Știri
Știri din categoria Politică

Donald Trump a emis o declarație publică de susținere pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán, înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Într-o postare pe rețeaua sa socială, Truth Social, Trump l-a numit pe Orbán „un lider cu adevărat puternic și respectat”, lăudându-l pentru eforturile sale de a proteja Ungaria, de a crește economia și de a asigura ordinea și legea, potrivit Investing.com.
Această susținere vine într-un moment în care Orbán se confruntă cu o provocare neașteptat de puternică din partea partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar. Sondajele independente indică faptul că Tisza conduce cu 8 până la 12 puncte procentuale în fața partidului de guvernământ Fidesz, deși sondajele pro-guvernamentale arată Fidesz în frunte.
„Sunt onorat să-l susțin din nou pe Viktor Orbán. Este un adevărat prieten, luptător și câștigător”, a scris Trump, oferindu-i lui Orbán „susținerea completă și totală pentru realegere”.
Orbán, care guvernează din 2010, se confruntă pentru prima dată în 16 ani cu un adversar semnificativ. Péter Magyar, un fost insider guvernamental, a transformat Tisza într-o alternativă credibilă, promițând să combată corupția și să îmbunătățească relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană, conform Reuters.
Impactul susținerii lui Trump asupra alegerilor din Ungaria ar putea fi semnificativ, având în vedere că Orbán a menținut legături strânse cu Trump și a avut o relație tensionată cu Bruxelles-ul pe teme precum independența mass-media, politica de imigrație și drepturile LGBTQ.
În plus, economia Ungariei se confruntă cu dificultăți cauzate de inflația ridicată, amplificată de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ceea ce a creat o criză a costului vieții care pune presiune pe partidul de guvernământ Fidesz.
Recomandate

Un discurs al lui Trump, programat în prime-time, poate muta rapid așteptările piețelor după luni de tensiuni legate de războiul cu Iranul, în condițiile în care tema intervenției rămâne neclară, potrivit Focus . Președintele SUA Donald Trump a anunțat pe contul său de pe Truth Social că va susține vineri, la ora 3:00 (ora Germaniei), un discurs către națiune. La Coasta de Est a SUA, intervenția ar urma să aibă loc la ora 21:00, un interval considerat unul dintre cele mai importante „sloturi” de televiziune din Statele Unite. Tema rămâne neprecizată, pe fondul escaladării conflictului O „adresare către națiune” este folosită, de regulă, când președintele vrea să facă anunțuri importante sau când are loc un moment semnificativ pentru americani. Trump nu a indicat subiectul, astfel că nu este clar dacă va aborda războiul cu Iranul, conflict care domină de luni întregi agenda publică din SUA și care, în ultimele zile, s-a intensificat din nou. Context: nu este prima astfel de intervenție în al doilea mandat Publicația amintește că nu este prima dată când Trump recurge la o asemenea formulă în al doilea său mandat, început în ianuarie 2025. În decembrie, el și-a apărat politica economică, într-un moment în care era deja sub presiune pe plan intern. [...]

Liviu Dragnea susține că decizia PSD de a ieși de la guvernare a fost construită pe un singur scenariu – înlăturarea lui Ilie Bolojan – fără un plan de rezervă , potrivit HotNews . Fostul lider social-democrat spune că doi membri ai conducerii PSD l-au vizitat cu o zi înaintea votului intern și i-au prezentat intenția de a-l „da jos” pe Bolojan după ieșirea de la guvernare. Relatarea apare într-un interviu acordat aplicației Helios , iar fragmentele sunt citate de Republica, conform articolului. „E clar, n-aveți niciun plan”: discuția descrisă de Dragnea Dragnea afirmă că întâlnirea a avut loc duminică după-amiază, înaintea zilei de luni în care PSD ar fi urmat să voteze „decizia politică” privind ieșirea de la guvernare. El spune că i-a întrebat pe cei doi lideri care este planul, iar răspunsul ar fi fost: ieșirea de la guvernare, urmată de înlăturarea lui Ilie Bolojan. Fostul președinte al PSD susține că a pus problema unui scenariu alternativ – ce se întâmplă dacă Bolojan nu poate fi schimbat din fruntea PNL și rămâne premier interimar – iar interlocutorii i-ar fi răspuns că „totul e rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. „Deci e clar. Nu aveți niciun plan. Vă doresc succes.” Dragnea spune că nu a făcut publice numele celor doi membri ai conducerii PSD care l-ar fi vizitat. Critica „mizei pe scindarea” altui partid și țintele din PSD În aceeași intervenție, Dragnea afirmă că i se pare „îngrozitor” ca PSD să fi mizat pe scindarea unui alt partid pentru a obține schimbarea lui Bolojan, descriind o astfel de abordare drept „josnică”. Totodată, el apreciază că Sorin Grindeanu nu ar avea „capacitatea și autoritatea” necesare pentru a conduce PSD, adăugând că nici fostul lider Marcel Ciolacu nu le-ar fi avut. Acuzații privind transferul responsabilității către AUR și rolul lui Nicușor Dan Dragnea mai susține că actuala conducere a PSD ar încerca să transfere responsabilitatea pentru menținerea lui Bolojan în funcție către AUR, lucru pe care îl consideră eronat. În opinia sa, AUR „n-are ce să caute în ecuația asta”. În același timp, el acuză liderii PSD că ar fi transformat partidul într-un „instrument” al președintelui Nicușor Dan și îi consideră „complici” la situația în care se află România, potrivit declarațiilor redate în articol. [...]

