Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a emis o declarație publică de susținere pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán, înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Într-o postare pe rețeaua sa socială, Truth Social, Trump l-a numit pe Orbán „un lider cu adevărat puternic și respectat”, lăudându-l pentru eforturile sale de a proteja Ungaria, de a crește economia și de a asigura ordinea și legea, potrivit Investing.com.
Această susținere vine într-un moment în care Orbán se confruntă cu o provocare neașteptat de puternică din partea partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar. Sondajele independente indică faptul că Tisza conduce cu 8 până la 12 puncte procentuale în fața partidului de guvernământ Fidesz, deși sondajele pro-guvernamentale arată Fidesz în frunte.
„Sunt onorat să-l susțin din nou pe Viktor Orbán. Este un adevărat prieten, luptător și câștigător”, a scris Trump, oferindu-i lui Orbán „susținerea completă și totală pentru realegere”.
Orbán, care guvernează din 2010, se confruntă pentru prima dată în 16 ani cu un adversar semnificativ. Péter Magyar, un fost insider guvernamental, a transformat Tisza într-o alternativă credibilă, promițând să combată corupția și să îmbunătățească relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană, conform Reuters.
Impactul susținerii lui Trump asupra alegerilor din Ungaria ar putea fi semnificativ, având în vedere că Orbán a menținut legături strânse cu Trump și a avut o relație tensionată cu Bruxelles-ul pe teme precum independența mass-media, politica de imigrație și drepturile LGBTQ.
În plus, economia Ungariei se confruntă cu dificultăți cauzate de inflația ridicată, amplificată de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ceea ce a creat o criză a costului vieții care pune presiune pe partidul de guvernământ Fidesz.
Recomandate
Presiunile din Trezoreria SUA pentru o bancnotă de 250 de dolari cu portretul lui Donald Trump deschid un potențial front de reglementare , pentru că ar cere schimbarea unei reguli care permite, în prezent, doar persoane decedate pe bancnotele aflate în circulație, potrivit Economedia , care citează Washington Post . Demersul ar fi fost împins din interiorul Departamentului Trezoreriei, unde doi oficiali politici – trezorierul SUA Brandon Beach și consilierul său Mike Brown – ar fi cerut în mod repetat Biroului de Gravare și Tipărire (instituția care produce bancnotele americane) să pregătească prototipuri pentru o bancnotă de 250 de dolari. Discuțiile ar fi început anul trecut și ar fi inclus mai multe variante de design. Unul dintre modelele prezentate angajaților îl plasa pe Donald Trump în centrul bancnotei, între semnăturile președintelui și ale secretarului Trezoreriei, Scott Bessent. Obstacolul-cheie: legea și calendarul lung al unei bancnote noi Potrivit relatării, angajați ai instituției au avertizat că proiectul ridică probleme legale, deoarece legislația actuală nu permite reprezentarea persoanelor în viață pe moneda americană. În plus, lansarea unei noi bancnote ar presupune un proces complex, care poate dura mai mulți ani. „Nu suntem autorizați să facem asta”, ar fi transmis directorul biroului de tipărire, potrivit angajaților citați. În același context, directoarea instituției, Patricia Solimene, a fost ulterior mutată din funcție, decizie despre care aceasta a spus că „nu a fost alegerea ei”. Ce urmează: proiect de lege depus, dar fără progres Un proiect de lege care ar permite apariția lui Donald Trump pe o bancnotă de 250 de dolari a fost depus în Congres, însă nu a avansat în procesul legislativ, potrivit informațiilor citate. În paralel, autoritățile americane ar continua analiza tehnică a propunerii, pe fondul pregătirilor pentru aniversarea de 250 de ani a Statelor Unite. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a precizat că instituția „derulează planificarea și verificările necesare” și că o eventuală producție ar avea loc doar dacă va fi adoptată o lege în acest sens. [...]
