Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump face lobby pentru ca SUA să găzduiască din nou Cupa Mondială, dar fără Canada și Mexic, o poziționare care riscă să politizeze din timp viitoarea competiție pentru organizarea turneului din 2038, într-un proces în care deciziile se iau cu ani înainte, potrivit Politico.
La o recepție FIFA organizată vineri la Trump Tower, în New York, înaintea finalei de duminică dintre Spania și Argentina, președintele SUA a cerut federației internaționale să readucă „cel mai important eveniment sportiv” în Statele Unite. În același context, Trump a spus că, de data aceasta, ar trebui „să lăsăm Canada și Mexic pe dinafară”.
Totodată, Trump a afirmat că FIFA ar trebui „să aleagă pe altcineva pentru următorul” turneu, pentru a reduce „furia, ura și tensiunea” — o referire la climatul din jurul competiției actuale, fără ca articolul să detalieze la ce anume se raportează această explicație.
Următorul Campionat Mondial masculin pentru care se poate licita este ediția din 2038. Până atunci, FIFA a atribuit deja:
Politico notează că procesul de selecție începe cu mult timp înainte, iar competiția pentru 2038 ar putea fi intensă chiar și în condițiile în care Trump încearcă să influențeze public decizia. În 2038, țări din America de Nord și Oceania vor fi eligibile să candideze, în timp ce regiunile care au găzduit mai recent trebuie să stea pe margine.
Trump a mai spus că președintele FIFA, Gianni Infantino, ar fi sugerat o Cupă Mondială co-găzduită de SUA și China. Președintele american a ironizat distanța dintre cele două țări, spunând că jucătorii ar avea „un zbor scurt” între meciuri.
Articolul mai arată că Trump s-a implicat și în episoade punctuale din competiție. În timpul declarațiilor, el a recunoscut că l-a sunat pe Infantino pentru a cere o revizuire după ce atacantul american Folarin Balogun a primit cartonaș roșu într-un meci câștigat de SUA cu Bosnia și Herțegovina, sancțiune care ar fi adus automat o suspendare de un meci.
Ulterior, FIFA a suspendat interdicția, permițându-i lui Balogun să joace împotriva Belgiei — o decizie descrisă ca „foarte neobișnuită” și care a stârnit critici la nivel mondial. La recepția de la Trump Tower, Trump l-a lăudat pe Infantino pentru rolul său în acest caz.
În lipsa unor pași formali anunțați, demersul rămâne, deocamdată, o încercare de influențare publică a unei decizii care, în mod normal, se construiește prin candidaturi și negocieri pe termen lung.
Recomandate
Moneda comemorativă de 1 dolar cu chipul lui Donald Trump riscă să declanșeze un conflict juridic după ce experți în drept constituțional și etică spun că inițiativa contrazice interdicții federale privind reprezentarea persoanelor în viață pe moneda SUA, potrivit NPR . Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a prezentat săptămâna aceasta designul unei monede „aurii” de 1 dolar, pe care Monetăria SUA (U.S. Mint) ar urma să o producă pentru aniversarea a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite. Pe o față apare vulturul pleșuv din sigiliul SUA, iar pe cealaltă un portret al lui Trump, înconjurat de „Liberty” și „1776–2026”. Moneda ar urma să fie bătută la Philadelphia și pusă în vânzare în toamnă. Miza nu este doar una de tradiție, ci de legalitate. Jeremy Paul, profesor la Northeastern University School of Law, spune că legea „interzice, în prezent, pe monedă, chipul oricărei persoane — nu doar al președintelui — care este în viață”. Trezoreria susține însă că monedele nu ar intra sub incidența acelei interdicții și invocă o lege adoptată de Congres în 2020, care autorizează emiterea unor monede speciale pentru „Semichincentenar” (250 de ani), în 2026. Ce spun legile invocate și unde apare „portița” În material sunt menționate două repere legislative folosite în dezbatere: Thayer Amendment (1866) , introdus după un scandal din secolul al XIX-lea, formulează în codul federal ideea că doar portretul unei persoane decedate poate apărea pe „moneda și titlurile” SUA . Presidential $1 Coin Act (2005) , care a stat la baza seriei de monede cu foști președinți, prevede că un președinte devine eligibil doar după cel puțin doi ani de la deces . Bessent a invocat precedentul din 1926, când a existat o monedă cu Calvin Coolidge în timpul mandatului său, argumentând că acest lucru ar permite și astăzi reprezentarea unei persoane în viață pe o monedă. Jeremy Paul contrazice interpretarea și spune că, între timp, cadrul legal a evoluat „în direcția