Știri
Știri din categoria Politică
Ruptura diplomatică dintre Varșovia și Kiev riscă să se adâncească după ce președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a acuzat că omologul său polonez, Karol Nawrocki, alimentează ostilitatea față de ucraineni pentru câștig politic intern, într-un gest pe care îl compară cu tactici asociate lui Viktor Orbán, potrivit Kyiv Post.
Zelenski a spus că decizia lui Nawrocki de a-i retrage cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, Ordinul Vulturul Alb, nu ar avea legătură cu relațiile bilaterale, ci cu rivalitatea politică internă. Președintele ucrainean a susținut, într-o intervenție la postul TV TSN, citată de Ukrainska Pravda, că Nawrocki ar urmări să-și consolideze poziția în competiția politică din Polonia, inclusiv în raport cu premierul Donald Tusk.
„Văd asta pur și simplu ca pe un proces electoral. Președintele Karol Nawrocki se luptă pentru funcția de prim-ministru a partidului său împotriva premierului Tusk. Nu are nimic de-a face cu noi – este o chestiune internă la ei”, a declarat Zelenski.
Retragerea distincției a venit după ce Zelenski a aprobat ca o unitate militară ucraineană să poarte numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), organizație naționalistă acuzată de masacre împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Episodul este prezentat ca o nouă etapă într-un conflict diplomatic care s-a amplificat între Kiev și Varșovia pe teme de memorie istorică și solidaritate în timpul războiului.
Zelenski a mai relatat că, la prima întâlnire cu Nawrocki, acesta i-ar fi oferit o carte despre tragedia din Volînia, în care „zeci de mii” de polonezi au fost uciși de UPA, potrivit aceleiași surse.
„Am venit să-l văd, iar cadoul lui pentru mine, când ne-am strâns mâinile, a fost o carte despre tragedia din Volînia. Nu am vorbit despre asta. Nu le-am spus oamenilor. Am trăit cu asta calm”, a spus Zelenski.
Președintele ucrainean a afirmat că Nawrocki ar „crea ostilitate” față de ucraineni pentru beneficii politice, făcând o comparație cu fostul premier ungar Viktor Orbán.
„Asta a făcut Orbán. Este o afacere proastă. Cred că se va termina rău”, a spus Zelenski.
În același context, Zelenski a avertizat că „nu poți câștiga dividende politice din ură”, deoarece, pe termen lung, aceasta ar duce la deteriorarea relațiilor dintre națiuni. El a adăugat că Polonia este „o democrație, nu o monarhie” și că ar trebui să construiască relații cu Ucraina, pe care a descris-o ca apărând Europa, inclusiv Polonia.
Din informațiile disponibile în material, nu reiese dacă există un calendar sau o inițiativă diplomatică anunțată pentru detensionarea disputei, însă declarațiile ridică miza politică a conflictului și cresc riscul ca tensiunile istorice să afecteze cooperarea dintre cele două state în plin război.
Recomandate
PNL își schimbă linia politică și își asumă o ruptură de PSD , după ce Ilie Bolojan a fost reales președinte pentru următorii patru ani, la un congres extraordinar, potrivit Știrile Pro TV . Decizia are miză de reglementare și guvernare: repoziționează partidul în Parlament și în negocierile pentru putere, într-un moment în care liberalii discută inclusiv excluderi interne. Bolojan a acuzat de la tribună că PNL este „sub un asalt” și a susținut că partidul va reveni la guvernare „ca un partid mare”, invocând consecvența față de valori și sprijinul pentru familii. „Vom reveni la guvernare ca un partid mare. Cum putem face asta? Să fim consecvenți cu valorile noastre. Este un partid al… un partid care susține familiile.” Vot în bloc pentru echipă și revenirea la moțiuni Noua echipă de conducere a fost aleasă cu voturile a 96% dintre participanți, la un congres la care au fost prezenți peste 1.800 de delegați, desfășurat la București. Spre deosebire de congresul anterior, liberalii au revenit la sistemul candidaturilor pe bază de moțiuni, iar Bolojan și-a intitulat moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. După votul pe moțiune, s-a votat „în bloc” echipa propusă de Bolojan. Structura anunțată include: un prim-vicepreședinte; un secretar general; 8 vicepreședinți executivi. Printre vicepreședinții executivi menționați în material se află Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, înscriși recent în partid. Conflict intern: ultimatum pentru demisii și amenințarea excluderii În tabăra critică față de Bolojan, Adrian Veștea – care inițial anunțase că îi va face opoziție – nu a mai intrat în cursă, dar a contestat promovarea noilor nume în conducere. „Este inadmisibil că aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști.” Potrivit aceleiași surse, contestatarii nu au fost prezenți în sală, însă lui Veștea și altor patru liberali li s-au cerut demisiile până în 22 iunie, la ora 12.00. În caz contrar, Biroul Permanent ar urma să înceapă procedurile de excludere. Bolojan a respins ideea că noii veniți ar amenința vechea gardă din partid. „Cei care vin noi nu sunt un pericol pentru oamenii vechi. Doar cei nesiguri se tem. Dar PNL trebuie să aibă uși batante pentru cine vrea să intre, dar și să iasă.” Ce urmează: posibilă contestare în instanță și disputa pe legalitatea congresului Tabăra anti-Bolojan susține că va contesta în instanță legalitatea congresului. Conducerea partidului afirmă, însă, că au participat mai mult de două treimi dintre delegații convocați, ceea ce ar face hotărârile adoptate legale, conform relatării. În paralel, liberalii au decis că nu mai revin la guvernare cu PSD, o poziționare care poate influența direct aritmetica parlamentară și scenariile de formare a majorităților în perioada următoare. [...]