Un lider PSD avertizează că alegerile anticipate ar putea împinge România spre o majoritate care să impună un premier AUR , pe baza sondajelor interne ale partidului, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care în spațiul public revine scenariul anticipatelor, iar PSD încearcă să mute discuția de la tactici politice la riscuri de guvernare și stabilitate. Daniel Zamfir , liderul senatorilor PSD, spune că „toată lumea flutură scenariul alegerilor anticipate” fără „un raționament minim, logic” și insistă că un astfel de demers ar avea consecințe care „fără doar și poate sunt unele menite să agraveze actuala situație”, inclusiv pe plan economic și social. Miza politică invocată de PSD: cine ar putea da premierul după anticipate În evaluarea lui Zamfir, anticipatele nu sunt doar un exercițiu electoral, ci pot schimba raportul de forțe astfel încât să devină dificil de evitat o nominalizare de premier din zona AUR, în funcție de rezultatele pe care PSD susține că le vede în măsurătorile interne. În același timp, el atrage atenția asupra poziționărilor dintre partide: PNL ar fi decis să nu se alieze cu PSD, însă, spune Zamfir, nu ar exista un veto liberal pentru o alianță cu AUR. Tot în această logică, Zamfir afirmă că atât Ilie Bolojan , cât și AUR ar avea „un obiectiv comun în momentul ăsta” – declanșarea alegerilor anticipate. Context: tensiuni în jurul alianțelor și al „frecventabilității” unor transferuri Zamfir critică și modul în care PNL ar fi cooptat doi membri din zona Dianei Șoșoacă, pe care i-ar fi pus șefi de organizații, sugerând că astfel „brusc sunt frecventabili”. În paralel, el explică de ce PSD ar avea „o problemă de încredere” în relația cu George Simion, fără ca fragmentul disponibil din material să detalieze argumentele complete. În ansamblu, intervenția lui Zamfir fixează o linie de mesaj în PSD: anticipatele sunt prezentate ca un pariu cu costuri economice și sociale și cu un risc politic major – o reconfigurare a puterii care ar putea forța, indirect, o soluție de premier asociată AUR. [...]

PSD ar putea strânge o majoritate de voturi pentru un guvern minoritar dacă ar primi mandatul de formare , susține Lia Olguța Vasilescu , într-o declarație făcută pe fondul blocajului politic și al lipsei unei formule de guvern cu „puteri depline”, potrivit Mediafax . Fosta ministră a Muncii a spus, marți seara, la Realitatea Plus , că ieșirea din criză este „foarte complicată”, dar că PSD ar reuși să obțină voturile necesare dacă i s-ar da mandatul să formeze un guvern minoritar. „E foarte complicat, dar eu cred că dacă s-ar da mandatul PSD-ului ca să formeze un guvern minoritar, ar reuși să obțină voturile.” Negocieri: „Nu” Întrebată dacă PSD are deja negocieri pentru obținerea voturilor, Vasilescu a răspuns că nu. Ținta politică: schimbarea guvernului Vasilescu a mai afirmat că PSD își dorește în continuare să ducă mai departe demersul început prin moțiunea de cenzură, respectiv „să dea jos acest guvern”. În același context, ea a criticat un executiv despre care spune că nu ar avea „niciun fel de putere” în afară de a semna contracte și de a face numiri în companiile de stat. „Să dea jos acest guvern. Și credeți-mă, orice guvern este mai bun decât un guvern care nu are niciun fel de putere decât a semna contracte în continuare și de a numi oamenii în companiile de stat.” [...]

