Știri
Știri din categoria Politică

Un nou scandal politic cu potențial de a complica agenda energetică a României a fost declanșat după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a depus plângeri penale pentru „trădare” împotriva liderului PSD Sorin Grindeanu, liderului AUR George Simion și a lui Bogdan Ivan, invocând inclusiv riscuri de „subminare economică”, potrivit Economica.
Dimitriu susține, într-o postare pe Facebook, că cei trei ar trebui cercetați pentru presupuse demersuri și relații cu oficiali americani. În centrul acuzațiilor se află o întâlnire avută la București, în luna martie, de Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Potrivit relatărilor citate, întâlnirea ar fi avut loc la 31 martie și ar fi vizat, conform lui Grindeanu, inclusiv Coridorul Vertical de Gaze.
În postarea sa, deputatul USR vorbește despre un „complot” și „înțelegeri ascunse” și afirmă că ar exista „urme scrise” ale unor acțiuni care ar fi afectat securitatea economică a României. El îl acuză pe Bogdan Ivan că ar fi făcut presiuni „oficiale” la președintele României și la premier și că ar fi cerut implicarea SRI pentru „perfectarea” unei „afaceri păguboase pentru statul român”, în contextul discuțiilor legate de energie.
Dimitriu invocă o relatare a The Wall Street Journal, potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi afirmat, la o cină la Atena, că Statele Unite s-ar fi implicat în schimbarea guvernului condus de Ilie Bolojan. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea conversației, iar George Simion a negat că ar fi purtat discuții de acest tip cu Guilfoyle.
În același context, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan „nu a dat curs cererilor” venite de la consorțiul americano-grec care operează Coridorul Vertical de Gaze, de a cumpăra gaze din SUA la un cost peste prețul pieței.
Întrebat de G4Media despre declarațiile atribuite ambasadoarei, George Simion a spus că nu a purtat astfel de discuții și că nu acceptă „imixtiuni externe”, nici din partea partenerilor strategici.
Sorin Grindeanu a declarat că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, „o rută energetică strategică” în care România ar putea avea un rol de tranzit, iar restul interpretărilor sunt „pure fabulații” și nu au făcut obiectul discuției.
Din informațiile prezentate, demersul lui Alexandru Dimitriu se află la nivelul unor plângeri penale anunțate public, iar acuzațiile se bazează pe interpretarea unor întâlniri și pe relatări de presă contestate parțial (prin poziția avocatului ambasadoarei). În lipsa unor detalii despre stadiul oficial al sesizărilor și despre eventuale verificări ale autorităților, rămâne de văzut dacă acest episod va produce consecințe instituționale și dacă va afecta discuțiile privind proiectele energetice invocate în scandal.
Recomandate

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce mandatul la vot în Parlament , respingând solicitarea președintelui PSD, Sorin Grindeanu , de a renunța la desemnare, potrivit Agerpres . Mesajul are miză de procedură și calendar: Mureșan anunță că nu se retrage și că intră în linie dreaptă cu audierile și votul de învestitură. În declarația citată, Mureșan afirmă că solicitarea lui Grindeanu este repetată și că răspunsul rămâne neschimbat. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus o dată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Calendarul imediat: programul și lista de miniștri, apoi audieri și vot Conform informațiilor transmise, Siegfried Mureșan depune sâmbătă dimineața la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Audierile și votul în plen ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare. Pentru mediul economic, următorul reper este momentul în care programul și echipa propusă intră în evaluarea parlamentară, etapă care poate confirma sau bloca instalarea noului Executiv. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]

