Știri
Știri din categoria Politică
UDMR propune un „guvern de armistițiu” pe termen limitat pentru a debloca deciziile urgente legate de PNRR, SAFE și buget, în condițiile în care actuala aritmetică parlamentară nu ar permite o majoritate stabilă până în 2028, potrivit Mediafax.
Kelemen Hunor spune că a avansat ideea la consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Cotroceni, după ce discuțiile nu au dus la o soluție politică de majoritate. În interviul acordat Digi24, liderul UDMR a invocat explicit blocajul dintre PNL și USR, care ar avea decizii interne de a nu guverna împreună cu PSD, ceea ce face dificilă formarea unei majorități „confortabile”.
Propunerea are un obiectiv operațional: adoptarea rapidă a măsurilor considerate urgente, în special cele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), SAFE și buget. Hunor susține că o formulă temporară ar permite partidelor să „pună în paranteză” conflictul politic și să refacă o coaliție până în toamnă, pentru a evita blocarea obiectivelor asumate prin PNRR.
„O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD.”
Liderul UDMR descrie o succesiune de formule, dacă nu se poate obține o stabilitate pe termen lung:
Hunor afirmă că PSD nu ar vota un guvern din care nu face parte, motiv pentru care ar trebui luate în calcul și variante de guvernare minoritară, dacă armistițiul nu se poate transforma într-o coaliție funcțională.
România este în criză politică de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Executivul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”.
După demitere, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru o nouă majoritate. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar. Ulterior, a fost desemnat Adrian Veștea (PNL), însă guvernul propus de acesta a picat în Parlament, cu 189 de voturi.
Întrebat cum a fost primită propunerea UDMR, Kelemen Hunor nu a dat detalii, dar a susținut că varianta nu a fost respinsă și că președintele „ar accepta” această soluție.
Recomandate
Finalizarea PNRR până la sfârșitul verii depinde, în viziunea PNL, de formula viitorului Guvern , iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că o coaliție PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” pentru închiderea planului și evitarea pierderii fondurilor rămase, potrivit Agerpres . Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, explică de ce liberalii spun că nu mai au încredere să „dea guvernarea pe mâna PSD” cu promisiunea unei cedări ulterioare. El invocă precedente în care PSD ar fi încălcat angajamente politice, inclusiv faptul că, deși PNL a cedat guvernarea în 2023 conform înțelegerii din 2021, PSD ar fi încălcat în luna mai un nou angajament care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. Miza economică: fondurile din PNRR și continuitatea reformelor În mesajul citat, Mureșan leagă direct formula guvernamentală de capacitatea României de a continua reformele necesare pentru atragerea banilor europeni și pentru o „creștere economică sustenabilă”. El afirmă că PSD nu și-ar fi asumat continuarea măsurilor de reformă și modernizare începute de Guvernul Bolojan, pe care le consideră esențiale pentru accesarea fondurilor rămase din PNRR. Argumentul PNL: rezultate invocate și termen-limită „până la finalul verii” Liberalul susține că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, iar de aici concluzia că aceeași formulă ar fi necesară pentru a duce planul la bun sfârșit. „Un Guvern PNL, USR și UDMR este singura garanție acum că ducem la bun sfârșit PNRR – care trebuie închis până la finalul verii – și că nu pierdem fondurile europene rămase”, a transmis Siegfried Mureșan. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul concret al închiderii PNRR sau despre pașii instituționali următori, dincolo de poziționarea politică a lui Mureșan privind formula de guvernare. [...]
