Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile lui Donald Trump riscă să alimenteze presiunea pentru înăsprirea politicilor de imigrație în Franța, pe fondul protestelor violente care au zguduit țara, potrivit Stirile Pro TV.
Președintele american a pus revoltele de sâmbătă pe seama imigrației și a cerut autorităților de la Paris să întărească măsurile în acest domeniu. Mesajul a fost publicat duminică pe platforma sa, Truth Social.
„Franţa arde! Imigraţia dintr-o lume complet diferită, de la oameni cu ură în inimile lor, a distrus această ţară cândva măreaţă.”
„Închideţi graniţele şi preluaţi controlul, înainte să fie prea târziu!”
Scenele de „haos” au avut loc în timpul unei zile de mobilizare de sâmbătă împotriva „costului ridicat al vieții”, notează materialul, care citează AFP, preluată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, violențele au șocat presa internațională.
În analiza AFP citată, observatorii externi interpretează aceste violențe ca un semnal al „amurgului macronismului” și ca un factor care ar putea pregăti terenul pentru un duel între formațiunile politice extreme, cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale din Franța.
Recomandate
Escaladarea protestelor din Franța ridică riscuri operaționale pentru orașe și afaceri , după ce manifestațiile împotriva creșterii costului vieții au degenerat în revolte, jafuri și incendieri, cu sute de arestări și un deces, potrivit Știrile Pro TV . Un protestatar a murit la Paris după ce a suferit un stop cardiac în timp ce se deplasa pe bulevardul Magenta, conform unei surse din poliție citate de TF1info. Bărbatul a fost transportat la centrul de urgență Château d’Eau, dar a decedat înainte să ajungă acolo. Bilanțul intervenției: peste 720 de arestări, inclusiv minori Poliția a anunțat că peste 720 de persoane au fost arestate, dintre care 117 minori, după ce în Paris au apărut grupuri descrise de autorități drept persoane „al căror singur obiectiv era să comită furturi și jafuri”. În timpul nopții, în timp ce o parte dintre participanți protestau pașnic, agitatori îmbrăcați în negru au spart vitrine, au jefuit magazine, au aruncat artificii de tip „mortier” și au incendiat coșuri de gunoi și biciclete. În centrul Parisului, pe Place de la République, au fost raportate distrugeri care au vizat inclusiv Galeries Lafayette, bănci și alte magazine. Violențe și în afara Parisului: incendii și atacuri asupra clădirilor publice Incidentele nu s-au limitat la capitală. La Limoges, primăria s-a prăbușit după ce persoane care au pătruns în clădire au provocat un incendiu; flăcările au cuprins o aripă a clădirii din 1883 și au ajuns la acoperiș, ducând la prăbușirea clopotniței, relatează AFP. Tot în legătură cu atacuri incendiare din timpul nopții, cel puțin 15 persoane au fost arestate, potrivit publicației Ouest France. Alte episoade menționate în material: la Lille, protestatari au intrat într-o clădire guvernamentală și au răsturnat un bust al Mariannei, simbol al Republicii; la Lyon, un birou de turism a fost spart și incendiat; la Brest, a fost incendiată o secție de poliție. Contextul protestelor: costul vieții și nemulțumiri în educație Potrivit Metro, peste jumătate de milion de oameni au mărșăluit în aproximativ 110 localități, pe fondul creșterii costului vieții. În paralel, tinerii protestează de la finalul lunii septembrie, invocând starea precară a liceelor, finanțarea insuficientă și lipsa cadrelor didactice. Union Syndicale Lycéenne, sindicat studențesc care organizează protestele, susține că sistemul școlar este „rezultatul a 10 ani de macronism”. În urma mișcării conduse de adolescenți, activiștii au făcut apel la participarea oamenilor de toate vârstele. O protestatară de 19 ani, citată de The Guardian, a invocat presiunea costului vieții, prețul combustibilului și violențele la adresa elevilor care protestează. Reacția autorităților și riscul de noi tensiuni Pe rețelele sociale au apărut apeluri pentru reluarea mișcării „ Vestele Galbene ”, care a marcat Franța în 2018 prin proteste similare legate de costul vieții. În același timp, organizații pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea privind reacția forțelor de ordine: Amnesty International a criticat folosirea gazelor lacrimogene și a grenadelor paralizante pentru dispersarea tinerilor. Președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele și a spus că cei implicați în atacuri asupra prefecturilor, întreprinderilor și primăriilor vor fi urmăriți penal și pedepsiți. Materialul notează că Macron își va încheia ultimul mandat în luna mai. [...]