Disputa PNL–PSD pe deficit și datorie publică pune presiune pe credibilitatea mesajelor economice după ce deputata PNL Raluca Turcan l-a acuzat pe liderul PSD Sorin Grindeanu că folosește „cifre” într-un „atac manipulator și fals” la adresa premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Turcan susține că Grindeanu „compară merele cu perele” și că ar fi omis „cifrele oficiale ale Ministerului Finanțelor ” atunci când a afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor ar fi cu „25 de miliarde de lei” mai mare decât în 2024. În mesajul publicat pe Facebook, liberala indică următoarele valori ale deficitului bugetar pentru primele 5 luni din an: 2024: 60,1 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2025: 64,2 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2026: 35,9 miliarde lei (despre care afirmă că Ilie Bolojan „a coborât” deficitul la acest nivel). Pe baza acestor comparații, Turcan afirmă că „o aritmetică simplă” ar arăta că România s-ar împrumuta în 2026 „mai puțin cu circa 25 de miliarde lei” față de 2024 și „mai puțin cu peste 28,3 miliarde lei” față de 2025. Datoria publică, folosită ca argument în disputa politică Turcan mai spune că „matematica” nu ar susține nici o eventuală referire a lui Grindeanu la serviciul datoriei publice (adică totalul plăților legate de datorie, inclusiv dobânzi), pe care îl indică la 205,6 miliarde lei în 2026, din care 59 miliarde lei dobânzi, față de 130 miliarde lei în 2024. În această comparație, ea afirmă că ar rezulta „peste 75 de miliarde de lei în plus” la serviciul datoriei publice în 2026 față de 2024. Grindeanu: împrumuturi, șomaj și falimente; PSD nu votează „la impuse” În declarații la Parlament, Grindeanu a susținut că România se împrumută cu „aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul ar fi cu „25 de miliarde de lei” peste nivelul din 2024, potrivit Agerpres, citată de HotNews. Tot el a vorbit despre o „creștere exponențială” a șomajului și despre un val „fără precedent” de falimente, „peste 70 de cazuri pe zi”. Ulterior, într-o postare pe Facebook, liderul PSD a afirmat că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul retrogradării în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul agențiilor de rating). Totodată, a transmis că PSD își va respecta angajamentele, dar nu va vota „la impuse” și a enumerat mai multe tipuri de proiecte pe care partidul spune că nu le va susține, cerând ca proiectele să fie puse în transparență și trimise la Parlament. Miza practică a schimbului de acuzații este credibilitatea cifrelor invocate în dezbaterea despre deficit, datorie și riscul de retrogradare, într-un moment în care mesajele publice ale principalelor partide se raportează direct la costul finanțării statului și la încrederea investitorilor. [...]

PSD condiționează votul pe legi-cheie de modificări, invocând riscuri pentru salarii, energie și PNRR , iar Sorin Grindeanu cere ca proiectele să fie puse „urgent” în transparență și trimise la Parlament, potrivit Agerpres . Într-un mesaj publicat pe Facebook, liderul PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există presiune legată de evaluările agențiilor de rating, în contextul riscului de retrogradare la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). În acest cadru, Grindeanu afirmă că „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România” și cere oprirea „jocului politic” când este vorba despre „miliardele țării”. Ce anunță PSD: „nu votăm la impuse” Grindeanu spune că PSD își va respecta „absolut toate angajamentele”, dar nu va accepta să voteze „la impuse” proiecte promovate de „Guvernul demis”. El indică explicit trei direcții în care partidul nu ar urma să voteze forma propusă a unor legi: Legea salarizării , despre care afirmă că „taie din banii oamenilor” și că PSD „o va corecta”; O lege privind energia , despre care spune că ar „închide noi capacități de producție”, după ce „marea liberalizare de dreapta” ar fi scumpit curentul „cu 60%”; Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care afirmă că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Miza operațională: proiectele, trimise rapid în Parlament Liderul PSD îi transmite premierului demis să nu întârzie publicarea proiectelor în procedura de transparență și să le trimită „urgent” la Parlament. Mesajul se încheie cu ideea că PSD „este în opoziție” și că va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”. În același mesaj, Grindeanu combină critica la adresa adversarilor politici cu o asumare parțială a responsabilității PSD, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” și că a fost uneori „arogant” sau „autosuficient”, dar „mereu a construit”. [...]