Știri
Știri din categoria Politică
Vaticanul pune sub semnul întrebării coerența regimului de sancțiuni al UE în războaie, acuzând blocul comunitar că aplică selectiv dreptul internațional și reacționează diferit la invazii militare comparabile, potrivit Politico.
Declarațiile au fost făcute la Roma de cardinalul Víctor Manuel Fernández, prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinței, la deschiderea unei reuniuni rare, cu ușile închise, a cardinalilor din întreaga lume, convocată de Papa Leon al XIV-lea. Tema centrală: modul în care Biserica ar trebui să răspundă la ceea ce pontiful numește o „cultură globală a puterii” care alimentează conflictele moderne.
În intervenția sa, Fernández a susținut că guvernele ajung să aplice principiile morale și juridice „în funcție de conveniența politică”, iar criteriile diferă în funcție de relația cu statul vizat.
„Dacă o țară este un inamic, este condamnată ca nedemocratică și sancționată în diverse moduri; dar dacă este un aliat, faptul că îi lipsesc libertatea de exprimare, drepturile omului sau democrația este ignorat.”
Cardinalul a acuzat explicit Uniunea Europeană de inconsecvență în politica externă, indicând diferențe între cazuri în care UE impune sancțiuni economice și cazuri în care oferă sprijin financiar și armament, fără a aplica același tip de răspuns „în fața altor invazii, chiar mai grave”, cu consecințe mai brutale pentru populații.
„Uniunea Europeană, de fapt, impune sancțiuni economice unei țări și trimite ajutor financiar și arme alteia; totuși nu face același lucru în fața altor invazii, chiar mai grave, cu consecințe și mai brutale pentru populații întregi.”
În lectura Vaticanului, aceste „contradicții” ar indica faptul că, în practică, deciziile sunt conduse de interese politice și economice, nu de un set stabil de valori și adevăruri.
Reuniunea a fost convocată pentru a discuta inclusiv încercarea Papei Leon al XIV-lea de a reevalua doctrina tradițională a „războiului just”, despre care spune că a fost invocată prea des pentru a justifica acțiuni militare. Politico notează că această poziție l-a adus deja pe pontif în conflict cu vicepreședintele SUA, JD Vance, după ce papa a pus sub semnul întrebării dacă loviturile SUA-Israel asupra Iranului ar putea îndeplini criteriile unui război considerat „just”.
Fernández a argumentat că noțiunea de „autoapărare legitimă” este extinsă dincolo de sensul ei, invocând Rusia, Statele Unite și alte puteri care ar folosi justificări largi pentru intervenții militare, de la Ucraina la Orientul Mijlociu. În plus, a spus că și doctrina catolică este „manipulată” pentru a legitima „cele mai nedrepte războaie”.
După discuții, Vaticanul a transmis, într-o sinteză, că „multe” grupuri de lucru ale cardinalilor au fost de acord asupra nevoii de a depăși doctrina tradițională a războiului just. În discursul final de sâmbătă, Papa Leon al XIV-lea a indicat însă că dezbaterea rămâne deschisă și a promis că va aborda subiectul cu „rigoarea teologică și pastorală necesară”, în lumina schimbărilor profunde ale conflictelor contemporane.
Recomandate
Elveția votează dacă își limitează prin Constituție sancțiunile economice și cooperarea militară , într-un referendum care poate restrânge semnificativ marja de politică externă a țării, potrivit HotNews . Inițiativa cetățenească urmărește „consolidarea neutralității” și este susținută de dreapta naționalistă, dar este în mare parte respinsă în sondaje. Textul propus ar consacra în Constituție o neutralitate întărită care exclude atât aderarea la o alianță militară, cât și adoptarea de sancțiuni economice împotriva unei țări terțe, cu excepția celor decise de ONU. Oponenții au calificat inițiativa drept „pro-rusă”, în contextul în care Elveția a preluat sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei după invazia rusă în Ucraina. Secțiile de votare sunt deschise doar duminică dimineața, deoarece elvețienii votează în majoritate prin corespondență. Primele rezultate sunt așteptate în cursul după-amiezii. Miza: neutralitate „flexibilă” versus neutralitate „riguroasă” Neutralitatea Elveției, înrădăcinată de secole și înscrisă în Constituția federală din 1848, a revenit în prim-plan după două evoluții recente: alinierea la sancțiunile UE împotriva Rusiei și primul mandat al țării ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU (2023–2024) . În dezbatere se confruntă două abordări: Neutralitatea cu „marjă de manevră” , care permite adaptarea la circumstanțe și a făcut posibilă, de exemplu, colaborarea Elveției cu NATO fără a fi membră. Neutralitatea „perpetuă și înarmată” , susținută de inițiatori și de Uniunea Democratică de Centru (UDC), care ar limita explicit instrumentele de politică externă, inclusiv sancțiunile. Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis , a argumentat public pentru varianta flexibilă: „Neutralitatea a fost întotdeauna utilizată cu o anumită marjă de manevră.” „Neutralitatea nu înseamnă că Elveția închide ochii atunci când are loc o încălcare a normelor internaționale.” De cealaltă parte, Céline Amaudruz, vicepreședintă a UDC, a susținut că rolul Elveției ar fi să rămână un reper de neutralitate: „Elveția are un rol fundamental de jucat pe această planetă. Vrem să fim acel punct alb, adică neutralitatea.” HotNews notează și că Moscova a salutat inițiativa, după ce a acuzat Berna că și-a abandonat neutralitatea prin alinierea la sancțiunile impuse de Bruxelles. Dintre principalele partide, doar UDC susține inițiativa. Ce indică sondajele și ce altă inițiativă mai este pe buletin Primele sondaje indicau o competiție strânsă, însă ultimele două, publicate săptămâna trecută, arată că o largă majoritate – cu mult peste 60% – ar respinge inițiativa , în linie cu poziția guvernului. Tot duminică se votează și o a doua inițiativă, care urmărește creșterea autosuficienței alimentare la 70% în zece ani (de la 42% în 2024), pentru reducerea dependenței de importuri. Guvernul consideră obiectivul foarte dificil sau chiar imposibil, iar principalele partide cer respingerea, cu excepția Verzilor, care nu au emis o recomandare de vot. [...]
Serbia intră într-o nouă fază de instabilitate politică înaintea alegerilor anticipate , după ce președintele Aleksandar Vučić este așteptat să demisioneze pentru a face tranziția către funcția de prim-ministru, într-o rocadă menită să-l mențină în centrul puterii, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Mișcarea ar urma să aibă loc duminică, iar președinta Parlamentului, Ana Brnabić , aliata lui Vučić, ar urma să preia interimar funcția de șef al statului. În paralel, Serbia se pregătește pentru alegeri anticipate pe 25 octombrie, scrutin care ar trebui să tranșeze criza alimentată de aproape doi ani de proteste antiguvernamentale. O rocadă de putere cu miză de control instituțional Planul lui Vučić de a deveni premier este comparat, în relatarea Bloomberg, cu strategia folosită de Vladimir Putin, care și-a păstrat influența politică prin trecerea temporară în funcția de prim-ministru pentru a evita limitele de mandat prezidențial. Vučić mizează pe o nouă victorie a Partidului Progresist Sârb, aflat la putere din 2012, deși sondajele sunt descrise ca neuniforme. Pentru ca rocadă să funcționeze politic, partidul trebuie să câștige în fața unui adversar prezentat drept unul dintre cei mai puternici de până acum: Lista Studenților. Presiunea protestelor și apariția „Listei Studenților” Lista Studenților promite să desființeze ceea ce descrie drept „controlul total” al președintelui asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra justiției și presei, și să îmbunătățească accesul la locuințe și servicii medicale. Mișcarea studențească s-a consolidat pe fondul protestelor începute în 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară recent renovată din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți. Tragedia a alimentat indignarea publică, în contextul acuzațiilor de corupție în atribuirea contractelor și de incompetență a elitelor aflate la guvernare. Context extern: UE, Rusia și investițiile Chinei În cei peste nouă ani de mandat ai lui Vučić, Serbia a încercat să mențină candidatura de aderare la Uniunea Europeană, aflată în impas, păstrând în același timp relații apropiate cu Moscova și atrăgând investiții din străinătate. În același timp, țara a devenit o poartă de intrare importantă pentru China în Europa, Beijingul investind „miliarde de dolari” în industrii sârbești, de la minerit la roboți umanoizi, potrivit materialului citat. Bloomberg mai notează că Vučić a discutat sâmbătă cu Putin despre pregătirile pentru alegeri, potrivit unui comunicat al Kremlinului, iar partea rusă susține că ambele părți au subliniat necesitatea de a împiedica ingerințele externe în procesul electoral. Vučić, în vârstă de 56 de ani, nu a reușit să îmbunătățească relațiile cu Kosovo, o condiție esențială pentru avansarea parcursului european al Serbiei. În același timp, el a respins acuzațiile opoziției privind intimidarea alegătorilor, manipularea urnelor și alte nereguli la alegerile precedente. [...]