Administrația Trump escaladează presiunea juridică asupra Californiei înaintea alegerilor din 3 noiembrie, avertizând că oficialii electorali ar putea răspunde penal dacă numără voturi prin corespondență atribuite unor persoane despre care guvernul federal susține că „probabil” nu au cetățenie americană, potrivit Știrile Pro TV . Avertismentul, transmis vineri autorităților din comitatul Los Angeles și oficialilor electorali din California, vizează peste 20.000 de voturi contestate și vine cu mai puțin de trei săptămâni înaintea scrutinului legislativ de la jumătatea mandatului prezidențial, programat pentru 3 noiembrie. Într-o scrisoare către consilierul juridic adjunct al comitatului Los Angeles, Peter Bollinger, procurorul general adjunct interimar al SUA, Trent McCotter, a susținut că „facilitarea cu bună știință a votului ilegal” poate constitui infracțiune federală. „Votul unei persoane care nu este cetățean american la alegerile federale constituie o infracțiune federală, iar facilitarea cu bună știință a unui asemenea comportament este la fel de ilegală” Donald Trump a distribuit scrisoarea pe platforma Truth Social , însoțind-o de mesajul că oficialii vizați „vor ajunge cu toții la închisoare pentru o perioadă foarte lungă”. Miza: numărarea voturilor și accesul la datele alegătorilor Conflictul dintre administrația Trump și autoritățile californiene s-a intensificat în ultimele zile. Departamentul Justiției acordase anterior Californiei un termen de 48 de ore pentru verificarea unei liste de alegători suspectați că nu au cetățenie americană, avertizând că poate urma o acțiune în instanță. Joi, Departamentul Justiției a deschis un proces împotriva Californiei, cerând instanței să împiedice numărarea voturilor atribuite persoanelor de pe lista contestată. Scrisoarea de vineri a fost transmisă și secretarului de stat al Californiei, Shirley Weber, precum și responsabilului pentru evidența alegătorilor din comitatul Los Angeles, Dean Logan. De ce contestă California lista federală Potrivit informațiilor citate, Departamentul Justiției a pus la dispoziția oficialilor din Los Angeles un dispozitiv USB protejat prin parolă, cu numele unor persoane pe care guvernul federal le consideră „probabil” ne-cetățeni, dar cărora li s-ar fi trimis buletine de vot prin corespondență. Consilierul juridic al comitatului Los Angeles, Dawyn R. Harrison, a declarat că autoritățile locale nu pot da curs solicitărilor, deoarece administrația Trump nu a explicat cum a fost întocmită lista. McCotter a afirmat ulterior că identificarea s-a bazat pe registre interne privind imigrația și pe compararea datelor din mai multe evidențe. Biroul juridic al comitatului Los Angeles nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta, iar biroul lui Weber a indicat o declarație anterioară în care secretarul de stat critica încercările Departamentului Justiției de a obține acces la date protejate ale alegătorilor și de a elimina persoane de pe liste, considerând demersurile ilegale. Weber a spus că acestea „nu fac decât să provoace haos și să alimenteze neîncrederea publicului în alegerile noastre”. Context: verificări accelerate înainte de 3 noiembrie În iulie, Trump a afirmat că administrația sa ar fi descoperit dovezi privind înregistrarea pe listele electorale a peste 275.000 de persoane fără cetățenie americană, fără să fie clar câte ar fi votat efectiv. Reuters notează că, în cazuri anterioare, sistemele de verificare a cetățeniei au produs identificări eronate, iar studiile despre integritatea procesului electoral arată că votul persoanelor fără cetățenie americană este extrem de rar. Din iulie, Departamentul Justiției a intensificat urmărirea penală a persoanelor acuzate că au votat ilegal fără cetățenie, iar Casa Albă a cerut agențiilor federale să accelereze verificarea listelor electorale din cel puțin 47 de state, potrivit unui e-mail intern consultat de Reuters. [...]
