Știri
Știri din categoria Politică
Xi a legat modernizarea Chinei de obiective militare și de „reunificarea” cu Taiwanul în discursul de la aniversarea a 105 ani de la înființarea Partidului Comunist Chinez, potrivit Global Times, care citează agenția Xinhua.
La reuniunea organizată pe 1 iulie 2026, la Marea Sală a Poporului din Beijing, președintele Xi Jinping a descris istoria de 105 ani a Partidului Comunist Chinez (PCC) drept „cea mai magnifică epopee” a națiunii chineze și a cerut accelerarea construirii „unei țări socialiste moderne” „la timp”, cu ținta explicită de a realiza pe deplin modernizarea socialistă până la mijlocul secolului.
În același discurs, Xi a insistat asupra menținerii „conducerii absolute” a partidului asupra forțelor armate și a cerut îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru centenarul Armatei Populare de Eliberare în 2027, cu ridicarea mai rapidă a armatei la standarde „de clasă mondială”. Mesajul indică faptul că agenda de modernizare este prezentată ca inseparabilă de consolidarea capacităților militare.
Xi a reluat poziția Beijingului privind Taiwanul, afirmând că „rezolvarea chestiunii Taiwanului” și „reunificarea completă” reprezintă o „misiune istorică” și un „angajament de neclintit” al PCC. El a promis „acțiuni hotărâte” împotriva forțelor separatiste care urmăresc „independența Taiwanului”, precum și împotriva „interferenței externe”, în timp ce a vorbit despre avansarea reunificării naționale.
Evenimentul a fost însoțit de ceremonii și acțiuni publice în mai multe zone ale Chinei, inclusiv depuneri de jurăminte ale membrilor de partid și vizite la muzee și memoriale istorice. În cadrul reuniunii de la Beijing, Xi a acordat și „Medalia 1 iulie”, descrisă drept cea mai înaltă distincție a partidului, unor membri considerați „model”.
Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat că partide politice, lideri și persoane din „multe țări” au transmis felicitări cu ocazia aniversării. Sunt menționate, ca exemple, un mesaj din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Vietnam (atribuit Vietnam News) și un mesaj al președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko (atribuit Belarus Today). Global Times mai citează și opinii ale unor universitari chinezi despre rolul PCC în transformarea Chinei și influența globală a acesteia.
Din perspectiva semnalelor politice, discursul fixează o linie de continuitate: modernizarea economică și socială este prezentată împreună cu obiective de securitate, cu termene precise pentru armată (2027) și cu reafirmarea dosarului Taiwan ca prioritate strategică.
Recomandate
România ar avea nevoie de un guvern temporar „cu puteri depline” pentru a ieși din blocajul politic pe durata verii , susține rectorul SNSPA , Remus Pricopie , într-o poziție prezentată de Adevărul . Ideea vizează înlocuirea actualei formule de interimat cu un executiv limitat ca mandat, care să asigure stabilitate și să evite prelungirea incertitudinii până în toamnă, în condițiile în care Parlamentul a intrat în vacanță. Pricopie argumentează că „criza politică nu poate fi amânată”, iar blocajul nu ar trebui „trimis în vacanță”. Într-o postare pe Facebook, el propune un „Guvern de armistițiu” care să funcționeze pe baza dialogului și compromisului, cu un mandat de aproximativ cinci-șapte luni. „Actualul interimat ar trebui să lase loc unui Guvern de armistițiu, dar cu puteri depline: o formulă temporară (pentru 5 - 7 luni), bazată pe dialog și compromis, care să ofere României stabilitate, iar partidelor timpul necesar pentru a construi o soluție politică durabilă” Cine ar trebui să negocieze soluția, potrivit lui Pricopie Rectorul SNSPA plasează responsabilitatea depășirii blocajului la partidele care au format majoritatea pro-europeană în iunie 2025 și care au susținut învestirea Guvernului condus de Ilie Bolojan. El nominalizează explicit: PSD PNL USR UDMR Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale „PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale au astăzi responsabilitatea de a depăși blocajul politic și de a pune interesul României înaintea intereselor de partid” Miza: stabilitate rapidă și evitarea dependenței de voturi „extremiste” În evaluarea sa, dacă formațiunile acceptă principiul prioritizării interesului public, un astfel de guvern ar putea fi negociat și învestit „într-un timp scurt”. Totodată, Pricopie susține că o formulă de acest tip ar arăta că partidele democratice pot asigura guvernarea fără a depinde, „direct sau indirect”, de voturile unui partid extremist pentru învestirea unui executiv pro-european cu puteri depline. [...]
