Știri
Știri din categoria Politică
USR vrea să introducă în Codul rutier obligația de a forma „culoarul de salvare”, o regulă care ar standardiza comportamentul șoferilor în ambuteiaje și ar permite intervenții mai rapide ale echipajelor de urgență, potrivit Mediafax.
Inițiativa legislativă, semnată de deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu, urmărește modificarea Codului rutier astfel încât obligațiile șoferilor în trafic intens să fie prevăzute explicit, în condițiile în care legislația actuală „nu oferă prevederi clare”, conform articolului.
„Mulți șoferi țin deja cont de această practică, dar lipsa unui temei legal creează confuzie și întârzieri. Proiectul elimină ambiguitatea și stabilește reguli clare pentru toți participanții la trafic, precum și sancțiuni pentru nerespectarea lor”, a declarat deputatul USR Dumitru Văduva.
Proiectul definește formarea culoarului de salvare ca obligație în trafic aglomerat, cu reguli diferite în funcție de tipul drumului:
Nerespectarea obligației de a forma culoarul de salvare ar urma să fie contravenție, la fel și circulația prin culoar de către șoferii care nu au acest drept, potrivit inițiativei citate.
USR susține că proiectul ar transforma o practică deja folosită de unii șoferi într-o obligație legală, cu sancțiuni, pentru a reduce întârzierile în intervențiile de urgență și pentru a alinia România la „standardele europene”.
În motivarea publică, USR invocă exemple din Europa: în Germania, unde culoarul de salvare este reglementat din anii ’80, analizele ar indica reducerea timpilor de intervenție, iar în Austria, unde măsura a fost introdusă în 2012, studiile operatorului de autostrăzi ar arăta o creștere cu peste 25% a vitezei de deplasare a ambulanțelor în trafic blocat, conform articolului.
„Să nu uităm că 1 minut câștigat în drumul spre un stop cardio-respirator crește șansele de supraviețuire cu până la 10%. Culoarul de salvare este deja o normă de civilizație în țări precum Germania sau Austria, unde timpul de intervenție a scăzut cu până la 4 minute”, a afirmat deputatul USR Ovidiu Paraschivescu.
Materialul nu precizează calendarul parlamentar al proiectului sau pozițiile altor partide. În forma prezentată, inițiativa ar introduce în Codul rutier o obligație explicită și un regim de sancțiuni pentru nerespectarea culoarului de salvare, cu impact direct asupra regulilor de circulație în ambuteiaje.
Recomandate
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
USR avertizează că susținerea „la bucată” a Guvernului Veștea ar împinge costurile politice în nota de plată a contribuabililor , în condițiile în care premierul desemnat caută voturi pentru o majoritate fragilă, potrivit Stirile Pro TV . Dominic Fritz susține că un astfel de guvern ar fi „nu prea funcțional”, dar „cu siguranță foarte scump”, din cauza negocierilor cu parlamentari neafiliați. Liderul USR compară scenariul cu produsele de pe Temu și afirmă că, dacă Executivul ar trece, ar depinde de „peste 100 de independenți neafiliați”, pe care îi numește „orfani ai Parlamentului”. În interpretarea sa, aceștia ar putea deveni o rezervă de voturi într-un Parlament fără o majoritate clară, iar sprijinul lor ar fi obținut prin metode care ar implica costuri pentru societate. „Dacă cumva se întâmplă o minune și într-adevăr ar trece acest guvern, chiar ar fi un guvern de pe Temu, nu prea funcțional, dar cu siguranță foarte scump, pentru că trebuie să ne fie clar că acești peste 100 de independenți neafiliați, toți acești orfani ai Parlamentului, de fapt, vor fi cumpărați la bucată și asta va costa scump în primul rând pe români. Și de aceea noi credem că este un experiment periculos, ce nu trebuie făcut.” Alternativa USR: guvern minoritar USR–PNL–UDMR În paralel cu respingerea Guvernului Veștea, Fritz spune că USR propune o formulă de guvern minoritar împreună cu PNL și UDMR. El afirmă că a avut o întâlnire privată cu Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR), fără să ofere detalii, dar cu mesajul că „orice formă majoritară” ar fi, în acest moment, „iluzorie”. „Orice formă majoritară cred că vedem acuma este iluzorie și tocmai de aceea cred că trebuie să ne obișnuim cu ideea unui guvern minoritar. Și cred că USR, PNL și UDMR ar putea forma un astfel de guvern.” Întrebat dacă o astfel de formulă ar presupune ca președintele Nicușor Dan să le dea „mână liberă” celor trei partide, Fritz a spus că USR este disponibil să guverneze, dar că decizia nu depinde doar de partid. Contextul negocierilor: căutarea unei majorități stabile În același context, Știrile Pro TV notează că premierul desemnat Adrian Veștea încearcă să strângă o majoritate stabilă în Parlament, inclusiv prin negocieri care îl implică și pe liderul PSD Marian Neacșu. Relația cu PSD: „nu” la o nouă majoritate comună Fritz respinge posibilitatea unui nou acord de guvernare cu PSD, invocând faptul că social-democrații au votat alături de AUR împotriva guvernului anterior. Întrebat dacă o eventuală schimbare a conducerii PSD ar modifica poziția USR, liderul partidului nu a dat un răspuns ferm, spunând că o astfel de ipoteză ar urma să fie analizată dacă devine relevantă. Miza imediată rămâne aritmetica parlamentară: dacă Guvernul Veștea nu găsește o majoritate predictibilă, presiunea se mută pe scenarii alternative — inclusiv un guvern minoritar — care ar trebui să funcționeze cu sprijin punctual în Parlament. [...]
