Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a împins din nou în prim-plan ținta de 5% din PIB pentru apărare, susținând după summitul NATO de la Ankara că tot mai multe state fac eforturi să ajungă rapid la acest nivel, într-o mișcare care ar direcționa sume mari către industria de armament – în special către producători americani, potrivit G4Media.
La conferința de presă de la finalul reuniunii din Turcia, președintele SUA a descris discuțiile drept un „summit de succes” și a insistat pe ideea de unitate între aliați.
„Am văzut foarte multă înțelegere în camera unde au avut loc discuțiile (…) Nu mă așteptam ca oameni adulți să îmi spună că mă iubesc. Era foarte multă unitate în încăperea unde aveau loc discuțiile.”
Trump a spus că la summit s-a discutat despre atingerea „cât mai repede” a țintei de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, pe care a numit-o „o sumă uriașă” alocată anual. În aceeași intervenție, el a afirmat că, atunci când a venit la putere, cheltuielile erau „undeva la 1%”, că au fost crescute la 2% și că acum „ne îndreptăm spre 5%”.
În ceea ce privește fondurile alocate de Uniunea Europeană și Canada pentru Ucraina, Trump a susținut că „cei mai mulți se duc în echipamente militare americane”. În acest context, el a caracterizat situația drept un impuls major pentru industria militară din SUA, pe măsură ce statele europene își întăresc apărarea.
Trump a indicat și câteva direcții pe care le-a prezentat liderilor NATO ca priorități de investiții și producție, menționând:
La final, Trump a revenit la mesajul politic central al zilei, insistând că atmosfera din sală a fost una de coeziune.
„Unitatea din acea cameră a fost remarcabilă. A fost un summit de succes.”
Recomandate
Prezența României la summitul NATO de la Ankara se traduce în decizii cu miză de securitate și finanțare , inclusiv aderarea Bucureștiului ca membru fondator la o nouă inițiativă – Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență – potrivit HotNews . Imaginile publicate de Administrația prezidențială a Turciei de la fotografia de grup a liderilor NATO și a partenerelor lor, realizată la recepția găzduită de președintele Recep Tayyip Erdogan la Complexul Prezidențial Beștepe, îi arată pe președintele Nicușor Dan și pe partenera sa, Mirabela Grădinaru, pe rândul al doilea. În dreptul lui Nicușor Dan apar omologii săi din Turcia și SUA, Recep Tayyip Erdogan și Donald Trump, iar lângă Mirabela Grădinaru se află Emine Erdogan, prima doamnă a Turciei. În primul rând, în aceleași cadre, se disting și alți lideri, între care secretarul general al NATO, Mark Rutte, premierul britanic Keir Starmer, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și președintele francez Emmanuel Macron. În stânga lui Trump este surprins cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Ce urmează la summit și de ce contează pentru România Ankara găzduiește timp de două zile summitul NATO, iar după recepția și dineul oficial de marți seară, discuțiile de miercuri au loc tot la Complexul Beștepe. Agenda include teme precum cheltuielile militare, războiul din Ucraina și, „probabil”, dosarul Iran, conform informațiilor din articol. În acest context, HotNews notează că marți oficialii români au anunțat mai multe decizii, între care și înscrierea Bucureștiului printre membrii fondatori ai Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă promovată de Canada. Pentru mediul economic și pentru sectorul de apărare, relevanța imediată ține de potențialul unui nou cadru de finanțare și coordonare pentru proiecte legate de securitate și reziliență, însă articolul nu oferă detalii despre mecanismul concret sau calendarul de implementare. [...]
