Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a intervenit public în campania din Israel, susținându-l pe Benjamin Netanyahu cu doar nouă zile înaintea alegerilor, într-un gest care poate influența un scrutin strâns și, implicit, direcția politicii de securitate a Israelului față de Iran, potrivit Axios.
Miza este una de putere politică imediată: publicația notează că majoritatea sondajelor indică faptul că actuala coaliție a lui Netanyahu ar rămâne sub pragul de 61 de mandate necesare pentru formarea unui guvern, iar o susținere externă de profil înalt ar putea conta într-un moment critic pentru „supraviețuirea politică” a premierului.
Trump a scris pe platforma Truth Social că, dacă Israelul ar avea „liderul greșit” — „oricine altcineva decât Bibi” — atunci „America va trebui să facă această muncă în Iran” pe cont propriu, adăugând că nu este înclinat să facă asta.
În aceeași postare, Trump l-a descris pe Netanyahu drept „genul de partener pe care Statele Unite ale Americii îl cer de la Israel” și a spus că mesajul său reprezintă o „susținere completă și totală” pentru Netanyahu în cursa pentru realegerea ca prim-ministru.
Intervenția vine cu nouă zile înainte de alegerile din 27 octombrie, într-un moment în care, conform Axios, Netanyahu se află într-o luptă politică strânsă. Prin legarea explicită a opțiunii de vot din Israel de perspectiva unei acțiuni americane în Iran, Trump mută discuția din zona de politică internă în registrul securității regionale, cu potențial de mobilizare a electoratului pe teme de apărare.
Axios precizează că este o știre în curs de actualizare și că pot apărea informații suplimentare.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski avertizează că relaxarea sancțiunilor americane împotriva Rusiei riscă să prelungească războiul , după ce președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv de suspendare a unor măsuri prevăzute în „ Graham Act ”, potrivit Kyiv Post . Miza, în lectura Kievului, este una operațional-economică: orice „acomodare” care redeschide fluxuri comerciale și venituri pentru Moscova poate alimenta capacitatea Rusiei de a continua loviturile, inclusiv asupra infrastructurii energetice ucrainene. Zelenski a spus că decizia de a renunța la sancțiuni și tarife este „o greșeală” și a legat-o de un tipar mai larg de concesii economice către Rusia. În declarațiile către jurnaliști, liderul ucrainean a indicat în mod special acordul bilateral privind motorina drept „primul pas” și a susținut că o astfel de abordare nu îl va opri pe Vladimir Putin, ci îl va încuraja. „Mi se pare că este imposibil să-l oprești pe Putin în acest fel. Dimpotrivă, el simte bucurie, fericire că are un astfel de sprijin.” În același timp, Zelenski a mulțumit congresmenilor americani care au susținut adoptarea legislației, descriind votul ca pe o victorie cu sprijin bipartizan, și a criticat decizia Casei Albe de a o ocoli prin ordin executiv. Ce a suspendat ordinul lui Trump Potrivit articolului, Trump a semnat vineri, 16 octombrie, un ordin executiv care a suspendat tarife comerciale și sancțiuni secundare (adică măsuri care vizează și entități din țări terțe care fac afaceri cu Rusia) prevăzute în „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, cu 48 de ore înainte ca acestea să intre în vigoare, duminică, 18 octombrie. Pachetul suspendat includea, între altele: un tarif suplimentar de 500% pentru importurile de origine rusă; taxe obligatorii de 100% care ar fi vizat cei mai mari cinci cumpărători globali de țiței și gaze rusești, menționând explicit China și India; măsuri împotriva țărilor terțe care facilitează evitarea sancțiunilor în sectorul petrolier; acțiuni pentru destructurarea „flotei din umbră” a Rusiei (rețeaua de petroliere folosite pentru a ocoli restricțiile). Baza legală și lipsa explicațiilor publice Ordinul invocă Secțiunea 115 din „Graham Act”, care permite executivului să renunțe la penalități dacă certifică în fața Congresului că măsura servește intereselor naționale ale SUA. Kyiv Post notează însă că administrația nu a oferit public detalii despre rațiunea strategică a acestei decizii. Legătura cu acordul privind motorina și implicațiile economice Renunțarea la sancțiuni vine după un acord comercial anunțat pe 9 octombrie între Trump și Putin, prin care Rusia ar urma să exporte motorină rafinată pe piețele internaționale până în 2027, cu obiectivul declarat de a reduce costurile la carburanți înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului în SUA. Pentru a permite livrările, Departamentul Trezoreriei a emis o licență generală care autorizează tranzacții ce implică motorină rusească până în aprilie 2027. Oficialii ucraineni, citați de publicație, avertizează că accesul Rusiei la piețele globale pentru hidrocarburi rafinate îi poate aduce venituri în valută forte, folosite pentru finanțarea operațiunilor militare și a bombardamentelor pe distanțe lungi asupra rețelei energetice ucrainene. În acest context, Zelenski a reiterat că o reducere durabilă a escaladării ar necesita creșterea presiunii economice asupra Moscovei și menținerea unei descurajări credibile, nu relaxări unilaterale înainte de sezonul rece. [...]
