Știri
Știri din categoria Politică

USR a lansat proiectul strategic „România 2036” vineri seară, la Sibiu, în deschiderea Congresului Național 2026 „Viitorul, împreună”, potrivit G4Media.
Evenimentul reunește peste 500 de delegați din întreaga țară, care dezbat direcțiile politice ale partidului și urmează să voteze modificări ale statutului, cu obiectivul declarat de consolidare a organizației. Lansarea „România 2036” este prezentată ca un proces amplu de planificare pe termen lung pentru viitorul țării.
În discursul de deschidere, președintele USR, Dominic Fritz, a vorbit despre responsabilitate și reformă într-un context pe care l-a descris ca fiind marcat de presiuni economice, extremism și neîncredere în instituții. El a susținut că România are nevoie de „muncă”, „instituții”, „reforme asumate” și „curajul de a spune adevărul”.
Tot în intervenția sa, Fritz a invocat mai multe exemple de atacuri și campanii de denigrare despre care a afirmat că ar viza lideri și parlamentari USR, legându-le de poziționări ale acestora în dosare sau decizii cu impact public. Liderul USR a mai spus că miza partidului este schimbarea modului în care funcționează statul și a argumentat că administrațiile și ministerele conduse eficient ar putea reduce atractivitatea mesajelor extremiste.
Proiectul „România 2036” își propune să mute discuția politică spre o construcție pe termen lung, pornind de la întrebarea unde ar trebui să ajungă România peste 10 ani și ce decizii trebuie luate în prezent. Inițiativa a început cu o etapă internă, în care membrii USR au selectat patru teme: educația, sănătatea, siguranța națională și viitorul satului românesc.
În lunile următoare, experți independenți ar urma să elaboreze scenarii de dezvoltare pentru fiecare domeniu, care vor fi puse în dezbatere publică la nivel național, inclusiv în mediul rural. Rezultatul final este anunțat ca un document strategic ce va reuni scenarii, propuneri și direcții de politici publice, cu obiectivul de a genera inițiative legislative și reforme structurale.
Recomandate

PSD va decide prin vot intern dacă mai susține actuala coaliție și pe Ilie Bolojan, a anunțat liderul social-democrat Sorin Grindeanu , potrivit G4Media . Decizia ar putea redesena actuala formulă de guvernare, inclusiv prin renunțarea la USR sau prin schimbarea premierului desemnat de PNL. Grindeanu a explicat că va propune o consultare extinsă în partid, peste nivelul celei organizate în vara lui 2025, când aproximativ 5.000 de membri din structurile locale au votat pentru intrarea la guvernare. De această dată, social-democrații vor răspunde clar, prin „da” sau „nu”, la două întrebări esențiale: dacă PSD mai rămâne în actuala coaliție; dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan ca prim-ministru sau acceptă un alt premier din partea PNL. Liderul PSD a invocat tensiunile acumulate în ultimele luni, lipsa dialogului și nemulțumirile din teritoriu, în special în raport cu USR. El a susținut că partidul nu poate continua într-un „parteneriat care scârțâie”, dacă direcția stabilită la semnarea protocolului nu mai corespunde realității politice și economice. Contextul este complicat și de situația economică. România a intrat recent în recesiune tehnică, iar în interiorul PNL au apărut critici la adresa premierului. Deși Ilie Bolojan a primit la începutul lunii februarie un vot de susținere în conducerea liberală, presiunile au crescut pe fondul dezbaterilor privind bugetul și măsurile fiscale. În paralel, voci din PSD au avertizat că șeful Guvernului ar putea fi schimbat dacă legea bugetului nu trece de Parlament în următoarele săptămâni. Astfel, votul intern anunțat de Grindeanu nu este doar o formalitate, ci poate deveni momentul decisiv pentru viitorul actualei coaliții PSD–PNL–UDMR–USR. Miza este dublă: stabilitatea guvernării într-un an marcat de dificultăți economice și redefinirea echilibrului politic dintre stânga și dreapta în Executiv. Rezultatul consultării interne din PSD ar putea duce fie la reconfirmarea actualei formule, fie la o restructurare profundă a puterii. [...]

Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia , susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV , care citează presa publică maghiară. Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado , Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei. În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate. Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul. Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei. [...]

AEP a sesizat Parchetul General în 2025 privind finanțarea campaniei lui Nicușor Dan , potrivit Digi24 , iar informația a fost reconfirmată printr-un răspuns transmis la finalul lunii februarie 2026. În replică, președintele a susținut că nu este vorba despre o situație nouă și a acuzat Autoritatea Electorală Permanentă că „nu a înțeles nici în 2025 donațiile online”. Sesizarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost depusă în cursul anului trecut și a fost semnată de fostul președinte al AEP, Zsombor Vajda . Potrivit instituției, demersul a fost făcut „ca urmare a apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală”, în urma controlului asupra finanțării campaniei electorale. Documentul AEP a fost transmis în februarie 2026 ca răspuns la solicitări formulate de persoane fizice, ulterior publicat pe rețelele de socializare. Informații privind controlul și acuzațiile legate de nedeclararea unor sume provenite din donații au apărut încă din 2025, inclusiv în presa centrală. Într-o postare publică, Nicușor Dan a afirmat că situația este reluarea unei știri din aprilie 2025 și a susținut că, în campaniile anterioare pentru Primăria Capitalei, a primit amenzi similare din partea AEP , ulterior anulate de instanță, iar plângerile penale nu au avut urmări. Președintele a mai declarat că AEP „nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu ”. Cazul readuce în discuție modul în care sunt verificate donațiile online și relația dintre instituțiile de control și actorii politici, în contextul în care ancheta penală vizează exclusiv suspiciuni, fără a exista până în prezent o soluție publică a procurorilor. [...]