Administrația Trump ridică miza la NATO, cerând 5% din PIB pentru apărare , iar summitul de la Ankara începe sub presiunea unei posibile reașezări a responsabilităților de securitate în interiorul alianței, potrivit NPR . Cu câteva zile înainte de sosirea în Turcia, Donald Trump a reluat public criticile la adresa NATO, susținând că SUA cheltuie „mai mult decât orice altă țară” pentru a proteja aliații „fără să obțină vreun beneficiu”. În acest context, reuniunea anuală a celor 32 de state membre pornește cu așteptări reduse privind decizii substanțiale și cu o miză politică majoră: menținerea angajamentului american față de alianță. Presiunea pentru 5% și semnalul către Europa Pentru Washington, summitul este încă o ocazie de a împinge aliații spre creșterea cheltuielilor militare. Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, a spus într-o discuție cu jurnaliștii că președintele „se așteaptă ca toți aliații să facă imediat pasul” și „să intre pe traiectoria de 5%” din PIB, „cu urgență”. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte , încearcă să arate progrese cuantificabile: europenii și Canada și-au majorat cheltuielile de apărare cu 20%, iar la summitul NATO din 2025, de la Haga, aliații au convenit să urce cheltuielile anuale la 5% din PIB până în 2035, de la pragul de 2%. „NATO 3.0” și riscul retragerii de forțe americane Pe agenda summitului apar și teme precum consolidarea lanțurilor industriale și logistice pentru apărare și războiul din Ucraina. Rutte a vorbit despre „NATO 3.0”, concept asociat Pentagonului, care urmărește ca Europa să-și asume mai mult propria securitate și să depindă mai puțin de SUA. Max Bergmann, de la Center for Strategic and International Studies , descrie miza ca fiind una de structură: o schimbare care ar muta responsabilitatea apărării Europei către europeni și ar putea implica retragerea unor forțe americane. În lectura sa, rolul șefului NATO este să prevină o astfel de ruptură, într-un moment în care „oboseala de summit” ar face ca reuniunea să fie mai degrabă un exercițiu de menținere a coeziunii decât unul de decizie. Dinamica politică: Rutte, Erdogan și „variabila Trump” Analiști citați de NPR spun că succesul summitului va depinde mult de dinamica personală dintre lideri și de modul în care Rutte reușește să îl țină pe Trump „angajat” în sprijinirea alianței. Torrey Taussig, de la Atlantic Council, avertizează că verdictul va veni abia după încheierea conferințelor de presă și plecarea delegațiilor. Trump a exprimat recent frustrare și pe tema sprijinului european insuficient pentru războiul condus de SUA și Israel împotriva Iranului, spunând despre aliați: „Vreau doar loialitatea lor.” Taussig notează însă că reticența europenilor a fost legată de faptul că nu au fost consultați în prealabil. De ce contează pentru Europa și ce urmează Mesajul central al summitului, așa cum reiese din relatare, este accelerarea transferului de responsabilitate către Europa: mai mulți bani pentru apărare, mai multă capacitate industrială și o arhitectură de securitate mai puțin dependentă de SUA. În același timp, reuniunea are și o dimensiune politică sensibilă: Turcia, gazda summitului, are o relație bună cu Trump, iar analiștii anticipează că relația Trump–Erdogan ar putea tempera tensiunile din interiorul alianței, chiar dacă există controverse legate de reculul democratic din Turcia sub președintele Recep Tayyip Erdogan. În zilele următoare, atenția se va concentra pe două semnale: dacă liderii reafirmă credibil calendarul către 5% din PIB până în 2035 și dacă Washingtonul evită să transforme presiunea bugetară într-un pas concret către reducerea prezenței militare americane în Europa. [...]