Un nou scandal politic cu potențial de a complica agenda energetică a României a fost declanșat după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a depus plângeri penale pentru „trădare” împotriva liderului PSD Sorin Grindeanu, liderului AUR George Simion și a lui Bogdan Ivan, invocând inclusiv riscuri de „subminare economică”, potrivit Economica . Dimitriu susține, într-o postare pe Facebook, că cei trei ar trebui cercetați pentru presupuse demersuri și relații cu oficiali americani. În centrul acuzațiilor se află o întâlnire avută la București, în luna martie, de Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Potrivit relatărilor citate, întâlnirea ar fi avut loc la 31 martie și ar fi vizat, conform lui Grindeanu, inclusiv Coridorul Vertical de Gaze . În postarea sa, deputatul USR vorbește despre un „complot” și „înțelegeri ascunse” și afirmă că ar exista „urme scrise” ale unor acțiuni care ar fi afectat securitatea economică a României. El îl acuză pe Bogdan Ivan că ar fi făcut presiuni „oficiale” la președintele României și la premier și că ar fi cerut implicarea SRI pentru „perfectarea” unei „afaceri păguboase pentru statul român”, în contextul discuțiilor legate de energie. De unde pornește miza: acuzații despre schimbarea guvernului și presiuni pe energie Dimitriu invocă o relatare a The Wall Street Journal , potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi afirmat, la o cină la Atena, că Statele Unite s-ar fi implicat în schimbarea guvernului condus de Ilie Bolojan. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea conversației, iar George Simion a negat că ar fi purtat discuții de acest tip cu Guilfoyle. În același context, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan „nu a dat curs cererilor” venite de la consorțiul americano-grec care operează Coridorul Vertical de Gaze, de a cumpăra gaze din SUA la un cost peste prețul pieței. Reacțiile lui Simion și Grindeanu Întrebat de G4Media despre declarațiile atribuite ambasadoarei, George Simion a spus că nu a purtat astfel de discuții și că nu acceptă „imixtiuni externe”, nici din partea partenerilor strategici. Sorin Grindeanu a declarat că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, „o rută energetică strategică” în care România ar putea avea un rol de tranzit, iar restul interpretărilor sunt „pure fabulații” și nu au făcut obiectul discuției. Ce urmează Din informațiile prezentate, demersul lui Alexandru Dimitriu se află la nivelul unor plângeri penale anunțate public, iar acuzațiile se bazează pe interpretarea unor întâlniri și pe relatări de presă contestate parțial (prin poziția avocatului ambasadoarei). În lipsa unor detalii despre stadiul oficial al sesizărilor și despre eventuale verificări ale autorităților, rămâne de văzut dacă acest episod va produce consecințe instituționale și dacă va afecta discuțiile privind proiectele energetice invocate în scandal. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce mandatul la vot în Parlament , respingând solicitarea președintelui PSD, Sorin Grindeanu , de a renunța la desemnare, potrivit Agerpres . Mesajul are miză de procedură și calendar: Mureșan anunță că nu se retrage și că intră în linie dreaptă cu audierile și votul de învestitură. În declarația citată, Mureșan afirmă că solicitarea lui Grindeanu este repetată și că răspunsul rămâne neschimbat. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus o dată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Calendarul imediat: programul și lista de miniștri, apoi audieri și vot Conform informațiilor transmise, Siegfried Mureșan depune sâmbătă dimineața la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Audierile și votul în plen ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare. Pentru mediul economic, următorul reper este momentul în care programul și echipa propusă intră în evaluarea parlamentară, etapă care poate confirma sau bloca instalarea noului Executiv. [...]
Brazilia oprește brusc pariurile online prin ordin executiv, o decizie cu impact direct asupra unei piețe de circa 60 mld. reali pe an , în timp ce președintele Luiz Inacio Lula da Silva își întărește agenda economică înaintea alegerilor, potrivit Reuters . Ordinul executiv interzice operațiunile de pariuri online în cea mai mare economie din America Latină, la mai puțin de doi ani după ce guvernul a pus bazele cadrului legal care a permis funcționarea industriei. Măsura intră în vigoare imediat, dar trebuie aprobată de Congres în termen de 120 de zile pentru a rămâne valabilă. Guvernul justifică intervenția prin îngrijorări că cheltuielile în creștere cu jocurile de noroc au erodat bugetele gospodăriilor și au contribuit la niveluri record de îndatorare. Ministrul de Finanțe, Dario Durigan, a încadrat subiectul ca problemă de sănătate publică. „Ne confruntăm cu o problemă de sănătate publică legată de pariurile online. Este o problemă serioasă”, a declarat ministrul de Finanțe Dario Durigan. Cum se aplică interdicția și ce obligații apar pentru platforme Durigan a precizat că site-urile firmelor de pariuri vor rămâne accesibile