PNL se delimitează de „guvernul Veștea” și anunță că nu își asumă programul de guvernare , într-un context în care pe lista de miniștri apar și persoane prezentate drept „încă liberali”, ceea ce complică responsabilitatea politică și traseul de învestire al Executivului, potrivit G4Media . PNL a transmis duminică seară, printr-un comunicat de presă, că „PNL nu face parte din acest guvern”, după anunțarea numelor din guvernul Adrian Veștea , descris ca fiind dominat de PSD și incluzând „câțiva puciști liberali”. Partidul susține că numele menționate nu reprezintă PNL și poziția sa oficială. „Precizăm în mod clar și fără echivoc faptul că Partidul Național Liberal nu este parte a acestui guvern și nu își asumă responsabilitatea politică pentru programul de guvernare propus. Persoanele care figurează pe lista de miniștri se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare ale PNL. Aceste nominalizări nu au fost discutate, aprobate sau susținute de PNL.” Cine apare pe lista de miniștri, deși PNL spune că nu e parte din guvern În următorul Executiv, „dacă acesta va fi învestit”, ar urma să se regăsească, potrivit materialului, următoarele nume prezentate drept „încă liberali”: Adrian Veștea – propus pentru funcția de prim-ministru; Cristian Pistol – propus la Transporturi; Sorin Cîmpeanu – propus la Apărare; Monica Anisie – propusă la Educație; Eduard Mititelu – propus la Transformare Digitală. Ce consecință politică indică PNL: fără asumare și fără susținere pentru un guvern cu PSD PNL mai afirmă că nu susține instalarea unui guvern „din care face parte PSD, este susținut de PSD sau care nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. În același mesaj, partidul cere ca Executivul condus de Adrian Veștea să nu mai fie prezentat în spațiul public drept un guvern din care face parte PNL și să nu i se atribuie responsabilitatea pentru propuneri. În comunicat, PNL mai spune că va continua activitatea în Parlament și va susține „reformele necesare României”, absorbția fondurilor europene și măsurile de dezvoltare, fără a detalia în acest material pașii următori sau eventuale sancțiuni interne pentru persoanele nominalizate. [...]
PNL își asumă varianta unui guvern minoritar cu USR și UDMR, dacă PSD refuză intrarea la guvernare , iar Congresul partidului a decis că liberalii nu vor participa la o formulă de guvernare alături de PSD, potrivit Ziarul Financiar . Decizia are un impact direct asupra stabilității politice și a capacității viitorului executiv de a trece rapid prin Parlament măsuri cu efect bugetar, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de negocieri punctuale pentru fiecare vot. Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, cu 94% din voturile celor care au votat, fiind singurul candidat la șefia partidului. În același timp, Congresul a stabilit că liberalii care s-ar angaja într-o guvernare alături de PSD vor fi excluși din partid. Presiune internă și disciplină de partid În cadrul Congresului, mai mulți lideri PNL – Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – au fost somați să demisioneze din partid până astăzi la ora 12.00, în caz contrar urmând să fie excluși. Publicația notează că aceștia sunt adversari ai lui Bolojan în partid. „Pact pentru România” și condițiile economice invocate Bolojan a propus un „pact pentru România”, adresat tuturor partidelor, care ar urma să fixeze, „cât se poate de clar”, câteva direcții, inclusiv menținerea deficitelor la niveluri „rezonabile” și ducerea la capăt a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să-şi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Ce urmează: votul din Parlament pentru guvernul propus de Veștea Adrian Veștea, ultimul premier desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, urmează să afle în această săptămână dacă guvernul său trece sau nu de votul Parlamentului. În paralel, PSD a publicat o listă de revendicări pentru susținerea lui Veștea, între care majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea măsurilor de austeritate, continuarea plafonării adaosului comercial, garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermierii români. [...]
