Știri
Știri din categoria Politică
UDMR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de o formulă de stabilitate până în 2028, iar „rotativa guvernamentală” rămâne, în viziunea partidului, instrumentul de negociere pentru refacerea unei majorități fără partide extremiste, potrivit Adevărul. Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, într-o conferință de presă la Parlament.
Tanczos Barna a susținut că miza imediată este formarea unui executiv cu „perspectivă” până în 2028, nu una limitată la „câteva luni”. În acest cadru, UDMR consideră că „cea mai bună soluție” ar fi refacerea — „chiar într-o altă formulă” — a majorității care s-a destrămat în aprilie, iar rotativa ar putea asigura o guvernare stabilă.
UDMR plasează explicit discuția despre rotativă în zona negocierilor cu PSD. Tanczos Barna a spus că „detaliile” trebuie stabilite în negocieri politice cu social-democrații, în condițiile în care PNL, USR și UDMR au avansat această propunere „cu gândul la o stabilizare a situației politice”.
În același mesaj, liderul UDMR a indicat un orizont de timp pentru reluarea discuțiilor: săptămâna viitoare ar urma să fie reluate negocierile pentru „o altă alternativă” și „o guvernare stabilă pe termen mediu”.
Tanczos Barna a reafirmat că UDMR nu va participa la formarea unui guvern care ar depinde de sprijinul AUR, S.O.S. sau al „altor partide extremiste”. Poziția fixează o limită de reglementare politică în negocieri: o majoritate funcțională trebuie construită fără aceste voturi, ceea ce restrânge opțiunile de aritmetică parlamentară.
Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Parlament la care a participat și eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, nominalizat joi de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, după consultările cu partidele parlamentare. Șeful statului a spus că nu există „o majoritate conturată” și că a ales candidatul care a primit „cele mai multe voturi” exprimate de partide la consultări.
Recomandate
Kelemen Hunor contestă ideea unei „moșteniri grele” și cere clarificări oficiale despre buget , pe fondul disputei PSD–PNL privind facturi neplătite și o posibilă „gaură” bugetară, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a spus că nu poate exclude existența unor facturi rămase neachitate, invocând situații în care anumite zone din administrația centrală și locală ar fi rămas fără bani în octombrie, iar unele investiții ar fi fost încetinite sau oprite din cauza imposibilității de a face o rectificare bugetară. Declarațiile au fost făcute vineri seară la B1 TV, informație atribuită de Digi24 agenției News.ro. De ce contează: disputa politică se mută pe terenul execuției bugetare În interpretarea lui Kelemen Hunor, problema nu ar fi una „surpriză” apărută peste noapte, ci o consecință a limitărilor unui guvern cu puteri restrânse. El a amintit că Guvernul a fost demis pe 5 mai, iar până la formarea noului executiv a funcționat un guvern cu atribuții limitate, care „nu avea cum să facă o rectificare bugetară”. În acest context, liderul UDMR a legat discuția despre „gaură” de o confruntare politică și de încercarea de a construi un „narativ” despre „moștenirea grea”, pe care o respinge explicit. Ce spune UDMR despre „gaură” și cine ar trebui să lămurească situația Kelemen Hunor afirmă că nu poate confirma dimensiunea problemei: „Cât de mare e, nu știu, nu pot confirma. Indiferent care este adevărul, vom afla când vine Ministrul de Finanțe în Parlament.” El consideră, totodată, legitimă solicitarea ca ministrul Finanțelor să prezinte situația la zi, apreciind că o astfel de discuție este „necesară” și „legitimă”. Reacția Ministerului Finanțelor și pozițiile din coaliție Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat joi că solicitarea PSD de a prezenta situația financiară a țării este legitimă și că ministerul va pregăti „în cel mai scurt timp” un raport pe această temă. În paralel, PSD a vorbit în ultimele zile despre facturi neplătite și o „gaură” în buget, afirmații care sunt contestate de liberali, mai notează Digi24. [...]
UDMR condiționează comasarea localităților mici de referendumuri locale , avertizând că o reformă administrativ-teritorială făcută „fără cap” riscă să blocheze funcționarea serviciilor publice, potrivit G4Media . Mesajul liderului UDMR, Kelemen Hunor , vine în contextul în care PSD a readus în discuție comasarea localităților cu sub 1.500 de locuitori, un subiect sensibil mai ales în comunitățile maghiare din Ardeal. Într-o emisiune la B1 TV, Kelemen Hunor a spus că nu este de acord cu varianta de pornire a reformei prezentată de PSD și a insistat că o astfel de decizie nu poate fi asumată fără consultarea directă a comunităților vizate. „Referendumul nu poate să fie scos din ecuație. Dacă vrei o reformă bună trebuie să ai și curajul respectiv.” Ce problemă ridică UDMR: riscul unei reorganizări făcute în grabă Liderul UDMR a criticat modul în care sunt abordate reformele în România și a avertizat că o comasare impusă sau prost pregătită poate genera disfuncționalități, inclusiv în organizarea serviciilor publice. „Dacă faci fără cap te trezești că nu e bine. Cum vor funcționa serviciile, cum împărțim școlile?” Kelemen Hunor a invocat și exemple comparative: a spus că reorganizarea din 1968 a fost „artificială”, iar în Danemarca o comasare voluntară a durat 30 de ani. Calendarul anunțat de Ministerul Dezvoltării În același context, G4Media reamintește declarațiile ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, care a precizat că proiectul privind comasarea localităților cu până la 1.500 de locuitori ar urma să fie implementat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară , cu posibilitatea ca localitățile să opteze pentru această soluție; etapa a doua : comasare „asumată” de Guvern. Kelemen Hunor a mai spus că susține începerea reformei, dar contestă ideea că ea ar putea fi finalizată într-un singur an, indicând că o reorganizare administrativă are nevoie de timp și asumare politică. [...]