Schimbarea de premier desemnat mută accentul pe „majoritate solidă” în Parlament , după ce Eugen Tomac spune că a renunțat când a devenit evident că nu poate strânge voturile necesare, deși susține că sâmbătă avea „peste 200 de voturi”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: desemnarea unui candidat care poate transforma negocierile politice într-un vot de învestitură, într-un context în care blocajul se prelungește. Tomac afirmă că, deși a prezentat programul de guvernare cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să anunțe desemnarea lui Adrian Veștea , lua în calcul inclusiv varianta de a nu trece de votul parlamentarilor. În relatarea sa, punctul de ruptură a fost lipsa de flexibilitate a PNL și USR față de „oferta ultimă” pe care ar fi făcut-o: discutarea fiecărui membru propus pentru lista de miniștri. De ce s-a blocat formula Tomac, în versiunea lui Fostul premier desemnat spune că a mers pe varianta unui cabinet cu membri „apolitici” (fără afiliere politică), pe care o prezintă ca parte a înțelegerii inițiale, și că nu a acceptat „compromisuri” de ultim moment, inclusiv schimbarea componenței cu miniștri politici. În același timp, indică presiunea UDMR, care ar fi insistat că nu poate susține un cabinet din care nu face parte. În acest cadru, Tomac susține că a evaluat două scenarii: să meargă în Parlament cu toate partidele împotrivă sau să depună mandatul dacă șansele devin prea mici. El afirmă că, atunci când a decis că trebuie să meargă în Parlament, „îi lipseau doar câteva voturi”, iar „în cursul zilei de sâmbătă” ar fi avut „peste 200 de voturi”. Discuția cu președintele și criteriul „majorității solide” Tomac spune că a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan, care i-ar fi explicat „reținerile” legate de traseul asumat și că o soluție „mai bună” ar fi un lider politic ce poate forma o majoritate solidă, reflectată și în Parlament. „Am înțeles rațiunea pentru care consideră că un lider politic care are capacitatea de a forma o majoritate solidă, care să reflecte acest suport și în Parlament, poate fi o soluție mai bună.” Întrebat cine i-a cerut să se retragă, Tomac afirmă că a luat decizia după ce a constatat că perspectiva de a trece cabinetul propus „își pierde șansele”, adăugând că spera ca PNL să permită un vot „cum consideră” fiecărui parlamentar, pentru a ieși din blocaj. Când a aflat că va fi înlocuit și cum a decis retragerea Tomac susține că a aflat despre opțiunea Adrian Veștea „sâmbătă seara”. El mai spune că președintele nu i-ar fi cerut explicit „să facă un pas în spate”, ci că a fost o „evaluare” a perspectivelor, iar când a concluzionat că numărul de voturi nu îi mai dă „nicio șansă”, a decis să depună mandatul și l-a informat pe șeful statului. Totodată, afirmă că nu i-a informat pe liderii partidelor cu care negociase despre decizia de a renunța, motivând că a fost decizia sa și că a considerat „cea mai potrivită soluție” să nu mai meargă spre Parlament. [...]