Nominalizările din Guvernul Veștea readuc în prim-plan riscul politizării numirilor în administrație , după ce două dintre propunerile de miniștri au legături recente cu președintele Nicușor Dan, inclusiv printr-o numire „fără concurs” într-o instituție subordonată Primăriei Capitalei, potrivit G4Media . Viceprim-ministrul fără portofoliu Olivia-Diana Morar și ministrul Economiei Marian Aurelian Bârgău, ambii nominalizați în Guvernul condus de Adrian Veștea, sunt prezentați de publicație ca apropiați ai lui Nicușor Dan în perioada recentă, prin roluri politice și administrative. Legături politice și de campanie: cazul Olivia-Diana Morar Conform articolului, Olivia-Diana Morar a făcut parte în 2025 din staff-ul de campanie al lui Nicușor Dan, pe probleme juridice, înaintea alegerilor prezidențiale câștigate de acesta. Morar a fost deputat PNL de Bistrița până în 2024, când a trecut la Forța Dreptei, partid condus de Ludovic Orban, formațiune care, alături de PMP, l-a sprijinit pe Nicușor Dan în cursa prezidențială. G4Media mai notează că, la începutul lunii iunie 2026, numele ei a apărut pe lista potențialilor miniștri dintr-o variantă de guvern condus de Eugen Tomac, pentru portofoliul Muncii, însă acel demers a eșuat după ce Tomac și-a depus mandatul, neobținând voturile necesare în Parlament. Numire fără concurs și contestare anunțată: cazul Marian Aurelian Bârgău În cazul lui Marian Aurelian Bârgău, publicația arată că acesta este director general al Administrației Străzilor București, instituție din subordinea Primăriei Municipiului București. În 2021, Bârgău a fost numit în funcție de primarul general de atunci, Nicușor Dan, în condițiile în care era consilierul acestuia. Numirea s-a făcut „fără concurs”, prin detașare, iar G4Media relatează că a provocat scandal la acel moment. Prefectul de atunci, Alin Stoica, a declarat că va ataca în contencios administrativ numirea și alte detașări similare, invocând cadrul din Codul administrativ și o hotărâre de guvern privind modalitățile de ocupare a funcțiilor de conducere (concurs, examen sau numire temporară până la organizarea concursului). „Atacăm în contencios administrativ detașările pe posturi de directori făcute din rândul consilierilor. (...) Metoda detașării utilizată în acest caz ocolește regula, singura excepție e numirea temporară. Primarul nu a uzat-o. E vorba de sănătatea aparatului administrativ. Nu poți umple aparatul cu persoane care nu au trecut un concurs, ci doar beneficiază de încrederea demnitarului”, a afirmat Alin Stoica pentru G4Media. De ce contează: semnal pentru guvernanță și încredere instituțională Informațiile sunt relevante în contextul formării Guvernului Veștea, deoarece pun din nou pe agendă tema criteriilor de selecție pentru funcții publice și demnități, precum și a practicilor de ocupare a posturilor de conducere în instituții subordonate administrației locale. În lipsa unor clarificări suplimentare în material despre eventuale verificări sau concluzii oficiale ulterioare, rămâne de urmărit dacă aceste legături și episoade administrative vor influența audierile și votul din Parlament pentru noul executiv. [...]
Guvernul Veștea intră în procedura de învestire cu o majoritate incertă , după ce programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament, iar PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Cabinetul, potrivit News . Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi „pentru”, iar aritmetica parlamentară indică faptul că executivul are nevoie de sprijin din afara partidelor care și-au declarat opoziția. Premierul desemnat Adrian Veștea a cerut un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură, argumentând că România „nu își mai permite să piardă timp”. El a prezentat cinci priorități imediate, între care accelerarea atragerii fondurilor din PNRR, menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară, deblocarea proiectelor de investiții și accelerarea proiectelor strategice de securitate (SAFE). Majoritatea, miza imediată: 233 de voturi „pentru” În contextul în care PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea, iar liderii AUR au afirmat în repetate rânduri că nu vor susține învestirea, votul din Parlament rămâne principala necunoscută. În PNL există, totuși, susținători ai Guvernului Veștea, însă numărul lor „se va vedea la vot”, iar președintele PNL Ilie Bolojan a anunțat că liberalii nu se vor afla în sală în momentul votului. Aritmetica parlamentară prezentată de News indică următoarea distribuție: PSD: 128 de parlamentari AUR: 90 PNL: 76 USR: 59 UDMR: 31 Minoritățile: 17 Uniți pentru România: 14 Grupul S.O.S. România: 15 Neafiliați: 15 deputați și 8 senatori Grupul Pace-Întâi România: 11 senatori Componența Cabinetului și tensiunile din PNL Lista depusă la Parlament include miniștri din PNL și PSD, dar și mai mulți independenți, pe care Veștea spune că i-a inclus la solicitarea sa, în discuțiile cu partidele care susțin Guvernul. În același timp, Alina Gorghiu apare ca vicepremier fără portofoliu în Guvernul Veștea, deși PNL îi cere să-și depună demisia din partid până luni, la ora 12.00, potrivit informațiilor publicate de News. Programul de guvernare: document extins față de varianta inițială Veștea a publicat și programul de guvernare, iar documentul depus la Parlament are 80 de pagini, față de 68 de pagini în varianta inițială redactată de premierul desemnat. Documentul este disponibil aici: Programul de guvernare . Ce urmează depinde de calendarul stabilit de Parlament pentru audieri și de votul de învestitură, în condițiile unei majorități care, la acest moment, nu este confirmată public prin angajamente de vot suficiente. [...]
Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]
