineană nu doresc capitularea și că a crede contrariul ar fi „o absurditate”.
În același timp, materialul notează existența unui curent politic etichetat informal drept „partidul păcii”, cu politicieni precum Oleksiy Honcharenko și Danylo Hetmantsev sau primarul Harkovului, Ihor Terekhov, dar precizează că nici aceștia nu ar susține capitularea în condițiile impuse de Rusia sau cedarea teritoriilor controlate ferm de Ucraina.
Potrivit textului, până la 13 octombrie ar fi fost dezvăluite noi propuneri americane pentru un acord de pace de către David Ignatius, editorialist la Washington Post, iar un element prezentat drept „progres” este că cererile Rusiei privind concesii teritoriale „nu mai sunt repetate”. Analiza sugerează însă că linia de demarcație rămasă centrală pentru Ucraina este diferența dintre „pace” și „capitulare”, iar orice presiune percepută ca forțare a capitulării ar alimenta reacții interne puternice.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]
Rusia a lansat cel puțin 269 de drone asupra Ucrainei , într-un atac pe care președintele Volodîmîr Zelenski îl leagă de perturbări ale conexiunilor Starlink folosite de dronele ucrainene de interceptare, potrivit Kyiv Post . Miza operațională: dacă legătura prin satelit este instabilă sau restricționată, capacitatea Ucrainei de a contracara valurile de drone scade, iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește. Atacul a avut loc în noaptea și pe parcursul zilei de miercuri, 14 octombrie, și a provocat șase morți și 13 răniți în orașul Luțk, din vestul Ucrainei. Zelenski a descris asaltul drept unul dintre cele mai mari ca amploare. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a detaliat că Rusia a lansat 124 de drone peste noapte și încă 145 în timpul zilei, adăugând că la momentul declarației „mai mult de 40” de drone Shahed se aflau încă în spațiul aerian ucrainean. Țintele invocate includ infrastructura energetică, logistica și căile ferate. Legătura cu Starlink și efectul asupra apărării aeriene Zelenski a avertizat că Rusia „încearcă să profite” de problemele Starlink din Ucraina, întrucât dronele ucrainene de interceptare depind, între altele, de această conexiune. În articol se precizează că restricțiile care afectează sistemul Starshield (varianta „militară” a SpaceX) au perturbat operațiunile cu drone ale Ucrainei, însă responsabilitatea pentru schimbări rămâne disputată. Deși apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat un număr semnificativ de drone, o parte a reușit să treacă și să lovească ținte, conform relatării. Sprijin britanic: accelerarea livrărilor de sisteme antiaeriene După discuții la Londra cu premierul britanic Andy Burnham, Zelenski a anunțat că Marea Britanie va accelera livrările de arme de apărare antiaeriană destinate interceptării dronelor Shahed mai rapide, cu propulsie de tip „jet”. „Astăzi s-a luat o decizie de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană fabricate în Marea Britanie către Ucraina pentru a contracara «shahed»-urile cu propulsie de tip jet.” Context: atacuri în pofida unui anunț privind un armistițiu energetic Atacurile au continuat în pofida anunțului recent al președintelui SUA, Donald Trump, privind un armistițiu pe zona energetică, notează publicația. Zelenski a cerut liderilor G7 și altor parteneri să crească presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni și asistență militară, susținând că Rusia trebuie „forțată să se oprească”, nu convinsă prin negocieri. [...]