depolitizării monedei”. De ce un proces ar putea fi greu, chiar dacă există suspiciuni de ilegalitate Chiar dacă disputa ar putea ajunge în instanță, ambii juriști citați de NPR spun că procedural ar putea fi dificil : pentru a da statul în judecată, reclamanții trebuie să arate că au suferit un prejudiciu direct („standing”, în termeni juridici americani). Un exemplu deja există: un avocat pensionar din Portland, Oregon, a încercat în martie să blocheze moneda, susținând că îl afectează ca începător în colecționarea de monede. Un judecător federal i-a respins luna trecută cererea, considerând că nu a demonstrat că este mai mult decât un „spectator îngrijorat”, fără să intre pe fondul legalității monedei. Richard Painter, fost avocat-șef pe etică la Casa Albă în administrația George W. Bush, a sugerat un scenariu ipotetic în care un comerciant sau un client ar putea refuza moneda ca mijloc legal de plată, odată ce aceasta intră în circulație. Impactul de reglementare: politizarea simbolurilor monetare Painter spune că practica de a pune chipul șefului statului pe monede este asociată istoric cu „monarhii și alte forme de regimuri autoritare”, iar George Washington ar fi refuzat explicit această idee. În aceeași logică, Jeremy Paul avertizează că, dincolo de „interpretări atente” ale textelor de lege, proiectul „politizează ceva ce nu ar trebui să fie politic”. În paralel, administrația Trump ar urmări și alte schimbări legate de bani și simboluri: Trezoreria a anunțat în martie că toate viitoarele bancnote ar urma să poarte semnătura lui Trump , iar departamentul a pregătit și un proiect pentru o bancnotă de 250 de dolari (aprox. 1.150 lei) cu chipul său, deși aprobarea Congresului — necesară pentru o nouă cupiură — „nu pare iminentă”, potrivit NPR. Totodată, Bessent a confirmat că Trezoreria nu mai intenționează să continue planurile anterioare de a o pune pe Harriet Tubman pe bancnota de 20 de dolari. Ce urmează: vânzare în toamnă, întrebări despre preț și destinația banilor Monedele comemorative sunt considerate mijloc legal de plată, dar, în practică, se vând de regulă peste valoarea nominală . Trezoreria și Casa Albă nu au răspuns întrebărilor NPR despre cât va costa moneda și unde vor ajunge încasările. Site-ul Monetăriei SUA menționează că o parte din preț include, de obicei, o suprataxă direcționată către organizații și proiecte comunitare (de la muzee la conservarea unor situri istorice). Dacă moneda ajunge pe piață în forma anunțată, disputa se va muta probabil din zona simbolică în cea de contencios și conformare legală , cu o întrebare centrală rămasă deschisă: ce prevedere are prioritate și cine poate demonstra, în mod credibil, că a fost prejudiciat pentru a obține o decizie pe fond. [...]
Administrația Trump pare să evite o confruntare directă cu Beijingul în ancheta anunțată de președinte privind un presupus „mușamalizări” ale interferenței Chinei în alegerile prezidențiale din 2020, într-un moment în care Casa Albă mizează pe relansarea dialogului la vârf cu Xi Jinping, potrivit Politico . Donald Trump a spus, într-un discurs de joi, că a ordonat FBI, CIA, Departamentului de Justiție și Biroului Directorului Informațiilor Naționale (ODNI) să investigheze ceea ce el numește o acoperire oficială a activităților Chinei. Până acum, însă, nu există indicii publice că Beijingul ar fi o țintă explicită a investigației sau a altor demersuri conexe. Departamentul de Justiție a transmis că „pune în aplicare directiva președintelui”, dar a refuzat să precizeze dacă ancheta va include și presupusa ingerință chineză. FBI, ODNI și CIA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, conform aceleiași surse. Accent pe „actori interni”, nu pe China Consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, le-a spus reporterilor vineri că „nu este o poveste despre China” și că investigațiile vor viza „actori rău-intenționați interni” care ar fi subminat integritatea alegerilor. Casa Albă nu a indicat dacă intenționează să urmărească Beijingul pentru infracțiunile pe care Trump le invocă. Democrații folosesc această lipsă de acțiune împotriva Chinei ca argument că miza reală ar fi sancționarea unor adversari politici percepuți din comunitatea de informații. Ro Khanna, membru democrat din California și lider al opoziției în Comisia specială a Camerei Reprezentanților pentru China, a acuzat că Trump „folosește China pentru un scop politic”, nu pentru a ridica „preocupări reale de securitate