Menținerea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria cel puțin până în septembrie poate redesena raportul de forțe din coaliție și din opoziție , într-un interval pe care autorul îl vede ca oportun pentru consolidarea autorității în PNL și pentru prime măsuri cu impact economic, potrivit Adevărul . Textul notează că scenariul depinde de absența unui „eveniment politic major”. În analiza publicată, PSD este prezentat drept actorul care, încercând să-l blocheze pe Bolojan, ar fi ajuns să-l „victimizeze” și să-l „legitimeze”, oferindu-i totodată timp pentru a-și consolida poziția în PNL și pentru a rupe legături vechi cu social-democrații. Autorul califică această evoluție drept un „autogol” politic. Miza următoarelor luni, în această interpretare, este una de guvernare cu efecte economice: dacă premierul va veni „cu măsuri de stimulare a economiei” și cu „primele semnale de stabilizare”, PSD ar putea ajunge să plătească politic costul strategiei actuale, pe fondul creșterii de imagine a adversarului. PSD, fără pârghiile administrative ale guvernării Textul insistă pe efectul operațional intern pentru PSD al ieșirii din zona puterii: partidul ar fi rămas, „deocamdată”, doar cu Sorin Grindeanu păstrând infrastructura de la Camera Deputaților, în timp ce restul rețelei de funcții (miniștri, secretari de stat, prefecți și subprefecți) nu mai este disponibilă. Pentru o formațiune „obișnuită să funcționeze conectată la putere”, autorul descrie situația ca un șoc. Cine capitalizează: AUR și, potențial, USR Al doilea „câștigător” al perioadei este descris George Simion, care ar fi reușit să-și țină partidul unit și să nu accepte „firimiturile” oferite de PSD și „vechea gardă politică”. Analiza mai notează o strategie de comunicare în care Simion ar fi redus expunerea permanentă, lăsând spațiu altor voci din partid. USR este plasat în apropierea acestei dinamici prin vizibilitatea a doi miniștri, Diana Buzoianu și Radu Miruță, prezentați drept foarte activi în comunicarea publică. Autorul condiționează însă un eventual câștig electoral de durata prezenței la guvernare și de rezultate administrative. Perdanți și prudență în evaluări La capitolul perdanți, analiza îl indică pe Sorin Grindeanu „în calitate de lider al PSD”, alături de partid și de un grup de „strategi politici” care ar fi mizat pe „calcule de culise” cu efect invers. În ceea ce îl privește pe Nicușor Dan, autorul evită o concluzie tranșantă, argumentând că evaluările se fac „la finalul mandatului”, nu „în mijlocul unei crize”. [...]