Indexarea pensiilor de la 1 ianuarie ar deveni un test de disciplină bugetară , în condițiile în care liderul UDMR, Kelemen Hunor , susține că majorarea nu mai poate fi amânată și trebuie făcută în funcție de inflația din 2025, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a declarat la Euronews România că indexarea este o obligație legală și a amintit că aplicarea legii a fost amânată timp de doi ani prin ordonanțe. În opinia sa, amânarea nu mai este posibilă, pe fondul unei inflații ridicate în 2025 și 2026, care „mănâncă din puterea de cumpărare”. Liderul UDMR spune că indexarea trebuie făcută „așa cum scrie legea”, raportat la inflația din 2025, pe care o estimează la aproximativ 7,5%. În același timp, Kelemen Hunor a recunoscut că UDMR nu a discutat subiectul cu premierul, cu ministrul Finanțelor sau cu ministrul Muncii, adăugând: „Nu știu la ce să ne așteptăm”. Contextul politic și fiscal complică însă calendarul. La învestire, premierul Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”, ceea ce indică o abordare mai conservatoare, legată de țintele de deficit bugetar. Pe zona de venituri din muncă, Kelemen Hunor a spus că nu ar grăbi creșterea salariului minim, argumentând că o presiune suplimentară înainte de o evaluare pe termen mediu „produce pagube”. Despre legea salarizării, liderul UDMR a afirmat că adoptarea prin asumarea răspunderii guvernului nu este „o capcană”, dar rezultatul depinde de conținut. [...]
PNL își consolidează linia de opoziție și rupe colaborarea instituțională cu PSD , iar Ilie Bolojan spune că nu există discuții despre schimbarea sa de la conducerea partidului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Timișoara, într-o conferință de presă. Bolojan a argumentat că poziția sa în fruntea PNL decurge din rezultatul unui congres și din deciziile adoptate de conducerea partidului cu „o majoritate confortabilă”, inclusiv intrarea în opoziție și încetarea colaborării cu PSD. Liderul liberal a spus că direcția este asumată politic și că partidul o va urma în perioada următoare. „Sunt președintele PNL ca efect al rezultatelor unui congres (...) și nu se pune problema despre o schimbare a mea, pentru că tot ce a decis partidul în această perioadă ține de decizii care au fost luate cu o majoritate confortabilă.” Ce înseamnă „fără colaborare instituțională” cu PSD Președintele PNL a precizat că, deși partidul nu va mai avea o colaborare instituțională cu PSD, situațiile în care liberalii se află în conduceri de instituții sau în administrații locale nu pot fi schimbate imediat, deoarece sunt rezultatul colaborării politice din 2024, în mai multe județe. În acest context, Bolojan a indicat că reprezentanții PNL aflați în astfel de poziții își vor continua mandatele, în limitele atribuțiilor, pentru „reprezentarea electorilor” și susținerea administrațiilor conduse de liberali, dar fără reluarea unei cooperări instituționale cu PSD. Mesaj intern: susținere sau plecare Bolojan a transmis și un mesaj către cei din partid care contestă linia actuală, afirmând că cei care sunt de acord cu direcția vor rămâne activi în PNL, iar cei care își doresc o apropiere de PSD „nu au decât să plece”. În aceeași intervenție, liderul PNL a legat explicit decizia de a intra în opoziție și de a opri colaborarea cu PSD de două motive: unul „care ține de România” și unul „care ține de viitorul acestui partid”, fără a detalia suplimentar în materialul citat. [...]