națională”. Context diplomatic: summitul din septembrie rămâne în picioare Episodul vine pe fondul eforturilor lui Trump de a încălzi relațiile cu Xi Jinping după un an de dispute comerciale și tarifare. Cei doi lideri s-au întâlnit în mai, iar Trump a vorbit la întoarcere despre acorduri pentru produse agricole și avioane Boeing. Următoarea întâlnire este programată pentru septembrie, la Washington; Casa Albă a spus că summitul „continuă conform planului”, fără să indice dacă subiectul acuzațiilor va fi pe agendă. Un diplomat asiatic din Washington, citat anonim, a spus că Beijingul nu pare deosebit de iritat: China „respinge dur în cuvinte”, dar rămâne deschisă discuțiilor, iar episodul este „zgomot” care nu ar urma să rupă summitul din septembrie. Afirmații contestate și presiune politică internă Potrivit Politico , afirmațiile lui Trump despre subminarea alegerilor de către China au fost respinse în mod repetat de investigații ale unor agenții americane, inclusiv Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA) și FBI. Comunitatea de informații a concluzionat în 2021 că China „a luat în calcul, dar nu a desfășurat” operațiuni de influențare a alegerilor, deoarece nu favoriza nici pe Trump, nici pe Joe Biden. De partea chineză, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a calificat declarațiile lui Trump drept „acuzație falsă și calomnie gravă”, fără să sugereze o deteriorare majoră a relației bilaterale; ambasada Chinei la Washington a refuzat comentarii suplimentare. În Congres, Khanna a spus că va direcționa comisia pentru China să investigheze afirmațiile lui Trump „acum sau când va fi în majoritate”, în timp ce unii republicani cer administrației să analizeze mai atent influența Chinei asupra alegerilor. Senatorul Todd Young a susținut că guvernul trebuie să înțeleagă și să perturbe mai bine planurile Partidului Comunist Chinez. Separat, voci republicane critice față de China au semnalat o contradicție între acuzațiile de ingerință și apropierea diplomatică de Beijing, invocând inclusiv decizii precum menținerea controlului ByteDance asupra algoritmului TikTok, vânzarea de cipuri avansate de inteligență artificială către China și revocarea unui ordin de urgență legat de Hong Kong, potrivit Politico. Trump a susținut că Beijingul ar fi realizat „cel mai mare compromis al datelor electorale din istorie”, inclusiv prin producerea de „buletine ilegale” pentru Joe Biden, ca represalii pentru politica sa comercială agresivă față de China. Un fost oficial al Consiliului Național de Securitate, Dennis Wilder, a spus că, în lipsa unei dovezi decisive, este „foarte puțin probabil” ca această linie de acuzații să ducă undeva. [...]
Refuzul Ursulei von der Leyen de a merge la finala Cupei Mondiale FIFA reduce o rară fereastră de „diplomație de culise” cu Donald Trump , într-un moment în care relația UE–SUA rămâne sensibilă pe mai multe dosare. Potrivit Politico , președinta Comisiei Europene a respins invitația la meciul decisiv, invocând motive de agendă. Finala Cupei Mondiale masculine, Spania–Argentina, are loc duminică în New Jersey (SUA). În tribune sunt așteptați președintele american Donald Trump, premierul Spaniei Pedro Sánchez și regele Felipe al VI-lea al Spaniei, însă șefa executivului european nu va participa, deși evenimentul ar fi putut facilita o întâlnire informală cu liderul de la Casa Albă. „Președinta a primit o invitație la finala Cupei Mondiale, dar, din motive ce țin de agendă, nu va merge”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șef a Comisiei Europene. Context: agendă externă și dosare economice la Bruxelles În aceeași perioadă, von der Leyen a fost la Kiev , pentru a arăta sprijinul UE pentru Ucraina în fața Rusiei, și la Paris, la festivitățile de Ziua Națională a Franței. Luni, ea urmează să se întâlnească la Bruxelles cu fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pentru discuții despre competitivitatea europeană — un subiect cu implicații directe pentru politica industrială și poziționarea economică a UE. Cine mai lipsește și ce semnal rămâne Politico notează și o altă absență notabilă: președintele Argentinei, Javier Milei, este așteptat să nu vină, preferând să urmărească meciul de acasă, din motive „superstițioase”. Înaintea semifinalei Franța–Spania, von der Leyen a publicat o fotografie în care ține o minge de fotbal și a scris că, indiferent de câștigătoare, „o echipă europeană puternică va fi în finală”; Spania s-a impus cu 2-0. [...]
