Știri
Știri din categoria Politică

Amânarea cu un an a desemnării șefului Francofoniei lasă România fără un rezultat imediat, deși campania diplomatică a fost una „consistentă și ambițioasă”, potrivit news.ro. Premierul Luca Niculescu a transmis că demersul lui Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Francofoniei a fost construit pe o viziune care a pus în prim-plan rolul organizației în promovarea păcii, dezvoltării economice și incluziunii.
În mesajul său, Niculescu a indicat că această candidatură a fost folosită și ca instrument de poziționare externă, susținând că România a transmis „un mesaj puternic” privind angajamentul față de valorile Francofoniei și față de consolidarea parteneriatelor cu statele membre. Premierul a mulțumit, totodată, echipei Ministerului Afacerilor Externe și celor implicați în campanie și a afirmat că România își va consolida în continuare prezența și rolul activ în organizațiile internaționale.
Decizia privind secretarul general al Francofoniei a fost amânată după ce cele 53 de state și guverne membre cu drepturi depline nu au ajuns la un consens pentru desemnarea unuia dintre cei patru candidați. În acest context, Louise Mushikiwabo, care deține funcția în prezent, va conduce organizația încă un an.
Dacian Cioloș, candidatul României, a declarat că este „o zi foarte tristă”, care „riscă să lase urme adânci” cu efecte încă greu de anticipat.
Și președintele Nicușor Dan a apreciat că Cioloș a făcut „o campanie foarte bună”, iar candidatura a arătat că România are capacitatea și cunoștințele necesare pentru campanii de anvergură internațională.
Recomandate

Amânarea cu un an a alegerii noului secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) prelungește incertitudinea diplomatică și lasă România fără o decizie rapidă într-o competiție în care a investit capital politic prin candidatura lui Dacian Cioloș , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a explicat că, după „mai multe runde intense de negociere”, statele membre nu au ajuns la un consens privind desemnarea noului secretar general. În acest context, decizia de amânare cu un an ar fi fost luată „tocmai pentru a nu afecta unitatea francofoniei”. În mesajul transmis pe platforma X, șeful statului a apreciat campania lui Dacian Cioloș, despre care a spus că a crescut vizibilitatea României în țările francofone de pe mai multe continente și că a fost construită în jurul unui proiect de „reformă, revitalizare și modernizare” a OIF. Ce spune Nicușor Dan despre miza pentru România Nicușor Dan a susținut că demersul lui Cioloș a avut și o miză de imagine și capacitate instituțională, afirmând că această candidatură „a arătat că avem capacitatea, abilitatea și cunoștințele pentru a desfășura campanii de anvergură internațională”. Reacția lui Dacian Cioloș: „O zi foarte tristă” Dacian Cioloș a calificat amânarea drept un semnal negativ pentru organizație și a avertizat asupra consecințelor greu de anticipat. „Este o zi foarte tristă pentru organizaţia noastră, care riscă să lase urme adânci pe care încă nu le putem anticipa. Sommet-ul a evidenţiat neputinţa de a lua o decizie atunci când interesul general al organizaţiei cerea statelor membre să lase deoparte lucrurile care le separă şi să găsească punctele de convergenţă.” El a adăugat că, în opinia sa, nu este vorba despre „țări, regiuni sau persoane”, ci despre un efort comun pentru menținerea colaborării și relansarea încrederii că Francofonia poate răspunde provocărilor viitorului. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, desemnarea noului secretar general al OIF a fost amânată cu un an, ceea ce înseamnă că negocierile dintre statele membre vor continua, iar competiția pentru conducerea organizației rămâne deschisă. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar nou sau despre pașii procedurali care vor urma. [...]