Un deputat USR propune testare psihologică și antidrog la preluarea mandatului, o idee care ar ridica miza de reglementare a „integrității” în Parlament , în contextul în care, potrivit Adevărul , Brian Cristian spune că utilizarea instrumentelor de inteligență artificială este deja răspândită în activitatea curentă a aleșilor. Deputatul USR de Maramureș afirmă, într-un interviu acordat Mediafax , că „mulți parlamentari folosesc deja aproape integral AI”, inclusiv la redactarea documentelor și la pregătirea activității legislative. În acest context, el susține că este posibil ca unele proiecte de lege ajunse în Parlament să fi fost elaborate cu ajutorul unor instrumente precum ChatGPT, însă consideră că esențială rămâne calitatea textului final, nu metoda de redactare. Propunerea: criterii suplimentare pentru aleși, inclusiv testare la început de mandat În aceeași intervenție, Brian Cristian se pronunță pentru introducerea unor criterii suplimentare de evaluare pentru aleșii din Parlament (și nu numai), menționând explicit „introducerea testării psihologice și antidrog la preluarea mandatului”. Deputatul invocă și exemple de comportamente pe care le consideră relevante pentru felul în care unii politicieni își gestionează imaginea, făcând aluzie la un politician „care își ascunde ceasul înainte de filmare”, cu trimitere la liderul PSD, Sorin Grindeanu . Context: planuri pentru administrația locală și accent pe urbanism Separat de tema evaluării aleșilor, parlamentarul vorbește și despre planurile sale pentru administrația locală, în eventualitatea unei candidaturi la Primăria Baia Mare. El indică drept prioritate reguli mai stricte în urbanism, pentru a opri dezvoltarea haotică și construcțiile ilegale, și menționează ca obiectiv „eliminarea șpăgilor pentru autorizațiile de construire”, pe care o descrie ca vulnerabilitate a administrației locale. În opinia sa, implicarea tinerilor în politică și administrație este esențială pentru schimbarea comunităților locale. [...]
George Simion susține că AUR este ținta unei presiuni publice menite să-i forțeze să voteze viitorul Guvern propus de Luca Niculescu , legând scandalul „capului de porc” de miza votului din Parlament, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat duminică seară pe Facebook, liderul AUR afirmă că, în ultimele zile, a devenit subiectul unei „campanii” de atacuri și că atenția mediatică s-ar fi mutat de la teme precum taxele, datoria publică, închiderea fabricilor sau creșterea prețurilor către „George Simion, pericol național”. În același mesaj, el respinge acuzațiile și vorbește despre „acuzații nefondate”, „înscenări” și „verdicte televizate”. Legătura făcută de Simion: scandalul și votul pentru Cabinetul Niculescu Simion sugerează că tensiunile apărute după acuzațiile lansate de Marius Lulea ar urmări slăbirea AUR „într-un moment critic”, anume votul din Parlament pentru Cabinetul propus de Luca Niculescu . Liderul AUR spune că se încearcă, prin „zgomot” public, determinarea partidului să „cedeze” și să voteze „cum i se spune”. În același context, Simion cere anchete și probe, nu concluzii trase în spațiul public, și afirmă că statul ar trebui să-și facă datoria în cazul lui Marius Lulea și „în toate celelalte cazuri grave” care ar fi vizat AUR în ultima perioadă. Poziția AUR față de noul Guvern Mesajul lui Simion include și o poziționare explicită împotriva susținerii noului Guvern. El afirmă că AUR nu va vota Cabinetul propus și adaugă că partidul nu se dezice de „principiile” sale și nici de Călin Georgescu, pe care îl invocă drept element de continuitate politică. Ce a spus Marius Lulea și ce se știe despre incident Potrivit relatării, Marius Lulea – cofondator AUR, exclus recent din partid – a sesizat Poliția după ce un cap de porc ar fi fost lăsat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la poarta locuinței sale din județul Ilfov. Lulea spune că interpretează gestul ca pe o amenințare cu moartea. El a declarat pentru Antena 3 CNN că, întrebat despre suspiciuni privind autorul, „l-am nominalizat pe domnul George Simion”. Adevărul amintește și contextul acuzațiilor formulate de Lulea, cu detalii într-un material separat: Adevărul . În acest stadiu, din informațiile prezentate în sursă nu rezultă concluzii ale anchetei sau probe publice care să confirme acuzațiile; Simion cere explicit investigații rapide și bazate pe dovezi. [...]