PNL ridică miza pe PNRR și respinge o „rocadă” cu PSD , pe fondul negocierilor de la Cotroceni, după ce eurodeputatul Siegfried Mureșan a acuzat PSD că nu oferă garanții pentru continuarea reformelor necesare. Declarațiile sunt relatate de Adevărul . Mureșan susține că PSD „nu și-a luat niciun angajament” că va continua măsurile de reformă începute de Guvernul Bolojan, pe care le leagă direct de atragerea fondurilor rămase din PNRR și de o „creștere economică sustenabilă”. În acest context, el se declară împotriva unei rocade la guvernare cu PSD. Argumentul PNL: lipsă de predictibilitate și risc pentru reforme Eurodeputatul PNL invocă precedentele politice pentru a justifica neîncrederea în PSD și în liderul partidului, Sorin Grindeanu. El afirmă că PNL a respectat în 2023 angajamentul din 2021 și a cedat guvernarea PSD, însă PSD ar fi încălcat în luna mai un alt angajament politic, care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. În același mesaj, Mureșan acuză PSD că a susținut demiterea premierului PNL „cu voturile AUR”, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în înțelegerea cu PNL, USR și UDMR. Miza imediată: închiderea PNRR până la finalul verii Mureșan afirmă că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, pe care îl descrie drept „problema cea mai urgentă”. În această logică, el susține că un guvern PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” că PNRR „trebuie închis până la finalul verii” și că România nu va pierde fondurile europene rămase. Negocieri la Cotroceni și blocaje rămase Luni, 13 iulie, liderii PSD, PNL, USR și UDMR – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – alături de Varujan Pambuccian (Grupul Minorităților Naționale) au fost invitați de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni pentru consultări, potrivit Adevărul . Conform unor surse din PSD citate de publicație, negocierile ar fi înregistrat „un ușor progres” față de săptămâna trecută, dar persistă „blocaje și constrângeri importante”. Totodată, social-democrații ar respinge varianta desemnării lui Alexandru Nazare ca premier, motivând că ar fi „omul PNL și USR” și nu o soluție acceptabilă pentru partid. [...]
Președintele PSD spune că instalarea unui nou Guvern până la 1 septembrie este incertă , pe fondul blocajelor din negocierile dintre partidele care au discutat la Cotroceni , potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu a declarat la Parlament că îi este „foarte greu” să facă o astfel de predicție înainte de începutul sesiunii parlamentare. Negocierile: propuneri acceptate de PSD, respinse de PNL și USR Grindeanu a spus că au existat propuneri venite de la grupul minorităților naționale și de la UDMR, cu care PSD a fost de acord, dar care au fost respinse de PNL și USR. În acest context, liderul PSD a invocat o formulă descrisă de Kelemen Hunor drept „Guvern de armistițiu”, care ar presupune găsirea unui prim-ministru și „punerea în paranteză” a constrângerilor politice. Varianta „tehnocrat cu miniștri politici”, blocată în discuții Întrebat despre posibilitatea unui Guvern condus de un tehnocrat, cu miniștri politici, Grindeanu a confirmat că varianta a fost discutată, dar a susținut că „nu la noi este problema”. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz s-ar opune unei astfel de soluții. PSD: „Suntem în opoziție” și nu votăm legea ANI Grindeanu a afirmat că le-a transmis la Cotroceni că PSD „este în opoziție” și a acuzat că Ilie Bolojan „blochează România”. Totodată, liderul PSD a anunțat că partidul nu va vota legea ANI și legea privind competențele ANI, susținând că acestea „ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate”. În lipsa unui acord între formațiunile implicate, mesajul transmis de liderul PSD indică prelungirea incertitudinii politice cel puțin până la începutul sesiunii parlamentare, termen pe care chiar el îl consideră nesigur pentru instalarea unui nou Executiv. [...]