PSD mizează pe blocarea în Parlament a guvernului Mureșan , iar Olguța Vasilescu spune, într-o intervenție la România TV, că premierul desemnat „nu are absolut nicio șansă” să treacă de votul de învestitură, potrivit Mediafax . Mesajul indică o linie de opoziție fermă a PSD și prelungește incertitudinea politică în jurul formării unei majorități. Vasilescu afirmă că Mureșan ar obține „în jur de 160 de voturi”, semnificativ sub nivelul pe care, susține ea, l-ar fi strâns guvernul Veștea. În aceeași logică, ea a spus că, „dacă tot vrea să se facă de râs”, ar trebui să ajungă la votul din Parlament. De ce ar lipsi majoritatea: susținere limitată și dispute pe program Potrivit Olguței Vasilescu, doar UDMR și USR l-ar susține pe premierul desemnat. Argumentul invocat ține de programul de guvernare, pe care îl descrie ca fiind identic cu cel al lui Ilie Bolojan, doar „ușor îmbunătățit de AI, că așa e modern”. Tot ea susține că partidele care l-au demis pe Bolojan prin moțiune de cenzură „nu pot susține un astfel de guvern”, ceea ce ar reduce și mai mult șansele unei majorități funcționale. Poziția PSD: vot împotrivă, indiferent de negocieri Vasilescu a mai declarat că Sorin Grindeanu l-ar fi invitat de două ori pe Mureșan la sediul PSD și că liderul PSD l-ar fi așteptat inclusiv la Craiova, însă premierul desemnat „nu a venit să ceară voturile PSD”. Chiar și în ipoteza unei întâlniri, poziția PSD nu s-ar fi schimbat, a precizat ea, deoarece Biroul Permanent ar fi recomandat deja votul împotriva guvernului. Ce urmează, în scenariul avansat de Vasilescu Olguța Vasilescu spune că România „va avea totuși un guvern”, iar dacă mandatul ar ajunge la Sorin Grindeanu, cabinetul acestuia „ar fi învestit foarte repede”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre calendarul procedural sau despre o formulă concretă de majoritate. [...]

PSD transmite că șansele de a vota Guvernul Mureșan sunt „extrem de reduse” , pe fondul lipsei de dialog și al absenței unui program de guvernare transmis oficial, potrivit news.ro . Mesajul, formulat de președintele PSD Sorin Grindeanu , indică o blocare a negocierilor politice necesare pentru învestirea Executivului, cu efect direct asupra calendarului guvernării. Grindeanu a spus că nu a vorbit „deloc” cu premierul desemnat Siegfried Mureșan și că, în zilele următoare, nu va fi disponibil, deoarece are întâlniri cu colegii din teritoriu, însă a subliniat că „colegii mei sunt” în București și pot discuta dacă există o bază reală de negociere. „Eu sunt deschis. În zilele următoare nu o să fiu. Am un program pe care îl cunoașteți, nu o să fiu în București, dar colegii mei sunt. Dacă se dorește a se discuta pe programul de guvernare, nu pe ceea ce am văzut ieri, evident că suntem disponibili.” Miza: învestirea Guvernului și majoritatea din Parlament Întrebat despre posibilitatea ca PSD să voteze guvernul condus de Mureșan, liderul social-democrat a afirmat că, „la modul cum se comportă” premierul desemnat, această posibilitate „nu” există sau este „extrem de redusă”. În logica prezentată de Grindeanu, modul de relaționare cu un partid de la care se așteaptă voturi ar indica faptul că Mureșan „nu-și dorește să fie prim-ministru”, ci urmărește „un joc politic”. Ce reproșează PSD: lipsa unui program de guvernare și a dialogului Grindeanu a susținut că PSD nu a primit un program de guvernare și că „ceea ce s-a trimis aseară nu poate fi numit un program de guvernare”. Totodată, a relatat că, miercuri, a fost disponibil pentru discuții și l-ar fi anunțat pe Mureșan că este la partid, însă premierul desemnat „nu a venit pentru a avea un dialog”. Separat, întrebat despre informația că președintele PNL Ilie Bolojan ar putea fi vicepremier sau ministru al Afacerilor Interne, Grindeanu a răspuns că este „treaba lor”. La final, news.ro notează că PSD a anunțat că nu susține învestirea Guvernului Mureșan. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre un calendar alternativ sau despre pașii următori ai premierului desemnat pentru a obține sprijin parlamentar. [...]