Marile companii din tehnologie au virat zeci de milioane de dolari către un proiect al Casei Albe , într-o campanie de strângere de fonduri care ridică întrebări despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care o parte dintre donatori ar fi avut legături cu contracte guvernamentale sau decizii favorabile, potrivit Libertatea . În total, Donald Trump ar fi strâns 330 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru o nouă sală de bal la Casa Albă , iar documente recente ar indica identitatea donatorilor. Nvidia și Apple ar fi donat câte 25 de milioane de dolari fiecare (aprox. 115 milioane lei). De ce contează: riscul de „pay-to-play” în jurul deciziilor publice Materialul indică faptul că „mai mult de jumătate” dintre donatori ar avea legături cu contracte guvernamentale sau cu decizii favorabile luate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. În acest context, miza nu este doar dimensiunea finanțării, ci percepția că accesul și influența pot fi cumpărate prin donații către proiecte asociate administrației. Un exemplu menționat este Nvidia, care ar fi făcut donația la trei luni după ce administrația Trump ar fi permis companiei să exporte microcipuri avansate către China, în pofida restricțiilor motivate de securitatea națională a SUA. Cine mai apare pe lista donatorilor Pe lângă Nvidia și Apple, sunt menționați donatori din zona marilor corporații și a marilor averi, inclusiv: familia Adelson; Charles Ergen, cofondator Dish Network; companii precum Amazon, Caterpillar, Comcast și T-Mobile. Informațiile despre listă sunt atribuite The Washington Post, citat de Blick, conform articolului. Criptomonede, petrol și aprobări cu miză mare Textul mai arată că sectorul criptomonedelor ar fi contribuit cu 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei), inclusiv 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) de la gemenii Winklevoss, fondatorii bursei de criptomonede Gemini. În paralel, sunt menționate donații din zona petrolului, inclusiv cazul managerului de fonduri speculative Paul Singer, care ar fi donat 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin fundația sa, cu o lună înainte ca fondul său să primească aprobarea unei achiziții de 5,9 miliarde de dolari (aprox. 27,1 miliarde lei) a unei companii petroliere venezuelene. Cei contactați de The Washington Post ar fi negat existența unei legături între donații și beneficiile obținute, însă articolul notează că suprapunerea de calendar „ridică semne de întrebare”. Proiectul: cost estimat de 600 de milioane de dolari Noua sală de bal, parte a aripii de est a Casei Albe, ar avea un cost estimat de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei). Până acum, administrația Trump ar fi strâns „mai mult de jumătate” din sumă, însă întrebările privind transparența și posibile favoruri politice ar rămâne, potrivit articolului. [...]