Summitul NATO de la Ankara a împins aliații spre cheltuieli militare mai mari , într-un moment în care tensiunile legate de Iran și presiunea politică venită dinspre Washington au dominat discuțiile, potrivit Al Jazeera . Miza practică pentru statele membre este dublă: accelerarea achizițiilor și a capacităților industriale de apărare, pe fondul unui angajament financiar major pentru Ucraina. Cheltuieli de apărare: angajamente mari, ținte încă greu de atins Liderii NATO au convenit să crească bugetele de apărare și să dezvolte capacitățile militar-industriale ale alianței, inclusiv apărare aeriană și antirachetă. Declarația finală menționează „peste 50 de miliarde de dolari în noi achiziții”, orientate către: lovituri de precizie cu rază mare („deep precision strike”); apărare aeriană și antirachetă integrată; sisteme fără pilot; tehnologii avansate și capabilități de informații; un „cloud” transatlantic interoperabil pentru operațiuni militare și adoptarea unor modele puternice de inteligență artificială. Totuși, datele NATO citate în material arată că doar cinci dintre cei 32 de membri sunt estimați să atingă în 2026 ținta de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare. Media cheltuielilor de bază în NATO Europa și Canada a fost 2,3% din PIB în 2025 și a urcat la 2,53% până acum în 2026, în timp ce SUA au raportat 3,17%. 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și un pas spre producția de Patriot Pe agenda summitului, sprijinul pentru Ucraina a rămas central. NATO a promis 70 de miliarde de euro (80 de miliarde de dolari, aprox. 360 de miliarde de lei) în echipamente militare, asistență și instruire pentru Kiev și a afirmat „angajamente suverane” de a menține în 2027 cel puțin niveluri echivalente de sprijin. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a spus că Statele Unite ar urma să ofere Ucrainei dreptul de a produce sisteme de rachete Patriot, foarte scumpe și aflate la mare căutare. Zelenski a transmis ulterior pe X că este „recunoscător” și că discuția a vizat idei care ar putea întări pozițiile Ucrainei și apropia pacea. Contextul politic care apasă pe deciziile de buget Summitul s-a desfășurat pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul și al unor noi fracturi politice în interiorul alianței. Trump a declarat că memorandumul de înțelegere cu Teheranul este „încheiat”, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus că loviturile SUA au fost „absolut necesare”, invocând încălcarea armistițiului și atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz . Declarația finală a cerut Iranului să respecte libertatea de navigație și a reiterat că Iranul nu trebuie să obțină o armă nucleară. În același timp, Trump a criticat public aliați pe tema răspunsului la războiul cu Iranul, cu referiri explicite la Spania și Regatul Unit, ceea ce a adăugat presiune politică asupra coeziunii interne, chiar dacă liderul american a descris summitul drept „foarte reușit” și caracterizat de „unitate”. Ce urmează: testul va fi implementarea, nu declarațiile Pentru mediul economic și industrial, consecința directă este că angajamentele NATO se traduc în cerere mai mare pentru producție și achiziții de apărare, dar și într-o problemă de execuție: datele arată că multe state sunt încă departe de țintele de cheltuieli asumate. În paralel, sprijinul financiar pentru Ucraina și eventualul transfer de capacitate de producție (Patriot) pot schimba ritmul livrărilor, dacă deciziile politice se transformă în contracte și licențe efective. [...]