Ministrul interimar Radu Miruță acuză PSD că blochează deciziile coaliției și că transmite public mesajul că acceptă măsurile Guvernului doar dacă le poate controla singur, potrivit Mediafax . Miza politică, în lectura lui Miruță, este funcționarea coaliției în jurul pachetului de măsuri fiscale deja aprobat în ședințele comune. Miruță i-a amintit liderului PSD, Sorin Grindeanu , că social-democrații au participat la ședințele de coaliție în care au fost aprobate măsurile fiscale criticate ulterior. Declarațiile au fost făcute joi seara, la B1 TV. „Eu văd că sunt multe discuții despre măsurile acestui guvern, care sunt proaste. L-am auzit și pe domnul Grindeanu, căruia îi amintesc că am fost împreună la ședințele de coaliție, unde au fost aprobate, inclusiv de PSD, aceste măsuri.” Dispută de coaliție pe „cine decide” și cum se negociază Ministrul interimar susține că PSD a avut în trecut perioade în care a putut decide singur, însă rezultatele nu ar fi confirmat „binele” invocat acum de partid. „Și vedem că acel bine, din mâinile PSD, n-a prea ieșit.” În același registru, Miruță acuză PSD că transformă negocierile politice într-o confruntare publică și că, în esență, mesajul transmis ar fi că partidul „nu acceptă decât dacă ei singuri decid totul în România”. El a mai spus că „e foarte multă gălăgie politică” percepută de „omul de rând”. Sondaje contestate și semnal despre posibile anticipate Miruță a contestat și sondajele invocate de PSD în spațiul public, afirmând că alte cercetări sociologice nu ar arăta aceleași cifre favorabile. În acest context, a susținut că PSD „a luat vreo 20%”, nu 51%, și a adăugat că, potrivit altor cercetări, partidul ar fi la aproximativ jumătate din numărul de mandate obținute în urmă cu doi ani. Totodată, ministrul interimar a ridicat public întrebarea dacă PSD ar împinge pentru alegeri anticipate în cazul în care ar sta mai bine în sondaje. „Credeți dumneavoastră că dacă PSD ar sta mai bine la voturi, n-ar pedala pentru alegeri anticipate?” [...]

Serbia intră într-o nouă fază de instabilitate politică înaintea alegerilor anticipate , după ce președintele Aleksandar Vučić este așteptat să demisioneze pentru a face tranziția către funcția de prim-ministru, într-o rocadă menită să-l mențină în centrul puterii, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Mișcarea ar urma să aibă loc duminică, iar președinta Parlamentului, Ana Brnabić , aliata lui Vučić, ar urma să preia interimar funcția de șef al statului. În paralel, Serbia se pregătește pentru alegeri anticipate pe 25 octombrie, scrutin care ar trebui să tranșeze criza alimentată de aproape doi ani de proteste antiguvernamentale. O rocadă de putere cu miză de control instituțional Planul lui Vučić de a deveni premier este comparat, în relatarea Bloomberg, cu strategia folosită de Vladimir Putin, care și-a păstrat influența politică prin trecerea temporară în funcția de prim-ministru pentru a evita limitele de mandat prezidențial. Vučić mizează pe o nouă victorie a Partidului Progresist Sârb, aflat la putere din 2012, deși sondajele sunt descrise ca neuniforme. Pentru ca rocadă să funcționeze politic, partidul trebuie să câștige în fața unui adversar prezentat drept unul dintre cei mai puternici de până acum: Lista Studenților. Presiunea protestelor și apariția „Listei Studenților” Lista Studenților promite să desființeze ceea ce descrie drept „controlul total” al președintelui asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra justiției și presei, și să îmbunătățească accesul la locuințe și servicii medicale. Mișcarea studențească s-a consolidat pe fondul protestelor începute în 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară recent renovată din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți. Tragedia a alimentat indignarea publică, în contextul acuzațiilor de corupție în atribuirea contractelor și de incompetență a elitelor aflate la guvernare. Context extern: UE, Rusia și investițiile Chinei În cei peste nouă ani de mandat ai lui Vučić, Serbia a încercat să mențină candidatura de aderare la Uniunea Europeană, aflată în impas, păstrând în același timp relații apropiate cu Moscova și atrăgând investiții din străinătate. În același timp, țara a devenit o poartă de intrare importantă pentru China în Europa, Beijingul investind „miliarde de dolari” în industrii sârbești, de la minerit la roboți umanoizi, potrivit materialului citat. Bloomberg mai notează că Vučić a discutat sâmbătă cu Putin despre pregătirile pentru alegeri, potrivit unui comunicat al Kremlinului, iar partea rusă susține că ambele părți au subliniat necesitatea de a împiedica ingerințele externe în procesul electoral. Vučić, în vârstă de 56 de ani, nu a reușit să îmbunătățească relațiile cu Kosovo, o condiție esențială pentru avansarea parcursului european al Serbiei. În același timp, el a respins acuzațiile opoziției privind intimidarea alegătorilor, manipularea urnelor și alte nereguli la alegerile precedente. [...]