Suspendarea de ultim moment a noilor sancțiuni SUA împotriva Rusiei redeschide incertitudinea de reglementare pe piața energiei , după ce președintele Donald Trump a blocat, prin decret, intrarea în vigoare a unui pachet legislativ abia promulgat, invocând „interesul național”, potrivit Digi24 . Măsura a fost luată cu doar două zile înainte de termenul-limită prevăzut în lege pentru aplicarea sancțiunilor și a atras condamnări din partea democraților din Congres. Legea fusese semnată chiar luna trecută de Trump, iar suspendarea a fost comunicată Congresului printr-o notificare, după ce decizia a fost publicată târziu în seară pe site-ul Casei Albe. Ce vizau sancțiunile și de ce contează pentru energie Pachetul legislativ, asociat cu numele senatorului Lindsey Graham (decedat), urmărea să reducă mai rapid fluxurile financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Concret, proiectul de lege prevedea: sancționarea unor oficiali ruși, a băncilor și a flotei „fantomă” de petroliere folosite pentru transportul energiei rusești; impunerea către președinte a aplicării unor taxe de până la 100% pentru cei mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă sub 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au făcut pași semnificativi pentru reducerea importurilor. Casa Albă nu a explicat imediat în ce fel suspendarea ar servi „interesului național”, menționează publicația. Context: acordul privind motorina și tensiunile cu Ucraina Decizia vine la o săptămână după ce Trump a spus că SUA au acceptat să cumpere motorină din Rusia pentru a încerca să reducă prețurile globale la energie, deși acest lucru ar putea afecta Ucraina. În același timp, Trump și-a intensificat criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , pe care îl acuză că nu a reușit să ajungă la un acord cu Vladimir Putin pentru încheierea conflictului. În acest context, Trump a anunțat și un acord cu Putin privind livrări de motorină: peste 300.000 de tone „imediat”, apoi încă 500.000 de tone în noiembrie, urmate de 1 milion de tone „imediat după aceea” și încă 3 milioane de tone „într-un interval scurt de timp”, potrivit relatării. Acordul privind motorina a fost criticat atât de republicani, cât și de democrați, care susțin că ar ajuta Rusia să-și continue războiul fără să reducă prețurile globale la combustibil, considerate ridicate în principal din cauza „războiului” lui Trump împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Implicații politice interne în SUA Sancțiunile ajunseseră și un subiect de campanie pentru senatoarea Darline Graham, sora senatorului decedat, numită să ducă la capăt mandatul rămas și aflată acum în cursa pentru un mandat complet. Într-o dezbatere cu candidata democrată Annie Andrews, ea a spus că a fost „mândră” de adoptarea măsurii, dar a recunoscut că aplicarea ține de președinte. „Aceasta îi oferă președintelui instrumente pe care le poate folosi, dacă dorește, pentru a pune capăt războiului prin sancțiuni economice.” În lipsa unei explicații detaliate din partea Casei Albe privind „interesul național”, suspendarea introduce un element suplimentar de impredictibilitate în politica de sancțiuni a SUA, cu efect direct asupra așteptărilor din jurul comerțului cu energie și al presiunii economice asupra Rusiei. [...]
USR anunță că își retrage miniștrii interimari după învestirea noului guvern , o mișcare cu miză mai ales politică, în condițiile în care actualul Executiv este deja interimar după moțiunea de cenzură din mai 2026, potrivit Știrile Pro TV . Declarația a fost făcută de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , înaintea ședinței de învestitură programate marți, în Parlament. Miruță a spus că reprezentanții USR își vor prezenta demisiile din funcțiile deținute „imediat după” votul de învestitură al noului guvern. În același timp, el a reiterat refuzul USR de a vota Cabinetul propus, pe care l-a descris drept „un guvern al rușinii”, alcătuit din persoane cu „probleme majore de legalitate și moralitate”. Publicația notează însă că întreg Guvernul Bolojan – inclusiv miniștrii USR – are statut interimar, fiind deja demis de Parlament prin moțiune de cenzură în mai 2026, ceea ce face ca demisiile anunțate să fie „cel mult un act de imagine”. De ce contează: semnal de instabilitate și presiune pe majoritatea de învestire În declarațiile sale, Miruță a pus accent pe ideea că nevoia României de a avea un guvern funcțional nu justifică acceptarea „oricărei componențe” guvernamentale. El a comparat pozițiile USR și PNL, afirmând că liberalii ar urma să voteze guvernul, în timp ce USR refuză „sub nicio formă”. „PNL a declarat că va vota acest guvern de oameni cu semnul întrebării. USR a declarat că nu va vota sub nicio formă pentru că sunt momente în viaţă când trebuie să te ţii de nişte principii.” Miruță a mai susținut că o astfel de propunere „face rău țării” și a afirmat că în unele situații „s-ar putea” ca absența unui guvern să fie preferabilă unui executiv „cu orice tip de guvern”, dacă acesta include persoane cu probleme de legalitate și moralitate. Critici pe zona financiară și promisiunea unei opoziții „vigilente” În aceeași conferință, Miruță a lansat acuzații la adresa PSD, susținând că social-democraților „le sticlesc ochii” la banii strânși la guvern în urma măsurilor anterioare și că ar vrea „să o facă praf”. El a avertizat asupra riscului revenirii la decizii luate „în spatele ușilor închise” și la un sistem în care contează „cine are pile”. Pe final, ministrul interimar a spus că USR va urmări activ activitatea viitorului executiv și a promis o opoziție dură. „Vom urmări toate aceste lucruri şi nu vom închide ochii sub nicio formă mizeriilor pe care ar avea de gând guvernul acesta PSD să le facă.” Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, ședința de învestitură a noului guvern este programată marți, în Parlament, iar USR își condiționează retragerea din funcțiile deținute de finalizarea acestui vot. În paralel, PNL ar urma să semneze acordul cu Luca Niculescu , conform unui material separat indicat de publicație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de o țintă de deficit de maximum 5,3% în 2027 , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a semnat acordul de susținere cu premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Documentul fixează condiții „tranzitorii” pentru următoarele două-trei luni, până la adoptarea bugetului pe 2027, cu miză directă pe traiectoria fiscală și accesul la fonduri europene. Bolojan a spus, la B1 TV, că acordul nu este unul politic și nu reprezintă „un cec în alb”, ci un instrument prin care PNL își leagă votul de învestire de un set de angajamente asumate de Niculescu. În logica prezentată de liderul liberal, acordul ar trebui să permită adoptarea rapidă a ordonanțelor necesare, inclusiv pentru rectificări bugetare, astfel încât „serviciile de bază” să funcționeze și să fie pregătit bugetul pe 2027. Clauza fiscală: deficit în scădere, cu plafon de 5,3% În acord este inclusă o clauză privind deficitul bugetar pentru anul viitor, care ar urma să fie în scădere și să ajungă la „maxim 5,3%”, țintă pe care România și-a asumat-o anterior, conform declarațiilor lui Bolojan. Tot el a legat explicit respectarea țintelor de deficit de: posibilitatea de a continua accesarea fondurilor europene; menținerea României ca „țară sigură pentru investitori”; corectarea cheltuielilor bugetare și crearea condițiilor pentru relansare economică. Sprijin limitat în timp și condiționat: miza moțiunii de cenzură Bolojan a insistat că votul PNL pentru învestirea Guvernului Niculescu este „un vot de necesitate”, nu un vot de încredere. Acordul este limitat ca durată până după aprobarea legii bugetului, iar nerespectarea prevederilor ar deschide calea unei moțiuni de cenzură depuse de PNL, potrivit declarațiilor sale. În conferința de presă de sâmbătă, după ședința Biroului Politic Național al PNL, Bolojan a precizat că partidul nu va depune moțiune de cenzură dacă, până la aprobarea bugetului, prevederile acordului sunt respectate, însă își păstrează această opțiune dacă înțelegerile nu sunt urmate. De ce contează Acordul introduce o condiționare fiscală explicită pentru sprijinul parlamentar acordat viitorului executiv, într-un moment în care bugetul pe 2027 este prezentat drept esențial pentru ratingul României și stabilitate. În același timp, PNL își păstrează o pârghie politică imediată — amenințarea cu moțiunea de cenzură — dacă angajamentele asumate nu sunt respectate. [...]