Criticile PSD față de demolarea teraselor de pe litoral, în plin sezon estival, deschid un nou front politic pe tema controalelor și aplicării măsurilor de mediu , cu potențial impact direct asupra operatorilor din turism și alimentație publică. Potrivit Agerpres , liderul senatorilor PSD, Daniel Cătălin Zamfir , a criticat acțiunile de demolare a unor terase de pe litoral desfășurate în această perioadă. Zamfir acuză Ministerul Mediului că a ales „un moment nepotrivit” pentru controale și pentru aplicarea măsurilor, în condițiile în care intervențiile au loc în vârful sezonului estival. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul teraselor vizate, locațiile exacte, baza legală invocată pentru demolări sau dacă au existat notificări și termene de conformare înainte de intervenții. Articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile despre contextul administrativ și despre poziția Ministerului Mediului. [...]
AUR cere schimbarea grilei din noua lege a salarizării, susținând că proiectul riscă să adâncească deficitul de personal medical , printr-o ierarhie a coeficienților care plasează medicii sub funcții administrative și sub excepții aplicate unor autorități, potrivit Economica . Deputatul AUR Sorin Muncaciu , medic și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților , afirmă că proiectul prezentat de Guvern ca o reformă „bazată pe echitate” și pe un raport salarial de 1 la 8 ar fi, în forma actuală, „înlocuit” de „derogări, excepții și privilegii”. Unde vede AUR problema: coeficienți și excepții În argumentația sa, Muncaciu indică drept „cea mai revoltătoare” prevedere grila de salarizare, susținând că un medic primar ar urma să fie încadrat la un coeficient de 4, în timp ce managerii celor mai mari spitale ar fi la coeficientul 6. În paralel, proiectul ar permite pentru instituții precum ANRE, ASF și ANCOM, prin aplicarea „indicelui de competitivitate”, salarii de bază care „pot ajunge până la aproximativ 57.400 de lei”, depășind plafonul general anunțat de lege. „Că medicul care salvează vieți valorează coeficientul 4, iar funcțiile administrative și de conducere valorează coeficientul 6, 7 sau chiar mai mult.” Miza: efectul asupra retenției personalului medical AUR leagă această ierarhie de contextul deficitului de medici și asistenți medicali, susținând că „mii de specialiști” au plecat deja în state care oferă „respect și o salarizare pe măsura responsabilității profesionale”, iar noua lege „riscă să transmită un nou semnal de desconsiderare”. Ce solicită AUR Formațiunea cere: reanalizarea grilei de salarizare pentru personalul medical; eliminarea excepțiilor care, în opinia sa, „golesc de conținut” principiul salarizării unitare; „reașezarea sănătății între prioritățile reale ale statului român”. În lipsa unor modificări, AUR susține că proiectul transmite un mesaj de politică publică în care „birocrația” este valorizată peste actul medical, cu potențiale consecințe asupra capacității sistemului sanitar de a păstra personalul. [...]
AUR pune presiune pe scenariul de guvernare PSD , avertizând că o eventuală intrare a social-democraților la Palatul Victoria „în asemenea condiții” ar echivala cu „aproape o sinucidere”, potrivit Antena 3 . Mesajul vine de la prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , și țintește direct poziționarea PSD față de AUR și față de temele de politică externă. Dungaciu susține că este „aberant” ca, într-un stat democratic, toate partidele să aibă aceeași opinie considerată „corectă” și afirmă că esența democrației este pluralismul. În acest context, el critică liderii PSD pentru ceea ce numește „o gravă incultură politică”, după declarații potrivit cărora AUR ar trebui să-și „revizuiască viziunea doctrinară” și să se alinieze cu partidele guvernamentale pe subiecte precum Uniunea Europeană și Ucraina. În relatarea sa, liderul AUR spune că PSD ar transmite că AUR este un partid „nefrecventabil” și că ar trebui „reeduat” pentru a putea fi acceptat la dialog politic. El leagă această atitudine de ideea că PSD ar ajunge să comunice electoratului că gândește similar cu PNL și USR pe teme precum „federalismul european” și finanțarea Ucrainei, în timp ce AUR ar promova „o Europă a patriilor” și „pace” în privința războiului din Ucraina. „ Alegeri anticipate ”, ca ieșire pentru PSD Dan Dungaciu afirmă că „singura soluție” pentru „salvarea PSD” ar fi organizarea de alegeri anticipate. În același registru, el susține că, dacă PSD intră la guvernare „în asemenea condiții”, partidul „se va alege praful” și nu va mai rămâne „nimic”, invocând lipsa de direcție și incapacitatea de a „fixa agenda publică”. Declarațiile nu sunt însoțite, în materialul citat, de o reacție a PSD și nici de detalii despre un calendar sau negocieri concrete de guvernare; ele se înscriu, însă, într-o dispută politică în care AUR contestă public legitimitatea condițiilor de acceptare la dialog și încearcă să transforme tema guvernării într-un cost de imagine pentru PSD. [...]