Nicușor Dan spune că va folosi atribuțiile prezidențiale pentru a „reforma statul”, nu pentru o „luptă cu sistemul” – într-o declarație citată de news.ro , președintele afirmă că există „persoane” și „grupuri” care exercită putere „în mod nelegitim” în cadrul statului, dar susține că răspunsul său va fi unul instituțional, prin pârghiile constituționale ale funcției. Declarațiile au fost făcute la Ankara , unde șeful statului a fost întrebat ce înseamnă „sistemul” și de ce nu a putut numi, de la preluarea mandatului, noi șefi la serviciile secrete. Nicușor Dan a respins ideea unei dezbateri „semantice” și a explicat că, în viziunea sa, „sistemul” este „ansamblul de autorități” și „relații de putere” pe care acestea le exercită. „Nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului” Președintele a insistat că, deși admite existența unor influențe nelegitime, nu își asumă rolul de „ONG-ist” care „se luptă” cu acestea, ci invocă responsabilitatea directă a funcției și instrumentele pe care le are la dispoziție. „Bineînțeles că, în cadrul statului român, există persoane, grupuri care exercită autoritate, putere, în mod nelegitim. Evident că se întâmplă lucrul ăsta. Dar nu înseamnă că eu, ca președinte, în mod constituțional, șeful a mai multor structuri, o să spun că mă lupt ca un ONG-ist cu aceste interese nelegitime.” În același răspuns, Nicușor Dan a spus că are „atribuții constituționale”, conduce „structuri”, poate „influența deciziile unor autorități” și că, „în numele cetățenilor” care i-au dat mandatul, va încerca „să reformeze statul român”. Contextul: numirile la servicii și asumarea conducerii Pentru a-și susține poziția, președintele a făcut o paralelă cu perioada în care a fost primar al Bucureștiului, argumentând că un ales cu mandat popular nu ar trebui să transfere responsabilitatea către subordonați, ci să își asume ceea ce se întâmplă în instituțiile pe care le conduce. Totodată, el a reluat o idee exprimată recent în Polonia: „nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, iar întrebarea relevantă ar fi cum poate fi reformat „fără ca să ducem țara asta în anarhie”. [...]
Președintele Nicușor Dan a discutat la Ankara cu o delegație bipartizană a Congresului SUA despre apărare și oportunități economice , într-un demers care vizează consolidarea Parteneriatului Strategic SUA–România și a securității pe Flancul estic, potrivit Economica . Întâlnirea a avut loc înaintea Summitului NATO, iar șeful statului a transmis pe platformele X și Facebook că discuțiile au vizat „importanța legăturii transatlantice” și „prioritățile noastre comune” de pe agenda Alianței, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, „oportunitățile economice” și legăturile interumane. Din delegația Congresului SUA au făcut parte: senatoarea Jeanne Shaheen (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Mike Rounds (Comisia pentru Forțe Armate), senatorul Christopher Coons (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Dick Durbin (Comisia Juridică), Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților. Președintele a mai precizat că România și SUA vor continua să colaboreze pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre, pe Flancul estic și în zona euroatlantică. La întrevedere a participat și ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, care anunțase anterior că va discuta cu membrii Congresului american despre Parteneriatul Strategic și evoluțiile „NATO 3.0”. Nicușor Dan a aterizat la Ankara marți după-amiază, cu o zi înainte de Summitul NATO , iar el și Mirabela Grădinaru urmează să participe la recepția și dineul oficial oferite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și de prima doamnă, Emine Erdogan. [...]
Volodimir Zelenski a reluat cererea ca Ucraina să intre în NATO, mizând pe argumentul capacității militare ca aport direct la securitatea Alianței , înaintea summitului NATO , potrivit news.ro . Președintele ucrainean a susținut, marți, la un forum al industriei apărării organizat în apropierea locului unde liderii NATO urmau să se reunească în aceeași seară, că „Ucraina aparține NATO” și că o armată „experimentată și rezistentă” ar consolida capacitățile Alianței Nord-Atlantice. Informațiile sunt relatate de The Associated Press, citată de publicație. Argumentul operațional: adaptare și lovituri în profunzime Zelenski a invocat capacitatea Ucrainei de a se adapta pe câmpul de luptă și de a lovi „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, inclusiv rafinării și alte ținte energetice, prezentând aceste acțiuni ca dovadă a eficienței și a valorii militare pe care Ucraina ar aduce-o în NATO. Cifra invocată: 30.000 de militari ruși „eliminați” lunar În același context, Zelenski a declarat că armata ucraineană „elimină” în medie 30.000 de militari ruși pe lună. El a folosit această estimare pentru a susține că nu ar fi „corect” ca o țară cu un asemenea nivel de capacitate de apărare să rămână în afara NATO. Potrivit informațiilor disponibile în material, nu sunt oferite detalii suplimentare despre metodologia sau sursa exactă a acestei cifre. [...]