Valeriu Stoica pune sub semnul întrebării centrul real de decizie din Executiv , susținând că premierul Luca Niculescu joacă mai degrabă rolul de „mediator”, în timp ce PSD încearcă să proiecteze control politic asupra Guvernului – o dinamică ce poate afecta stabilitatea și predictibilitatea guvernării până în 2028, potrivit Digi24 . Fostul președinte PNL afirmă, într-un interviu la emisiunea „În Fața Ta”, că Luca Niculescu „nu este de fapt premierul” în sensul conducerii politice, ci un „mediator” între miniștrii PSD, miniștrii propuși de Nicușor Dan și Sorin Grindeanu. Stoica descrie situația ca pe una „echivocă”, în care Grindeanu, deși nu este în Guvern și „n-a acceptat să fie prim-ministru”, ar avea interesul să lase impresia că „face jocurile”, pentru a nu-și pierde poziția în PSD. „În orice caz, nu Luca Niculescu. El este un mediator în acest Guvern.” Miza: cine controlează agenda Guvernului și cu ce cost politic Stoica leagă această arhitectură de putere de o „strategie de comunicare” a PSD pe care o consideră „un eșec de la bun început” și care, în opinia sa, va duce la diminuarea bazei electorale a partidului. În același registru, el vorbește despre „paradoxul” unui guvern „nou” și „vechi” în același timp, dând exemplul ministrului Alexandru Nazare, descris drept „vechi într-un guvern nou”. În lectura fostului lider PNL, PSD riscă să piardă teren, iar întrebarea devine în favoarea cui: AUR sau „opoziția democratică”. Stoica mai spune că în prezent există „două opoziții”: una „extremistă, populistă, naționalistă” și una care „crede în valorile europene” și în „democrația constituțională”. Scenariul până în 2028: AUR dominant, PSD minor și posibilă alianță oficializată Stoica avansează un scenariu în care AUR ar putea deveni „partidul dominant”, iar PSD „partidul minor” în această zonă politică. El susține că PSD „va pierde” și că există posibilitatea ca în 2028 să aibă un bazin electoral mai mic decât în prezent, mergând până la ipoteza „oficializării” unei alianțe PSD–AUR în viitor. „Cred că AUR va deveni în zona asta politică partidul dominant, iar PSD va deveni partidul minor.” În plus, Stoica afirmă că o alianță AUR–PSD ar putea apărea și înainte de 2028, în anumite condiții, menționând ipoteza demisiei lui Luca Niculescu. El adaugă însă că, „altfel, în Parlament, Alianța PSD-AUR funcționează”, referindu-se la o cooperare de facto, nu la una formală. Cum îl descrie Stoica pe premier În același interviu, Stoica spune că nu crede că Luca Niculescu s-ar înscrie într-un partid precum PSD și îl caracterizează drept „un foarte bun diplomat”, cu „civilitate”, „experiență culturală” și capacitate de „mediere națională”, într-un mediu politic pe care îl descrie metaforic drept „arenă de circ cu fiare neîmblânzite”. Materialul Digi24 prezintă aceste afirmații ca evaluări și predicții ale lui Valeriu Stoica; evoluțiile politice invocate (inclusiv scenariile de alianțe) rămân, în acest stadiu, ipoteze. [...]
Solicitarea lui Dominic Fritz de a convoca alegeri parțiale la Timișoara și Sectorul 6 redeschide un blocaj cu miză de reglementare , pentru că pune în discuție dacă Guvernul poate declanșa procedura de scrutin în timp ce există un proces pe rol legat de încetarea mandatului, potrivit Digi24 . Președintele USR susține că organizarea alegerilor parțiale este „o obligație legală” și „o necesitate într-o democrație” și acuză PSD că amână scrutinul invocând „tot felul de scuze”. Într-o conferință de presă, Fritz a spus că USR așteaptă ca Guvernul „să respecte legea și să convoace alegeri parțiale”. „«Vor fi alegeri?» este întrebarea. Noi spunem că trebuie să fie alegeri pentru că așa este normal într-o democrație, dar nu ar fi prima oară să nu facă Guvernul alegeri, cu tot felul de scuze.” Disputa juridică de la Timișoara, argumentul central al amânării În cazul Timișoarei, situația este complicată de faptul că Dominic Fritz a contestat în instanță ordinul prefectului prin care i-a încetat mandatul de primar. Liderul USR respinge ideea că acest proces ar trebui să blocheze organizarea alegerilor și atacă poziția PSD. „PSD este extrem de creativ atunci când e vorba de scuze şi, din păcate, extrem de slab atunci cînd vine vorba de soluţii sau de a respecta voinţa cetăţenilor.” Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a susținut recent că Guvernul nu poate declanșa procedura pentru convocarea scrutinului cât timp Fritz contestă în instanță ordinul prefectului. Simonis a afirmat că, în această situație, legea ar interzice organizarea alegerilor până la epuizarea tuturor căilor de atac. „Dacă Guvernul ar dori să declanșeze procedura de organizare a alegerilor, n-ar putea, pentru că legea interzice până când nu se epuizează ultima cale de atac (...)” Ce spune Fritz despre candidați și colaborarea cu PNL Întrebat dacă USR va avea candidați proprii la Primăria Timișoara și la Primăria Sectorului 6 sau dacă va susține candidați comuni cu PNL, Fritz a declarat că partidul este deschis colaborării cu liberalii, dar „nu automat în toate localitățile”. El a condiționat o eventuală colaborare de „viziuni și obiective comune”, menționând ca obiectiv actual formarea unei guvernări „fără PSD și AUR”, care „ar trebui să se arate și la nivel local”. Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată este interpretarea aplicării legii în paralel cu litigiul de la Timișoara: dacă procesul invocat poate sau nu să împiedice declanșarea procedurii pentru alegeri parțiale. Digi24 nu indică un calendar sau o decizie a Guvernului privind convocarea scrutinului. [...]