Nemulțumirea față de economie și scumpiri îl trage în jos pe Donald Trump, iar asta poate complica calculele republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie , potrivit unei analize citate de HotNews , bazată pe date agregate de The Economist . Analiza The Economist indică un indice net de popularitate de -24 pentru Trump, cel mai slab nivel pentru el. Deși războiul din Iran i-a afectat imaginea în politica externă (indice net -20), sursa arată că economia este factorul care apasă cel mai mult asupra percepției publice. Economia, „urgența” dominantă pentru alegători Datele citate arată o deteriorare a încrederii în direcția economică: trei sferturi dintre americani descriu economia drept „mediocră” sau „proastă”, iar 63% spun că situația se înrăutățește. În acest context, majoritatea consideră că președintele gestionează prost economia. Un punct sensibil separat este inflația și nivelul prețurilor: indicele net de aprobare pentru modul în care Trump gestionează inflația și prețurile este de -43, cel mai scăzut din acest mandat, potrivit The Economist . Benzina, indicator politic: de la sub 3 dolari la 4,48 dolari pe galon Sursa notează că, înainte de începerea războiului cu Iranul, prețul mediu al unui galon de benzină era sub 3 dolari, iar acum a ajuns la 4,48 dolari (aprox. 16,8 lei) pe galon, un nivel care alimentează percepția de scumpire în viața de zi cu zi. Pe baza datelor YouGov, The Economist a proiectat aprobarea lui Trump pe state: mai scăzută în statele care votează de regulă cu democrații și mai ridicată în cele republicane, dar cu nemulțumire vizibilă inclusiv în unele state care l-au votat în 2024. Riscul politic: primare câștigate, dar vulnerabilitate în alegerile generale Dacă tendința nu se schimbă, The Economist estimează consecințe directe pentru Partidul Republican la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie: modelul de prognoză al publicației sugerează șanse mari ca democrații să câștige controlul asupra Camerei Reprezentanților, în timp ce lupta pentru Senat este descrisă ca strânsă. În paralel, Trump își menține controlul asupra partidului: sursa menționează victorii în primare și faptul că politicienii care i s-au opus au fost eliminați din curse interne. Mesajul implicit al analizei este că loialitatea poate ajuta în primare, dar impopularitatea președintelui poate deveni un handicap în confruntarea finală cu democrații. Cine îl aprobă și cine îl respinge Profilul susținătorilor și al criticilor urmează linii demografice și politice familiare, potrivit analizei: alegătorii albi și bărbații tind să aprobe mai mult, în timp ce alegătorii tineri și minoritățile etnice dezaprobă mai puternic. Absolvenții de facultate și cei cu studii postuniversitare sunt cei mai puțin dispuși să îl susțină, iar alegătorii de vârstă de pensionare apar ca „surprinzător de rezervați”. Pe teme, imigrația, impozitele și cheltuielile publice mobilizează mai mult baza republicană, în timp ce democrații sunt mai preocupați de sănătate și schimbări climatice, mai arată sursa. Pentru Casa Albă, însă, miza imediată rămâne aceeași: dacă presiunea prețurilor persistă, costul politic se poate vedea rapid în rezultatele din noiembrie. [...]