PSD condiționează ieșirea din blocajul politic de o „rotativă” care să înceapă cu social-democrații , iar Sorin Grindeanu spune că acceptă formula propusă de PNL, inclusiv varianta unui premier Siegfried Mureșan, doar în acest cadru, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline”, într-un moment în care partidele discută scenarii de coaliție sau chiar alegeri anticipate. Într-o conferință de presă, liderul PSD a fost întrebat dacă acceptă „varianta de premier Siegfried Mureșan”. Grindeanu a răspuns că nu transformă subiectul într-o dispută personală și că PNL decide pe cine propune, însă a reiterat condiția PSD: rotativa să înceapă cu social-democrații. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă, atâta timp cât începe cu Partidul Social Democrat.” Presiunea timpului: „România are nevoie rapid de un guvern” Grindeanu a argumentat că prioritatea este instalarea unui executiv funcțional, respingând ideea prelungirii crizei politice. În același context, a spus că PSD nu și-a schimbat poziția și că a enunțat „de la început” cadrul în care poate intra într-o soluție de guvernare. „România are nevoie rapid de un guvern, și un guvern cu puteri depline.” Acordul politic, miza imediată a negocierilor Pe tema unui acord politic cu partidele din fosta coaliție, Grindeanu a susținut că documentul ar fi fost „acceptat de toată lumea” și că blocajul nu ar fi fost acolo. El a afirmat că ar semna acordul „acum, pe loc” și i-a cerut lui Ilie Bolojan să facă același lucru, potrivit relatării care citează News.ro. „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze și el.” Context: schimb de acuzații PSD–Mureșan În paralel cu discuțiile despre premier și rotativă, PSD a transmis printr-un comunicat de presă că Siegfried Mureșan „nu trebuie să ajungă și nu va ajunge prim-ministru”, acuzând că a ajuns europarlamentar „cu banii din corupție”. La rândul său, Mureșan a afirmat că Uniunea Europeană nu va uita că PSD, sub conducerea lui Grindeanu, „a încercat să legalizeze corupția politică prin OUG 13 ”. Din informațiile disponibile în material, nu rezultă un calendar al negocierilor sau un acord deja stabilit; poziția PSD este prezentată ca o condiție de principiu pentru deblocarea discuțiilor privind viitorul guvern. [...]
Garry Kasparov susține că eliberarea Crimeei ar produce „șocul” necesar pentru schimbare în Rusia , argumentând că o victorie a Ucrainei ar avea efecte directe asupra securității Europei și asupra șanselor de transformare politică la Moscova, potrivit Kyiv Post . Fostul campion mondial la șah și politician de opoziție rus a declarat, într-un interviu acordat publicației Euroscope, că „victoria Ucrainei” este o condiție obligatorie pentru pacea durabilă în Europa și, în același timp, „singura șansă reală” ca Rusia să înceapă să revină „în lumea civilizată”. În viziunea sa, înfrângerea Rusiei nu este doar o necesitate pentru supraviețuirea Ucrainei, ci și premisa oricărei schimbări interne la Moscova. „Testul” pentru opoziția rusă și miza Crimeei Kasparov spune că există un criteriu simplu pentru a verifica dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să afirme fără ezitare că războiul Moscovei este criminal, că Vladimir Putin este ilegitim și că Crimeea aparține Ucrainei. El observă că, inclusiv în prezent, mulți „se împiedică” atunci când trebuie să spună explicit că peninsula este ucraineană. De ce contează Crimeea în logica lui Kasparov În analiza sa, imperialismul rus rămâne adânc înrădăcinat în societate și nu poate fi „smuls” prin argumente graduale, ci doar printr-un moment cu încărcătură simbolică majoră. Kasparov leagă acest punct de Crimeea, pe care o descrie drept o parte „sacră” a mitului imperial rus. „Singurul lucru care îl poate face pe un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean în Sevastopol.” El adaugă că eliberarea Crimeei și „steagul ucrainean în Sevastopol” ar reprezenta exact șocul care ar forța societatea rusă să accepte că proiectul imperial s-a încheiat și că trebuie „să o ia de la capăt”. Ce urmează, în scenariul descris Kasparov afirmă că, după o astfel de înfrângere, Rusia ar ajunge într-un punct de decizie strategică: fie ar deveni un stat vasal al Chinei, fie ar recunoaște crimele de război, ar plăti reparații și ar începe negocieri cu vecinii „de pe poziții egale”. Aceste concluzii sunt prezentate ca o proiecție politică, nu ca o evoluție confirmată. [...]
