Politologul Sergiu Mișcoiu avertizează că o eventuală victorie a lui Marine Le Pen în 2027 poate slăbi UE și sprijinul pentru Est - scenariu de retragere a trupelor franceze din Europa de Est, „de luat în calcul”

Un posibil președinte extremist la Paris în 2027 ar putea slăbi sprijinul pentru flancul estic al NATO , cu efecte directe asupra securității României, avertizează politologul Sergiu Mișcoiu într-un interviu acordat Adevărul , pe fondul unor sondaje care o dau pe Marine Le Pen favorită clară la alegerile prezidențiale din Franța. Un sondaj Harris Interactive–Toluna realizat pentru M6 și RTL (publicat luni, 24 august) indică faptul că Marine Le Pen ar avea „de departe” cele mai mari șanse să câștige, indiferent de adversar, iar scenariul cel mai probabil ar fi o confruntare în turul al doilea cu liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon. Potrivit acelorași date, Le Pen ar câștiga indiferent de adversarul din turul al doilea. De ce contează pentru România: riscul unei retrageri din Europa de Est În analiza sa, Mișcoiu spune că o victorie a lui Le Pen ar putea afecta „enorm” România și Uniunea Europeană, prin slăbirea unității europene și a „intransigenței” față de Rusia. În acest context, el indică drept scenariu de luat în calcul o repoziționare a Franței în NATO, fără a vorbi neapărat despre o ieșire totală. Politologul consideră puțin probabilă o retragere a Franței din NATO „per se”, din cauza costurilor de securitate, dar spune că retragerea din structurile integrate ale NATO și o poziție mai prudentă, inclusiv retragerea trupelor din Europa de Est, este un scenariu de luat în calcul atât în varianta Le Pen, cât și în varianta Mélenchon, în funcție de mandat și de majoritatea parlamentară. De ce ar fi Le Pen mai greu de „moderat” decât Meloni Întrebat despre ipoteza unei „melonizări” (adică o moderare după modelul Giorgiei Meloni), Mișcoiu susține că diferența majoră ar fi legată de relația cu Moscova: în timp ce Meloni „nu a fost niciodată dependentă de rețelele de influență ale Moscovei”, Le Pen și partidul său ar fi avut împrumuturi și o relație mai apropiată cu Vladimir Putin, ceea ce ar reduce potențialul de moderare pe plan geopolitic. Scenarii politice la Paris și efectul de „corecție” al alegerilor parlamentare Mișcoiu atrage atenția că, în sistemul francez, după prezidențiale urmează alegeri parlamentare, iar rezultatul poate „corecta” votul pentru președinte, inclusiv printr-o coabitare cu un guvern ostil. Totuși, el notează că partidul lui Le Pen ar obține „cu siguranță” un rezultat bun la legislative, în timp ce formațiunile mai radicale din aceeași zonă sunt penalizate de mecanica votului în două tururi. În același timp, politologul descrie un scenariu favorabil pentru România, dar pe care sondajele „nu îl indică” deocamdată: o calificare în turul al doilea a unui candidat de centru (precum Édouard Philippe) și formarea unui „cordon sanitar” cu stânga pentru a o bloca pe Le Pen. „Coșmarul Bucureștiului”: schimbarea de direcție a Franței Mișcoiu califică drept „dramatică” pentru București o eventuală victorie a lui Le Pen, argumentând că o schimbare majoră de direcție în politica externă a Franței nu este un eveniment obișnuit, având în vedere rolul tradițional al Parisului, alături de Berlin, ca ax al construcției europene. „Riscăm ca Europa de Est să fie abandonată Rusiei, chiar dacă nu oficial, fie și informal.” În final, el avertizează că, deși sondajele o favorizează pe Le Pen, peisajul politic francez este „mișcător”, iar campania poate produce surprize, inclusiv candidați sau alianțe neașteptate. Contextul rămâne, însă, unul în care miza pentru România este în primul rând una de securitate: cât de solid rămâne angajamentul Franței față de flancul estic și față de linia europeană de descurajare a Rusiei. [...]