Donald Trump spune că nu se teme de costul politic al unui război prelungit cu Iranul , susținând că poate „aștepta mai mult” decât liderii de la Teheran și respingând ideea că alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie l-ar împinge spre un acord, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o ședință de cabinet la Casa Albă, în contextul în care conflictul se apropie de a patra lună, deși președintele estimase inițial că va dura între patru și șase săptămâni. Trump a spus că Iranul ar fi „calculat greșit” dacă mizează pe presiunea electorală din SUA. „Ei au crezut că o să mă aștepte. Știți, «îl așteptăm. Are alegerile la jumătatea mandatului». Nu-mi pasă de alegerile la jumătatea mandatului.” Presiune politică alimentată de prețuri, în special la benzină Miza internă este creșterea nemulțumirii alegătorilor față de prețurile ridicate, mai ales la carburanți, ceea ce adaugă presiune asupra Partidului Republican. Reuters notează că partidul este așteptat „pe scară largă” să aibă dificultăți în a păstra controlul Camerei Reprezentanților și, posibil, al Senatului. În același timp, o parte dintre aliații republicani ai lui Trump sunt deja neliniștiți, inclusiv din cauza unor comentarii anterioare ale președintelui, considerate de unii drept prea relaxate în privința impactului economic al războiului asupra americanilor. Efecte în campanie: cazul Texas și tensiuni în partid Reuters leagă amplificarea disconfortului electoral și de decizia lui Trump de a-l susține pe Ken Paxton într-o competiție internă a republicanilor din Texas, în detrimentul senatorului în funcție John Cornyn. Paxton, descris de agenție drept „marcat de scandaluri”, a câștigat primarele de marți după ce a primit sprijinul președintelui, iar democrații consideră acum că locul din Senat, într-un stat tradițional republican, ar putea deveni competitiv în noiembrie. Trump a prezentat victoria lui Paxton ca un semnal pentru alegerile din toamnă, spunând că a fost „un preludiu” la scrutinul de la jumătatea mandatului. „Distrageri” la Washington, pe fondul problemelor economice În ședința de cabinet, Trump a vorbit și despre proiecte de construcții din capitală. Unii parlamentari republicani au spus că acestea riscă să distragă atenția de la probleme economice mai presante. O analiză Reuters a declarațiilor publice ale președintelui din ianuarie arată că acesta a menționat tot mai des planul pentru o sală de bal la Casa Albă, renovări la Reflecting Pool și ideea unui arc monumental. În ansamblu, mesajul politic al lui Trump este că nu va negocia sub presiunea calendarului electoral, chiar dacă războiul se prelungește și costurile economice – resimțite în special prin prețurile la pompă – devin un subiect tot mai sensibil pentru republicani înainte de noiembrie. [...]
Ursula von der Leyen îl primește vineri la Bruxelles pe premierul ungar Péter Magyar, într-un demers legat de deblocarea fondurilor UE înghețate , potrivit Politico . Întâlnirea are loc vineri după-amiază, iar Comisia Europeană a confirmat programarea după câteva zile de incertitudine la Bruxelles privind dacă și când va avea loc întrevederea. Budapesta încearcă să „reseteze” relația tensionată cu instituțiile europene, după anii de confruntare din perioada fostului lider Viktor Orbán, înlăturat de la putere. Mișcarea centristă a lui Magyar a câștigat alegerile din Ungaria luna trecută, iar noul guvern urmărește să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene înghețate din cauza încălcărilor statului de drept atribuite administrației anterioare. Miza: 10,4 miliarde euro din fonduri de redresare post-pandemie Prioritatea declarată a guvernului Magyar este deblocarea a 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fondurile de redresare post-pandemie ale UE, a declarat pentru Politico ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier). Comisia Europeană a precizat că eliberarea banilor depinde de îndeplinirea unor criterii de reformă. Ungaria încearcă să finalizeze condițiile necesare pentru a se califica, iar solicitarea formală pentru accesarea fondurilor trebuie depusă până la 31 august , conform aceleiași surse. Negocieri politice vs. „probleme tehnice” rămase Magyar susține că există un „acord politic” privind eliberarea fondurilor înghețate. În paralel, un oficial al Comisiei a declarat pentru Brussels Playbook (newsletter-ul Politico) că au rămas nerezolvate „câteva” chestiuni tehnice. Cei doi au mai avut o întâlnire la Bruxelles în aprilie, descrisă ca un început al negocierilor pentru deblocarea banilor înainte de termenul-limită. Agenda de la Bruxelles: NATO și Belgia Înaintea întâlnirii cu șefa Comisiei, Magyar urmează să aibă joi discuții la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar separat se va vedea și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, potrivit informațiilor citate de Politico. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă noul guvern de la Budapesta reușește să transforme schimbarea politică internă într-un calendar credibil de reforme, suficient pentru a îndeplini condiționalitățile Comisiei și a debloca finanțarea europeană. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl acuză pe Sebastian Ghiță că o atacă după „combinațiile” de la ADR , într-un schimb de replici pe Facebook care readuce în prim-plan o temă sensibilă pentru zona publică: controlul și influența în jurul Autorității pentru Digitalizarea României, instituție-cheie în proiectele de digitalizare și achiziții IT, potrivit News . Gheorghiu susține că Ghiță, pe care îl descrie drept „fugit din România ca să scape de judecată pentru fapte de corupție”, ar fi ieșit să o atace pe ea și pe ministrul Irineu Darău, acuzându-i de un pretins trafic de influență, după ce i-ar fi „deranjat combinațiile” de la Autoritatea pentru Digitalizarea României . Vicepremierul adaugă că i se pare „ironic” ca Ghiță să dea „lecții de integritate” din „locuința” sa din Belgrad, Serbia. În replică, Sebastian Ghiță îi cere Oanei Gheorghiu să dea „cei 60 de milioane euro din donațiile românilor”, acuzând-o că folosește banii pentru „propagandă politică” și că ar plăti „vedete și influenceri gen Tudor Chirilă”. El mai afirmă că, dacă nu vrea sau nu știe să cheltuiască banii, ar trebui „să-i dea înapoi la bugetul de stat”. Replica vicepremierului: invitație să vină în România Răspunsul Oanei Gheorghiu a venit imediat, printr-o invitație adresată lui Sebastian Ghiță să revină în România și să viziteze spitalele ridicate din donații: „Domnule Ghiță, vă invit cu mare drag în România ca să mergem împreună la spitalele pe care oamenii și companiile le-au ridicat prin donații. Haideți, urcați în primul avion și veniți acasă.” Schimbul de replici nu include, în materialul citat, detalii suplimentare despre acuzațiile de „trafic de influență” sau despre situația de la Autoritatea pentru Digitalizarea României, dincolo de afirmațiile publice ale celor doi. [...]
Cancelarul Friedrich Merz își leagă agenda de reforme de stabilitatea coaliției CDU–SPD , respingând ideea unei alternative parlamentare și încercând să reducă presiunea politică internă asupra guvernului, potrivit Economica . Merz a făcut declarațiile la un eveniment al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) în orașul său natal, Arnsberg, unde a spus că Germania „are puterea pentru un nou început” și că este „personal hotărât” să facă acest lucru posibil prin guvernul său. În același timp, el a descris dezbaterea publică din Germania ca fiind una care creează frecvent impresia că țara este „complet blocată”, incapabilă să se schimbe prin propriile eforturi. Coaliția, prezentată ca singura opțiune „realistă” Pe fondul relatărilor din presa germană despre discuții în conducerea CDU privind posibilitatea înlocuirii sale din funcția de cancelar, Merz nu a abordat direct subiectul, notează Agerpres. În schimb, a insistat că alianța de guvernare dintre conservatori și social-democrați (SPD) rămâne singura formulă viabilă în Parlament. „Nu caut nicio alternativă”, a declarat el. Merz a admis totuși că și-ar fi dorit ca guvernul de coaliție să fi realizat mai mult în primul an de mandat, fără a detalia ce reforme sau obiective au rămas în urmă. Mesaj de încredere, cu trimitere la reconstrucția postbelică Declarațiile au fost făcute și în contextul marcării a 80 de ani de la Programul Neheim-Hüsten, un document timpuriu al CDU redactat în 1946 sub fostul cancelar Konrad Adenauer. Merz a invocat perioada reconstrucției postbelice, când Germania se confrunta cu ruine, foamete și greutăți, dar liderii politici ar fi găsit „curajul de a modela un nou viitor”. „De ce nu mai avem încredere în noi înșine astăzi pentru a face planuri bune de viitor?”, a întrebat Merz publicul. Prin acest mesaj, cancelarul încearcă să contracareze percepția de stagnare și să consolideze sprijinul pentru continuitatea guvernării, în condițiile în care stabilitatea coaliției este prezentată drept premisă pentru continuarea reformelor. [...]