Premierul Danemarcei a convocat alegeri anticipate pe 24 martie , potrivit Euractiv , declanșând un scrutin cu câteva luni înainte de termenul-limită din octombrie 2026. Mette Frederiksen a făcut anunțul joi, în Parlamentul de la Copenhaga, printr-o intervenție descrisă drept „o remarcă de natură specială”, semnalul informal folosit atunci când un prim-ministru convoacă alegeri generale. Frederiksen a spus că va fi „o alegere importantă”, susținând că, în următorii patru ani, danezii și europenii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe, să își redefinească relațiile cu Statele Unite , să se reînarmeze pentru a asigura pacea pe continent, să mențină Europa unită și să protejeze viitorul regatului. Contextul este una dintre cele mai mari crize de politică externă ale Danemarcei din ultimele decenii, după ce SUA au amenințat că vor prelua Groenlanda, teritoriu semiautonom din cadrul regatului danez. Publicația notează că Frederiksen a înregistrat o creștere modestă în sondaje după reluarea amenințărilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și după demersurile diplomatice ulterioare, care au dus la trimiterea de trupe europene pe insulă, inclusiv din Germania și Franța. Analista politică Elisabet Svane , de la Politiken, a declarat pentru Euractiv că această criză i-a întărit imaginea de manager de criză, similar cu perioada pandemiei din 2020. Frederiksen, aflată la putere din 2019, conduce din 2022 o coaliție centristă rară, formată din social-democrații de centru-stânga, Moderates și liberalii de centru-dreapta, însă sondajele indică faptul că alianța ar putea pierde majoritatea în viitorul parlament; Euractiv amintește și că premierul a ieșit din linia social-democraților europeni prin apropierea de premierul italian Giorgia Meloni pe tema migrației. [...]

PSD exclude sprijinirea unui guvern minoritar , potrivit News.ro , după declarațiile făcute joi de președintele partidului, Sorin Grindeanu , pe fondul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre formula de guvernare. Grindeanu a spus că PSD își va decide poziția după ce va vedea proiectul de buget și după o consultare internă privind continuarea la guvernare, fie în actuala formulă extinsă, fie într-una mai restrânsă. În acest context, liderul PSD a respins ideea unui sprijin parlamentar pentru un executiv minoritar, indicând că partidul nu ia în calcul o astfel de soluție. „Această variantă pentru PSD, de a sprijini un guvern minoritar, nu există”, a declarat Sorin Grindeanu. Totodată, președintele PSD a negat că ar fi impus condiții Partidului Național Liberal și a criticat public unele voci din PNL, pe care le-a numit „pseudo-liberali”, invocându-i pe primarul general Ciucu și pe Sighiartău, precum și pe Raluca Turcan, despre care a spus că a venit de la PDL. Grindeanu a insistat că PSD „decide pentru noi” și că evaluarea va ține inclusiv de felul în care a funcționat coaliția în ultimele „8-9 luni”. Reacția PNL a venit tot joi: liberalii au transmis că au luat act de declarațiile lui Grindeanu și i-au cerut să decidă dacă PSD este „la guvernare sau în opoziție”. PNL a mai susținut că nu va ceda „niciunui șantaj politic” și a avertizat că, dacă PSD dorește schimbarea acordului, liberalii își rezervă dreptul de a acționa „în consecință”, invocând riscul pierderii de încredere între parteneri. [...]

Mircea Geoană spune că NATO nu ar mai exista fără SUA , potrivit Cotidianul , iar o eventuală retragere americană ar forța Europa să regândească rapid arhitectura de securitate și modul în care își asumă costurile apărării. Declarațiile vin în contextul discuțiilor recurente despre împărțirea poverii în Alianță și despre cât de sustenabilă este, pe termen lung, dependența europeană de garanțiile militare ale Washingtonului. „Nu. Probabil că am discuta despre altceva. Se poate, la limită. Va fi un dezastru, şi pentru americani va fi un dezastru”, a răspuns Mircea Geoană. În explicația sa, Geoană plasează relația transatlantică într-un „contract” politico-economic construit în două etape istorice: după al Doilea Război Mondial și după căderea comunismului. În această logică, SUA au acceptat să asigure „majoritatea securității” în Europa, iar europenii au oferit, în schimb, deschidere economică, achiziții de echipamente americane și o relație privilegiată de comerț și cooperare. Miza, în această interpretare, nu este doar militară, ci și economică: securitatea și accesul la piețe au funcționat împreună ca piloni ai parteneriatului. Geoană susține că, în timp, americanii au început să considere aranjamentul „dezechilibrat”, mai ales în raport cu statele occidentale bogate, iar renegocierea a devenit inevitabilă, accelerată de stilul mai abrupt al președintelui Donald Trump. În viziunea sa, viitorul NATO ține de o reechilibrare: europenii ar urma să își asume un rol mai mare în raport cu americanii, iar în contrapartidă ar trebui să ceară „acces mai mare pe piața americană”, inclusiv pe piața de apărare, adică în zona achizițiilor și contractelor militare din SUA. În același timp, Geoană afirmă că Alianța are șanse să reziste tocmai pentru că interesele sunt „uriașe” de ambele părți ale Atlanticului, ceea ce face improbabilă o ruptură rapidă. Mesajul central pentru europeni este că viitorul NATO, așa cum îl descrie el, depinde de creșterea contribuției și influenței europene în interiorul Alianței, nu de înlocuirea SUA, iar consecința directă ar fi o relație transatlantică mai „echilibrată” și mai negociată, inclusiv pe componenta economică a securității. [...]