Cel puțin 600 de mii de ucraineni au rămas fără electricitate după atacuri rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din Kiev și Harkov, potrivit Biziday . Loviturile pun din nou presiune pe funcționarea economiei și a serviciilor publice, în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski spune că au vizat infrastructură „critică”, deși SUA anunțaseră anterior existența unui „armistițiu energetic”. Zelenski a declarat că Rusia a lansat 39 de rachete balistice și peste 120 de drone. În Kiev, autoritățile ucrainene au raportat cel puțin patru morți și 25 de răniți; printre victime se află și un copil de opt ani. Ținte energetice și costuri operaționale imediate Atacurile au lovit obiective din capitală și regiunea Kiev, precum și orașul Harkov din nord-est. În practică, amploarea întreruperilor de curent (sute de mii de persoane afectate) indică un impact direct asupra consumatorilor și asupra activității companiilor, prin opriri de producție, perturbarea lanțurilor logistice și creșterea dependenței de generatoare și alte soluții de rezervă. Rusia a susținut că atacurile „masive” au vizat instalații de comunicații și energetice folosite de armata ucraineană. Probleme suplimentare pentru apărare: restricții la Starlink Pe lângă presiunea asupra rețelei energetice, eforturile de apărare ale Ucrainei sunt afectate și de restricționarea accesului armatei ucrainene la rețeaua de internet Starlink, potrivit informațiilor citate de Biziday din Politico și BBC . Un consilier prezidențial a spus că decizia a venit fără avertisment, iar dronele ar începe să-și piardă conexiunea sau să devină greu de manevrat când depășesc anumite viteze. Un oficial familiarizat cu situația, citat de Politico, a afirmat că armata ucraineană încearcă să rezolve problema „pe cale militară cu SUA” și caută alternative, adăugând că situația afectează nu doar viteza, ci și încrederea în SpaceX. Lipsa avertizărilor timpurii Consilierul prezidențial Dmytro Lytvyn a declarat că, pentru a doua zi consecutivă, Kievul nu a primit avertizări prealabile din partea aliaților, iar Forțele Aeriene ucrainene au spus că nu au primit alertă privind prima serie de atacuri balistice din timpul nopții. [...]
Stabilizarea frontului din Ucraina pare să fi blocat avansul Rusiei , iar costul uman ridicat și trecerea la războiul cu drone sunt prezentate ca principalele explicații, potrivit HotNews , care citează un interviu al fostului comandant-șef ucrainean Oleksandr Sîrski pentru BBC. Sîrski susține că linia frontului a fost „stabilizată” prin eliminarea unui număr foarte mare de soldați ruși, afirmând că pierderile totale ale Moscovei ar fi fost de șase ori mai mari decât cele ale Ucrainei, iar dacă se iau în calcul doar morții, diferența ar ajunge la 11 ori. El a descris acest efect ca o „anihilare” a capacității Rusiei de a avansa. Ce spun estimările independente despre pierderi În lipsa unor bilanțuri oficiale complete publicate de Moscova și Kiev, articolul citează două repere externe: estimările serviciilor de informații britanice indică aproximativ 500.000 de militari ruși uciși de la începutul invaziei la scară largă (februarie 2022), potrivit interviului pentru BBC ; Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estima că Ucraina pierduse până la 150.000 de militari uciși până în iunie 2026. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări și nu ca date confirmate oficial de părțile implicate. Dronele, factor operațional major în uzura Rusiei Un element central al explicației lui Sîrski este utilizarea pe scară largă a dronelor, despre care afirmă că ar fi ajuns să fie responsabile pentru 80% din pierderile armatei ruse. În această logică, conflictul se mută tot mai mult spre o competiție de producție, aprovizionare și adaptare tehnologică, nu doar de manevră pe teren. Indicatori de teren: câștiguri teritoriale limitate pentru Rusia Fostul comandant-șef mai afirmă că eficiența strategiei sale se vede în rezultate: în primele șase luni ale anului 2026, Rusia ar fi cucerit în total doar 61 de kilometri pătrați, iar frontul ar fi fost „complet stabilizat”. Tendința este susținută și de o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din octombrie 2026, citată de HotNews, potrivit căreia Rusia a pierdut în septembrie mai mult teritoriu decât a cucerit. Context: demiterea lui Sîrski și disputa privind tehnologia Sîrski a fost demis în această vară de președintele Volodimir Zelenski, pe fondul unui conflict cu ministrul de atunci, Mihailo Fedorov, care îl acuza că blochează inovațiile tehnologice. Generalul respinge acuzația și spune că dezacordurile au apărut deoarece ministrul „nu a ținut cont de interesele armatei” și ar fi creat un dezechilibru în aprovizionare, neglijând echipamente terestre esențiale. Separat, el a respins și acuzațiile unor soldați potrivit cărora li s-ar fi ordonat să rămână pe poziții chiar și când erau aproape înconjurați, ceea ce ar fi dus la pierderi mari. (HotNews a relatat anterior despre demiterea lui Sîrski aici .) [...]