PSD își retrage sprijinul parlamentar pentru agenda guvernării , iar mesajul transmis la consultările de la Cotroceni către PNL și USR este că partidul „este în opoziție”, potrivit Agerpres . Poziționarea anunțată de Sorin Grindeanu ridică miza negocierilor pe proiecte-cheie, inclusiv cele legate de PNRR și de legea salarizării, într-un moment în care liderul PSD invocă presiuni economice în creștere. Grindeanu a susținut că, la consultările de luni de la Palatul Cotroceni, nu a văzut „nicio preocupare” din partea unor participanți pentru teme precum „creșterea exponențială a șomajului” și „un val fără precedent de falimente în rândul firmelor românești, peste 70 de cazuri pe zi”. El a mai afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor este „cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în anul 2024”. Miza imediată: voturile PSD în Parlament și condițiile puse pe PNRR Președintele PSD a criticat strategia premierului demis Ilie Bolojan, pe care o descrie ca încercarea de a „guverna prin intermediul Parlamentului” și de a pune presiune pe voturile PSD, calificând-o drept „complet greșită”. În același context, Grindeanu a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Ca exemplu, liderul PSD a indicat un posibil demers legislativ pe tema integrității în funcția publică, afirmând că partidul este „total împotrivă” ca Dominic Fritz „să-și rezolve problemele de integritate prin modificarea legii” și că PSD nu va accepta introducerea în grupul de lucru a unor texte care „să rezolve problemele personale” ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale „altor USR-iști condamnați definitiv de Înalta Curte”. Legea salarizării: PSD spune că nu o votează fără transparență și consultare reală Grindeanu a anunțat că PSD nu va vota „pur și simplu” o lege a salarizării care „nici astăzi nu este pusă în transparență” și pentru care consultarea cu sindicatele și patronatele ar fi fost „un simulacru”. El a precizat că PSD urmează să se întâlnească luni cu confederațiile sindicale și miercuri cu patronatele, invocând importanța subiectului. Totodată, Grindeanu a reamintit că, în perioada guvernării conduse de Nicolae Ciucă, jalonul din PNRR privind legea salarizării ar fi fost mutat „din cererea 3 de plată în cererea 6”, pe motiv că miniștrii de finanțe ai PNL ar fi spus că nu există bani pentru implementare. Avertisment pe privatizări și „digitalizare cu dedicație” În final, liderul PSD a avertizat PNL și USR să nu folosească PNRR pentru „a privatiza în mod netransparent și la super discount companiile românești profitabile” sau pentru „o așa-zisă digitalizare cu dedicație pentru un anumit concern străin”, pe care le-a calificat drept „inacceptabile” pentru PSD. Consultările au avut loc luni dimineața, la Cotroceni, unde liderii fostei coaliții de guvernare s-au întâlnit cu președintele Nicușor Dan. [...]
PSD condiționează sprijinul parlamentar pentru proiecte din PNRR , ceea ce poate complica adoptarea rapidă a unor măsuri într-un moment în care România nu are încă un guvern cu puteri depline, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat luni, după consultările de la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui nou premier, că partidul „este în opoziție” și nu deține „nicio funcție în guvern”. În acest context, liderul social-democraților a respins ideea că Executivul s-ar putea baza pe voturile PSD pentru a continua guvernarea prin Parlament. „PSD este în opoziție. Poate au uitat sau poate n-au înțeles exact cum stau lucrurile. PSD nu ocupă în acest moment nicio funcție în guvern.” PNRR, linie roșie: PSD acuză „paravan mediatic” și anunță veto pe unele modificări Grindeanu a criticat intenția Guvernului de a folosi PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ca argument pentru inițiative pe care PSD le consideră motivate politic și a spus că partidul nu poate accepta folosirea acestuia „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Totodată, el a indicat că PSD se opune unor modificări care ar putea fi introduse în jalonul privind integritatea în funcția publică (jaloanele sunt ținte asumate în PNRR, de îndeplinirea cărora depinde derularea planului). „Strategia domnului prim-ministru Bolojan demis de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită.” Legea salarizării, respinsă în forma actuală Liderul PSD a mai anunțat că partidul nu va vota o nouă lege a salarizării „în forma actuală”, invocând lipsa unei prezentări publice a proiectului și un dialog insuficient cu sindicatele și patronatele. În același registru, Grindeanu a avertizat PNL și USR să nu folosească PNRR pentru privatizări „netransparente” ale companiilor românești profitabile sau pentru o „digitalizare cu dedicație” pentru un anumit concern străin, pe care PSD le consideră inacceptabile. Context politic: consultări fără consens și incertitudine privind un guvern „cu puteri depline” Mediafax notează că întâlnirea dintre Nicușor Dan și liderii din fosta coaliție a fost mai calmă decât de obicei, însă nu există consens până acum, iar președintele Dan nu crede că în iulie România va avea un guvern cu puteri depline. În acest cadru, poziția PSD de a nu oferi sprijin „necondiționat” pe proiecte legate de PNRR și pe legea salarizării ridică miza negocierilor parlamentare din perioada următoare. [...]
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]