Oana Gheorghiu susține că Marian Neacșu a avut o influență decisivă în deciziile guvernamentale , descriindu-l drept un vicepremier cu „foarte multă putere” prin controlul procedurilor și al mecanismelor administrative, potrivit Digi24 . Miza politică a declarațiilor este una de funcționare a Executivului: cine setează, în practică, ritmul și filtrul deciziilor, dincolo de rolul formal al premierului. Fost vicepremier în Guvernul Bolojan, Gheorghiu a vorbit la emisiunea „În fața ta ” despre rolul lui Marian Neacșu atât în fostul Executiv, cât și în actualul Guvern condus de Luca Niculescu . Ea afirmă că influența lui Neacșu derivă din „memoria instituțională” și din cunoașterea detaliată a procedurilor administrative, ceea ce i-ar permite să accelereze sau să blocheze inițiative. „Dacă zicea că nu se poate, nu se putea”: influență prin proceduri În relatarea Oanei Gheorghiu, Neacșu era perceput drept un reper intern, în special pentru miniștrii PSD, care s-ar fi consultat cu el înainte de a avansa propuneri. Fosta vicepremier descrie un mecanism informal de validare a deciziilor, în care poziția lui Neacșu cântărea decisiv. „Informal se știa că, dacă domnul Neacșu zice că se întâmplă ceva, se va întâmpla. Dacă domnul Neacșu zicea că nu se poate, nu se putea.” Gheorghiu mai spune că Neacșu participa la discuțiile privind deciziile importante și era ascultat mai ales pe subiecte de procedură și administrație. Ce înseamnă pentru actualul Executiv Întrebată dacă Guvernul este condus de premierul Luca Niculescu sau de Marian Neacșu, Gheorghiu a indicat că șeful Executivului este Niculescu, dar a insistat asupra influenței vicepremierului. În această cheie, declarațiile sugerează o dependență operațională de un actor cu experiență administrativă, într-un context în care schimbările politice aduc frecvent rotații de conducere în instituții. Unele detalii despre modul concret în care această influență s-ar fi tradus în decizii nu sunt dezvoltate în materialul citat, iar afirmațiile rămân la nivel de evaluare și descriere din interior, bazată pe experiența fostului vicepremier. [...]

Anturajul lui Emmanuel Macron avertizează că o eventuală oprire a sprijinului pentru Ucraina ar putea izola Franța în Europa , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen privind ajutorul acordat Kievului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în contextul în care Le Pen este prezentată drept favorită pentru alegerile prezidențiale din 2027, leagă direct politica față de Ucraina de securitatea europeană. O sursă din anturajul președintelui francez a susținut că, dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina” și ar fi aleasă, „ea ne va izola în Europa”. În aceeași intervenție, apropiații lui Macron au argumentat că „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, indicând că Parisul vede sprijinul pentru Kiev ca parte a arhitecturii de securitate a Europei, nu doar ca un dosar de politică externă. Ce a spus Macron și care este miza politică Macron a transmis sâmbătă seară, într-un mesaj pe platforma X, că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, avertizând asupra riscului unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Președintele francez nu a numit-o explicit pe Marine Le Pen, însă, potrivit materialului, aluzia este considerată evidentă. Contextul acestei confruntări de poziționare este anunțul Marinei Le Pen că, dacă va deveni președinte, va pune capăt ajutorului financiar al Franței pentru Ucraina după cel mult șase luni. [...]