Germania și Ucraina cer oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe fondul unui „armistițiu energetic” anunțat de Trump, dar contestat de atacuri raportate ulterior , potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Friedrich Merz despre lovituri rusești asupra unor obiective civile și instalații energetice ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. În același context, Merz a reafirmat solidaritatea Germaniei cu Ucraina. Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, pe Truth Social, că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic cu aplicare „imediată”. Totuși, autoritățile ucrainene au raportat ulterior atacuri punctuale asupra rețelei electrice din Kiev și din Harkov, în estul țării. Discuții cu lideri occidentali și condiția „răspunsului Rusiei” Zelenski și-a exprimat deschiderea față de propunerea de armistițiu energetic, dar a subliniat că Rusia nu a răspuns încă. În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a spus că a discutat cu Merz și cu alți lideri, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul polonez Donald Tusk. „Toată lumea are o poziţie absolut clară: Ucraina trebuie susţinută, iar Rusiei nu trebuie să i se ofere nicio şansă de a îngenunchea Ucraina şi Europa” Zelenski a mulțumit pentru sprijinul deja acordat și a indicat că „cel mai important lucru” îl reprezintă pachetele de asistență care servesc apărării și protecției Ucrainei. Următorii pași: formate de coordonare și „reziliența financiară” Președintele ucrainean a anunțat că a convenit organizarea unei reuniuni a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina (Germania, Regatul Unit și Franța). Totodată, el a precizat că a discutat și despre „sprijinirea rezilienței financiare a Ucrainei”, într-o postare pe platforma X. Separat, Zelenski a mai spus că Germania lucrează la organizarea unei reuniuni a „Coaliției Voinței”, un grup care reunește peste 30 de țări. [...]
Elon Musk mută responsabilitatea pentru eventuale limitări ale Starshield către guvernul SUA , susținând că rețeaua militară securizată folosită de Ucraina este „deținută și controlată” de autoritățile americane, potrivit Economica . Miza este una operațională: orice încetinire sau restricție de utilizare poate afecta direct comunicațiile de pe front și capacitatea Ucrainei de a opera drone și de a-și susține apărarea aeriană. Într-o postare pe X, Musk a afirmat că deciziile privind „limitări de lățime de bandă sau de utilizare” sunt luate de armata americană și, „în cele din urmă”, de președintele SUA. Ce spune Musk despre Starshield versus Starlink Miliardarul a făcut o distincție între Starshield și Starlink: Starshield : rețea militară securizată, folosită de Ucraina pentru comunicații pe front; Starlink : serviciu limitat la uz civil. Ambele sisteme au fost dezvoltate de SpaceX, compania lui Elon Musk, notează Agerpres. Contextul: restricții raportate și efecte pe teren Potrivit informațiilor citate, Ucraina a raportat marți noaptea restricții privind utilizarea rețelei Starlink, care ar fi împiedicat o parte importantă a acțiunilor cu drone aeriene și a apărării aeriene a Kievului, considerate esențiale în războiul cu Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Musk să restabilească serviciul prin satelit, descriind întreruperea drept o „mare eroare” și avertizând că „vor muri oameni” dacă atacurile continuă și serviciul nu funcționează. Presiuni politice la Washington și reacții în Congres Episodul este plasat de sursă într-un context politic mai larg: administrația președintelui Donald Trump ar fi făcut presiuni asupra Ucrainei să nu mai lovească instalațiile petroliere rusești și ar fi anunțat un acord cu Moscova pentru a primi motorină, pe fondul unei „crize energetice” înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Un oficial ucrainean, citat de AFP sub protecția anonimatului, a declarat că SUA ar fi amenințat că nu vor mai împărtăși informații cu Ucraina dacă nu încetează atacurile asupra rafinăriilor rusești. În Congres, opoziția democrată a criticat restricțiile de acces la rețelele prin satelit. Contul democraților din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților a transmis pe X: „Este inacceptabil să restricționăm accesul Ucrainei la Starlink și Starshield într-un moment în care rachetele balistice și dronele atacă țara” Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a cerut încetarea imediată a restricțiilor și a solicitat ca Pentagonul să informeze Congresul dacă suspendă sau reduce schimbul de informații cu Ucraina. De ce contează Dincolo de disputa publică privind responsabilitatea, mesajul lui Musk indică faptul că controlul operațional asupra Starshield ar aparține autorităților americane , ceea ce mută centrul de decizie dinspre compania privată către Washington. Pentru Ucraina, orice limitare a conectivității prin satelit rămâne o problemă imediată de funcționare pe front, cu efecte directe asupra utilizării dronelor și a apărării aeriene. [...]