PNL își justifică sprijinul pentru un guvern cu miniștri PSD prin „asumarea răspunderii” , după ce a refuzat în urmă cu câteva luni să susțină formula Tomac, considerată un „paravan”, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, susține că diferența esențială ține de claritatea politică: PSD intră acum la guvernare cu propria echipă și își asumă explicit responsabilitatea. Într-o intervenție la B1 TV , Bolojan a spus că nu regretă decizia PNL de a nu susține Guvernul Tomac, invocând linia adoptată de partid după moțiunea de cenzură inițiată de PSD: liberalii au decis atunci că nu vor mai fi într-un guvern cu PSD. În opinia sa, PSD ar fi încercat să evite costurile politice ale guvernării, printr-un „joc dublu” în care era simultan la putere și în opoziție. De ce contează: miza este responsabilitatea politică, nu aritmetica parlamentară Bolojan argumentează că formula Tomac ar fi perpetuat ambiguitatea, pentru că PSD ar fi avut miniștri fără să își asume guvernarea în mod deschis. „Guvernul Tomac era o formulă de tip paravan: PSD avea miniștri, dar nu avea niciun fel de răspundere, nu era o asumare clară.” În schimb, liderul PNL spune că actuala formulă, rezultată din nominalizarea lui Luca Niculescu de către președintele României și din decizia PSD de a intra cu miniștri, „scoate” scena politică dintr-o „ipocrizie”, tocmai pentru că responsabilitatea este explicită. „Acest guvern, că ne place sau nu, ne scoate dintr-o anumită ipocrizie.” Critica scenariilor alternative și condiția intrării la guvernare Bolojan a respins și varianta unui Guvern Veștea, despre care afirmă că nu ar fi respectat „spiritul democrației parlamentare” și ar fi avantajat PSD. Totodată, el a susținut că intrarea într-o coaliție trebuie decisă doar când există convingerea că pot fi implementate măsurile necesare, altfel costul este pierderea credibilității. În acest context, Bolojan a invocat perioada 2023–2024 ca exemplu negativ, afirmând că, deși „s-a aruncat cu bani pe proiecte”, a existat un vot „puternic antisistem”, iar probleme precum „nedreptăți” și „numiri clientelare” nu ar fi fost corectate. Tensiuni interne în PNL înainte de votul de învestire Bolojan a respins ideea că susținerea guvernului condus de Luca Niculescu i-ar pune în pericol poziția în partid și a spus că va rămâne la conducerea PNL atât timp cât formațiunea consideră că îi este utilă. A admis însă existența unor opinii diferite în partid, inclusiv din partea celor care și-ar fi dorit participarea PNL la guvernare și obținerea de funcții. În același timp, liderul liberal s-a declarat convins că parlamentarii PNL vor respecta decizia partidului la votul de învestire, chiar dacă există rezerve legate de prezența PSD în guvern. Separat, Adrian Veștea, fost premier desemnat, a criticat decizia conducerii PNL de a susține guvernul Niculescu fără ca liberalii să aibă miniștri, acuzând o schimbare de poziție față de PSD. Context suplimentar despre acest episod apare într-un material distinct al publicației: Adrian Veștea, fost premier desemnat, a lansat un atac la adresa conducerii PNL . [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe „ diplomația economică ” pentru investiții și piețe noi , în timp ce își pregătește echipa pentru audierile din Parlament și votul de învestitură, potrivit Agerpres . Niculescu a anunțat că s-a întâlnit duminică cu miniștrii propuși în viitorul său Guvern, discuțiile vizând programul de guvernare și, mai ales, aplicarea măsurilor asumate. Într-o postare pe Facebook, el a descris întâlnirea ca pe o discuție „deschisă” despre responsabilitatea echipei și prioritățile „care nu mai pot fi amânate”. Diplomația economică, legată explicit de investiții și locuri de muncă În același mesaj, premierul desemnat a precizat că a discutat cu echipa și despre securitatea României, parteneriatele externe și nevoia de