Negocierile pentru formarea Guvernului au intrat într-un blocaj după ce președintele Nicușor Dan a respins propunerea PNL–USR–UDMR ca Siegfried Mureșan să fie desemnat premier , potrivit Stirile Pro TV . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că la discuția de la Cotroceni „nu a existat o deschidere” pentru această variantă și că este nevoie de continuarea negocierilor. Bolojan a explicat, într-o emisiune la TVR 1, că propunerea cu Mureșan a fost susținută de PNL, USR și UDMR, însă nu a fost acceptată de șeful statului. În același timp, el a indicat că și PSD ar fi respins susținerea pentru această opțiune, ceea ce a dus la oprirea nominalizărilor pe această linie. De ce nu mai e suficientă o singură nominalizare Ilie Bolojan a evitat să spună explicit dacă PNL îl mai susține în continuare pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar a insistat că procesul ar trebui să includă mai multe variante, pentru a crește șansele unei desemnări „corecte” din perspectiva sprijinului politic. „Pe Siegfried Mureșan nu-l punem între paranteze, dar dânsul a fost o propunere, pe care PSD a respins-o la susţinere (...) eu cred că pentru a putea lua decizii corecte e bine să ai două propuneri.” „Fără cec în alb” în negocierile pentru viitorul Executiv În același context, Bolojan a spus că negocierile trebuie să continue, dar a avertizat că PNL nu va oferi un sprijin necondiționat pentru formarea viitorului Guvern. El a descris situația drept una de „blocaj” și a susținut că partidul său nu ar fi generat criza politică. „Sprijinul pe care-l dăm nu poate fi un cec în alb, pentru că am văzut ceea ce înseamnă cecurile în alb.” [...]
China a extins de miercuri controlul statului asupra investițiilor în străinătate , prin intrarea în vigoare a unor reglementări care permit examinarea tranzacțiilor și transferurilor cu potențial impact asupra „securității naționale”, potrivit Agerpres . Măsura ridică miza de reglementare pentru companii și investitori, într-un moment în care Beijingul tratează tehnologiile avansate ca active strategice pe fondul rivalității tehnologice cu SUA. Noile reguli, prezentate inițial pe 1 iunie, creează un cadru juridic mai larg pentru orientarea și controlul fluxurilor de capital și de personal calificat din China către exterior. Beijingul consideră domenii precum inteligența artificială, semiconductorii și tehnologiile verzi drept critice economic și strategic și urmărește să favorizeze dezvoltarea lor în țară. Ce se schimbă pentru investițiile „outbound” Reglementările cer ca investițiile externe să respecte „ concepția globală a securității naționale ” și să „echilibreze considerațiile naționale și internaționale”, conform dispozițiilor citate. În practică, guvernul își rezervă dreptul de a examina investiții sau transferuri care ar putea afecta securitatea națională, într-un context în care tranzacțiile transfrontaliere sunt privite frecvent cu suspiciune. Un exemplu menționat este blocarea, în aprilie, de către principalul organism de planificare economică al Chinei a unei tentative a Meta (proprietarul Facebook) de a cumpăra start-up-ul de inteligență artificială Manus, creat de o companie fondată în China, deși firma are în prezent sediul în Singapore. Extinderea restricțiilor dincolo de active și date Un element cu impact operațional este lărgirea ariei de aplicare: restricțiile nu se mai limitează la transferul de active și date, ci se extind și la exportul de servicii. Agerpres notează ca exemplu trimiterea în străinătate a unor experți tehnici sau organizarea de formări în afara țării. Această schimbare alimentează îngrijorarea unor investitori, care se tem că noile reguli ar putea limita capacitatea ecosistemului tehnologic chinez de a accede la piețele mondiale. Reacții și riscuri pentru companiile străine US-China Economic and Security Review Commission , o entitate independentă americană, a apreciat că înăsprirea poziției Beijingului „întărește o tendință” urmată „de luni de zile”. Comisia a avertizat încă din mai că, în cazul legilor chineze legate de securitatea națională, autoritățile de aplicare au o marjă foarte largă de interpretare, ceea ce poate crește riscurile pentru companiile străine prezente în China. Ce urmează depinde de modul în care autoritățile vor aplica acest cadru: reglementările oferă instrumente pentru intervenții punctuale în tranzacții și în mobilitatea specialiștilor, cu efect direct asupra planurilor de extindere externă ale companiilor legate de sectoarele considerate sensibile. [...]