Disputa despre raportul privind anularea alegerilor riscă să prelungească incertitudinea instituțională , după ce Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării existența informațiilor care ar sta la baza documentului promis de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Fostul președinte a susținut că, dacă serviciile de informații ar fi avut dovezi relevante, acestea ar fi ajuns deja la șeful statului. Într-o intervenție citată de romaniatv.net, Băsescu a afirmat că „problema raportului cu alegerile anulate” este una care „nu mai suportă să stea nelămurită”. Ce contestă Traian Băsescu și ce ar fi trebuit făcut, în opinia lui Băsescu spune că președintele Nicușor Dan „nici nu ar avea atribuții” să realizeze un astfel de raport, deși l-a promis încă din campania electorală. El a criticat ideea anulării alegerilor „fără un temei explicat” și a pus sub semnul întrebării existența datelor invocate. „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui. Eu sunt convins că nu o au şi nu îşi poate asuma nimeni o minciună.” Totodată, fostul șef al statului a indicat o procedură pe care o consideră adecvată: raportul ar fi trebuit prezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), clasificat „strict secret” și înaintat procurorului general. Poziția lui Nicușor Dan: nereguli financiare și „ război hibrid ” atribuit Rusiei Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că „tabloul general este mult mai amplu” și a vorbit despre existența unui „război hibrid” dus de Rusia în România și în Europa, cu exemple de sabotaje, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. El a spus că își dorește ca, atunci când raportul va fi finalizat, acest tablou să fie prezentat public. În ceea ce privește anularea alegerilor, Nicușor Dan a rezumat motivul principal invocat: o „neregulă evidentă financiară”, în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” privind cheltuirea unor „sume consistente”. Potrivit președintelui, investigațiile sunt „în curs”, inclusiv pe traseul banilor, însă „dovada că au fost sume consistente există”. Referitor la ingerințele Rusiei, Nicușor Dan a amintit că procurorul general ar fi prezentat, „în urmă cu un an”, informații care indicau existența influenței ruse. De ce contează: presiune pe clarificarea bazei legale și a responsabilităților Miza imediată este una de funcționare instituțională: raportul promis rămâne un punct de tensiune publică, iar schimbul de acuzații și interpretări ridică întrebări despre cine are competența de a produce și valida un astfel de document și în ce cadru ar trebui prezentate informațiile sensibile. În lipsa raportului, tema anulării alegerilor rămâne deschisă, iar explicațiile oficiale se sprijină, deocamdată, pe declarații și pe investigații aflate „în curs”, așa cum le descrie președintele. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]

Traian Băsescu pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a explica anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , susținând că, dacă ar fi existat informații relevante, acestea ar fi ajuns deja „pe masa președintelui”, potrivit HotNews . Miza, în lectura fostului șef al statului, este una de funcționare instituțională: un eveniment excepțional într-un stat democratic rămâne fără o justificare publică și fără o procedură clară de anchetă. Băsescu a declarat, duminică seară, la România TV, că subiectul „nu mai suportă mult să stea nelămurit”, pe care îl descrie drept „cel mai puternic eveniment” din România de după Revoluția din 1989. El a spus că nu înțelege care ar fi atribuțiile președintelui în realizarea unui raport „legat de alegeri”, deși Nicușor Dan este cel care a promis publicarea acestuia. Băsescu: dacă existau date, erau deja transmise președintelui Întrebat dacă instituțiile sunt capabile să facă raportul, fostul președinte a răspuns că, în opinia sa, lipsa unui rezultat indică lipsa informației: „Dacă aveau informația, o puneau de mult pe masa președintelui.” Băsescu a mers mai departe și a spus că este „convins” că instituțiile nu au informații despre „adevărata cauză” a anulării alegerilor, argumentând că „nu își poate asuma nimeni o minciună”. În același context, el a criticat faptul că președintele păstrează subiectul la nivel politic și a indicat o cale procedurală: documentele dintr-o ședință CSAT ar fi trebuit, în opinia sa, predate procurorului general, cu regim „strict secret”, pentru ca ancheta să fie făcută de procurori cu autorizație ORNISS (certificare pentru acces la informații clasificate). Ce a spus Nicușor Dan despre raport și motivele întârzierii În conferința de presă din 10 noiembrie, Nicușor Dan a evitat să ofere un calendar pentru publicarea raportului, afirmând că, odată încheiată criza politică, tema revine între „principalele” sale preocupări, conform transcrierii publicate de Administrația Prezidențială. Președintele a invocat, între elementele care ar urma să fie reflectate în raport, trei direcții: o „neregulă evidentă financiară” (în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” de cheltuieli consistente), referiri la „influența rusă” și un „tablou general” mai amplu despre războiul hibrid dus de Federația Rusă în Europa, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. În lipsa unui termen asumat public pentru raport, disputa rămâne, deocamdată, la nivel de declarații: Băsescu contestă existența informațiilor în instituții, iar președintele indică faptul că raportul este în lucru, fără să precizeze când va fi făcut public. [...]