a pune „tot mai mult accent pe diplomația economică” – concept prin care politica externă este folosită și ca instrument pentru rezultate economice concrete. „Relațiile noastre externe trebuie să însemne și mai multe investiții, noi piețe pentru firmele românești și locuri de muncă.” Calendarul învestirii: audieri luni și marți, apoi vot Niculescu a reiterat că România are nevoie „cât mai repede” de un Guvern cu puteri depline și a transmis că procedurile parlamentare vor fi tratate „cu seriozitate”. Potrivit acestuia, audierile miniștrilor în Parlament sunt programate pentru luni și marți, urmând să fie organizat votul de învestitură. „România are nevoie cât mai repede de un Guvern cu puteri depline.” În paralel, premierul desemnat a subliniat că echipa propusă include persoane din medii diferite – politică, universitar, cultură și antreprenorial – cu obiectivul de a funcționa ca „o singură echipă” orientată spre rezultate, nu doar promisiuni. [...]
Adrian Veștea avertizează că PNL riscă un declin electoral cu efecte directe în administrația locală , după ce conducerea partidului le-a cerut parlamentarilor să voteze guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu , deși PNL nu ar urma să intre în Executiv, potrivit G4Media . Fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan „peste capul partidului”, Veștea critică linia actuală a conducerii liberale și spune că formațiunea riscă să repete „destinul politic al PNȚCD”, pe fondul slăbirii în sondaje și al pierderii identității politice înaintea alegerilor din 2028. În același timp, el susține că noua formulă guvernamentală ar fi „practic monocolor PSD”, cu „câteva excepții tehnocrate”, în timp ce PNL ar rămâne în afara guvernării. Miza: blocaje și incertitudine pentru primării și investiții locale Un punct central al mesajului lui Veștea este impactul instabilității politice asupra administrațiilor locale. El afirmă că anul a fost dificil pentru primari și comunități, invocând aprobarea întârziată a bugetului, incertitudinea privind investițiile și blocajele administrative, care s-ar traduce în proiecte amânate și oportunități pierdute. În acest context, Veștea spune că România are nevoie „urgentă” de un guvern cu puteri depline, dar consideră că interesul PNL ar trebui să fie participarea la guvernare, nu susținerea din afara Executivului. Totodată, el arată că „realitatea parlamentară” impune negocieri și compromisuri atunci când un partid nu are o majoritate de peste 50%. Acuzații de inconsecvență și tensiuni interne în PNL Veștea acuză conducerea PNL – pe care o asociază cu Ilie Bolojan – de inconsecvență politică. El compară decizia de acum (susținerea la vot a unui guvern din care PNL lipsește) cu pozițiile din urmă cu câteva luni, când, potrivit lui, susținerea unui guvern condus de un liberal era contestată, iar cei care pledau pentru menținerea PNL la guvernare ar fi fost amenințați cu excluderea. „Responsabilitatea politică nu poate fi invocată selectiv, în funcție de cine propune guvernul sau de cine ocupă funcția de prim-ministru” El mai susține că rigiditatea internă, deciziile influențate de orgolii și marginalizarea vocilor critice pot afecta unitatea partidului. Veștea afirmă că este membru PNL de 30 de ani și cere respect pentru aleșii locali, argumentând că meritocrația ar trebui să se bazeze pe competență și rezultate, nu pe apropierea de conducerea centrală. Context: episodul negocierilor cu AUR Publicația amintește că Veștea a fost chemat de liderul AUR, George Simion , la sediul partidului pentru a negocia voturi pentru învestire. Veștea s-a dus la biroul lui Simion, a cerut voturile AUR, dar nu le-a primit. În finalul mesajului, Veștea revine la riscul de declin major pentru PNL și la nevoia de a-și „regăsi identitatea”, avertizând că direcția actuală nu ar trebui tratată „cu superficialitate”. [...]