pentru ca utilizatorii să își poată revendica fondurile rămase până pe 5 octombrie. Din 6 octombrie, magazinele de aplicații și furnizorii de rețea vor fi obligați să blocheze aceste site-uri, conform anunțului. Interdicția vine într-un moment în care operatorii licențiați puteau oferi servicii la nivel național din ianuarie 2025, după plata taxelor de concesiune și îndeplinirea cerințelor de reglementare. Pariurile online au fost legalizate în 2018, sub fostul președinte Michel Temer, iar Lula a semnat în 2023 legislația care a stabilit reguli și a autorizat explicit jocurile de cazino online, pe lângă pariurile sportive. Miza economică: cheltuieli ale gospodăriilor și venituri fiscale Ministerul de Finanțe estimează că gospodăriile din Brazilia cheltuiesc aproximativ 60 miliarde reali (aprox. 53,6 miliarde lei) anual pe pariuri online, ceea ce generează circa 10 miliarde reali (aprox. 8,9 miliarde lei) venituri fiscale. JPMorgan a indicat că printre companiile listate cu expunere mai mare pe Brazilia se numără Evolution, Allwyn (prin Betano), Entain și Flutter, potrivit Reuters. Asociația ANJL, care reprezintă sectorul, a avertizat într-un comunicat că măsura ar împinge peste 30 de milioane de jucători către site-uri ilegale și că ignoră investițiile făcute pentru conformarea cu legea. Context politic: cursă strânsă și reacția opoziției Decizia este anunțată pe fondul unei competiții electorale strânse: Reuters notează că sondajele îl arată pe Lula într-o cursă strânsă cu senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro , fiul cel mare al fostului președinte Jair Bolsonaro, înaintea primului tur din 4 octombrie. Flavio Bolsonaro a catalogat interdicția drept „populistă, ipocrită și motivată politic”, la un miting de campanie în Rio de Janeiro. Pachet social în paralel: program nou de reducere a datoriilor În același anunț, Lula a prezentat și o inițiativă de reducere a poverii datoriilor gospodăriilor, după relansarea programului de renegociere „Desenrola”. Guvernul intenționează să organizeze în noiembrie o licitație pentru a cumpăra și restructura datorii ale populației, alocând 15 miliarde reali (aprox. 13,4 miliarde lei) pentru a achiziționa până la 150 miliarde reali (aprox. 134 miliarde lei) credite neperformante, la discounturi de cel puțin 90%. Programul vizează datorii restante de 2–4,5 ani, în principal solduri de card de credit și împrumuturi personale negarantate. Ministrul Planificării, Bruno Moretti, a spus că licitația va acoperi datorii de până la 10.000 reali (aprox. 8.900 lei), iar gospodăriile ar urma să își stingă obligațiile la valoarea redusă, cu beneficiul integral al ștergerii transferat către debitori. Pentru piața pariurilor, următorul test este politic: ordinul produce efecte imediat, dar supraviețuirea lui depinde de votul Congresului în următoarele 120 de zile, în timp ce guvernul încearcă să limiteze impactul social al îndatorării înainte de scrutin. [...]
PSD își asumă scenariul alegerilor anticipate și condiționează guvernarea de un program axat pe relansarea economiei , într-un moment de blocaj politic prelungit, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine la cinci luni după ce social-democrații au contribuit la căderea Guvernului, iar partidul spune acum că este pregătit atât să guverneze, cât și să meargă la vot. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a declarat că formațiunea pune pe masă „un Guvern pentru români”, cu un program construit „în jurul relansării economiei și al dezvoltării României”, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. În același timp, Manda susține că actualul context este „greu și nedrept pentru români”, invocând o perioadă de aproape cinci luni în care „domnul Bolojan” ar fi blocat formarea unui nou Executiv. Ce propune PSD și ce transmite despre anticipatele Într-un mesaj publicat pe Facebook, Manda afirmă că PSD nu ar trebui să „gireze continuarea unei direcții greșite” și că partidul trebuie să ofere „o alternativă reală” la politicile pe care le consideră responsabile pentru problemele economiei. Totodată, liderul PSD spune că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate, în cazul în care alternativa la nesusținerea „ Guvernului Mureșan ” este revenirea la vot. „Dacă alternativa nesusținerii Guvernului Mureșan este votul românilor, foarte bine! Noi nu avem niciun motiv să ne temem de el. PSD este pregătit pentru alegeri anticipate.” De ce contează: incertitudine politică, decizii economice amânate Miza imediată este prelungirea incertitudinii privind formarea unui guvern, cu efecte potențiale asupra agendei economice, în condițiile în care PSD își leagă explicit oferta de guvernare de un program de „relansare a economiei”. În același timp, poziționarea publică pe scenariul anticipatelor indică faptul că partidul își asumă și varianta unei resetări politice prin alegeri, dacă negocierile pentru un nou Executiv eșuează. Articolul nu oferă detalii despre conținutul concret al programului economic invocat și nici un calendar pentru pașii următori, dincolo de declarațiile lui Claudiu Manda. [...]