Viktor Orbán își menține linia de confruntare cu UE , semnalând că, deși a pierdut alegerile din aprilie și a părăsit funcția în mai, va rămâne un actor politic care poate complica relația Budapestei cu Bruxelles-ul, într-un moment în care noul guvern promite „resetarea” dosarelor-cheie, inclusiv deblocarea fondurilor europene înghețate, potrivit Politico . Fostul premier ungar a revenit la Bruxelles miercuri, înaintea summitului liderilor UE de joi și vineri, și a spus că „obiectivul” său față de Uniune „nu s-a schimbat”, indicând că va continua să se opună pe teme precum migrația. În discuția cu jurnaliști, Orbán a susținut că „trebuie să reformăm Bruxelles-ul” și că Ungaria are șanse mai mici de succes dacă UE „nu este pe aceeași traiectorie”. Ce se schimbă după alegeri: un guvern pro-Bruxelles și miza banilor blocați Orbán a pierdut alegerile din aprilie, însă rămâne liderul partidului Fidesz. Între timp, liderul opoziției de centru-dreapta Péter Magyar a câștigat detașat, iar partidul său, Tisza, a obținut o majoritate de două treimi în parlament. Magyar a promis să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, inclusiv prin: deblocarea cererii Ucrainei de aderare la UE, pe care Budapesta a blocat-o; încercarea de a recupera până la 17 miliarde de euro fonduri înghețate de Comisia Europeană din cauza problemelor legate de statul de drept din perioada Orbán. Orbán rămâne în joc: gruparea „Patrioți pentru Europa” și planul de limitare a mandatelor Fidesz are eurodeputați în grupul „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European, alături de formațiuni precum Adunarea Națională din Franța, condusă de Jordan Bardella. Orbán a argumentat că înfrângerea sa electorală nu oprește avansul „partidelor patriotice” în Europa și a indicat că gruparea are încă un reprezentant în Consiliul European: premierul ceh Andrej Babiš. Pe plan intern, Tisza a inițiat și o măsură cu potențial de a-i bloca revenirea: introducerea unei limite de opt ani pentru mandatul de prim-ministru, aplicată retroactiv. Orbán a spus că este „fericit” cu această decizie și și-a minimalizat șansele de a candida din nou pentru funcția de premier. Presiunea dosarelor de corupție: acuzații respinse de Orbán Politico notează și un alt front de risc pentru fostul premier: șeful Autorității Ungare pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a cerut ca „politicieni de rang înalt” să fie urmăriți penal pentru presupusa fraudare a contribuabililor europeni „de miliarde” în perioada Orbán. Biró a fost ulterior pus sub acuzare pentru delapidare, acuzații formulate de procurori, iar el le neagă. Întrebat dacă se teme de un risc de urmărire penală pe fapte de corupție, Orbán a respins ideea că el sau miniștrii săi ar fi „băgat în buzunar” bani publici, afirmând: „Nu am văzut așa ceva până acum.” De ce contează Mesajul lui Orbán de la Bruxelles sugerează că schimbarea de guvern la Budapesta nu închide automat conflictul politic cu instituțiile UE. În paralel cu eforturile noului executiv de a debloca fonduri și de a repoziționa Ungaria în dosare sensibile (inclusiv Ucraina), Orbán încearcă să rămână relevant prin rețelele sale politice europene și printr-o retorică de „reformare” a Bruxelles-ului, într-un context în care discuțiile despre statul de drept și utilizarea banilor europeni rămân un punct de tensiune. [...]
PNL pregătește un Congres Extraordinar care poate decide sancțiuni interne, într-un moment de tensiune politică legat de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului guvern , potrivit Biziday . Conducerea partidului a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru vineri, 19 iunie, și propune organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, 21 iunie. Congresul ar urma să aibă loc la Romexpo, unde sunt așteptați aproximativ 2.500 de membri. Ședința de vineri este prezentată ca obligatorie pentru convocarea oficială a congresului de duminică. Miza: disciplină de partid și validarea direcției politice În interiorul PNL există informații că, la congresul de duminică, Adrian Veștea ar putea fi sancționat sau exclus din partid, pe motiv că ar fi încălcat statutul în momentul în care a refuzat să renunțe la poziția de premier desemnat. Totuși, agenda oficială a congresului urmează să fie stabilită abia vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Național. În acest context, Ilie Bolojan a indicat nevoia unei repoziționări interne, afirmând că partidul trebuie „să-și reconfirme direcția politică, să-și clarifice mesajul și să-și mențină credibilitatea”. Ce spune regulamentul PNL despre sancționarea aleșilor Conform regulilor interne citate, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese se decide prin votul Congresului, după o procedură care implică: o propunere a Biroului Permanent; adoptarea acesteia de către Consiliul Național; votul final în Congres. Regulamentul mai prevede că, în acest caz, este convocat automat un Congres Extraordinar. [...]
PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]
